După ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, şi ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, a treia instituţie din România ţine secretă poziţia României despre SIIJ transmisă la CJUE: Parchetul General condus de procurorul general interimar, Bogdan Licu.
În urma unei solicitări în baza legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, cu toate actualizările şi derogările în vigoare, Parchetul General, condus de Bogdan Licu susţine că “a depus observaţii scrise” în cauza aflată pe rolul CJUE în privinţa SIIJ, dar “cu privire la punctul de vedere exprimat de reprezentantul statului român urmează să vă adresaţi ministerului Afacerilor Externe”, ţinând astfel secretă de ochii publicului poziţia României la CJUE în privinţa SIIJ.
În acelaşi timp, ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, ca răspuns la o a doua solicitare pe prevederile legii 544/2001 şi cele ale legii 303/2004 care stabilesc că sunt informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat, orice act administrativ extrajudiciar încheiat între orice autoritate publică care priveşte sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, refuză din nou să dea publicităţii poziţia României în privinţa SIIJ în procesele de la CJUE.
Până acum, doar CSM a transmis în baza aceleiaşi legi 544/2001, poziţia României în privinţa SIIJ transmisă la CJUE, în ciuda opoziţiei şi refuzului MAE, MJ şi PG- precedenta poziţie a României a fost data publicităţii, iar noua poziţie a României se bazează pe un memorandum adoptat la finalul anului trecut, de Guvernul Ludovic Orban, la propunerea MJ- Cătălin Predoiu.
Memorandumul adoptat de Guvernul Orban conţine o serie de neadevăruri, aşa cum au sesizat mai multe asociaţii de magistraţi, a fost adoptat fără consultarea sistemului judiciar, este contestat de magistraţi şi contrazice 7 decizii obligatorii şi definitive ale unicei instanţe de jurisdicţie constituţională din România.
Documente care au ieşit la iveală arată că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a plănuit unilateral, prin intervenţii directe, atât modificarea punctului de vedere al României în procesele de la CJUE cât şi memorandumul, încă de când a preluat mandatul de ministru al Justiţiei, în ciuda susţinerilor sale publice.