O cercetare ştiinţifică publicată pe huburile mondiale acum 10 zile anunţa că în urma unor studii făcute timp de 5 luni pe oameni infectaţi cu noul coronavirus şi experimente pe şoricei, SARS- CoV- 2 poate fi capabil să ducă la dereglări grave ale sistemului nervos central şi să afecteze creierul.
Studiul a fost realizat de către Şcoala de Ştiinţe Medicale de bază/ Institutul TCM Medicină Clincă, parte a Unversităţii de Medicină Zhejiang, Hangzhou China, Universitatea Medicală Chineză din Zhejiang, Hangzhou, Zhejiang, China, importantul laborator de neurobiologie medicală al Comisiei Naționale de Sănătate și a Chinei, Academia de Științe Medicale, Institutul de Farmacologie și Toxicologie al Colegiului de Științe Farmaceutice, Universitatea Zhejiang, Hangzhou, Zhejiang, China- specializaţi în cercetări neurobiologice.
Studiul a fost prezentat în exclusivitate pentru publicul din România în emisiunea Actualitatea Românească, pe B1 tv, pe 10 aprilie.
Astăzi, anunţurile medicilor americani şi israelieni privind noua simptomatologie au fost preluate de presa din toată lumea.
Astăzi, mai multe spitale americane au anunţat că se confruntă cu o nouă simptomatologie în ceea ce-i priveşte pe infectaţii cu COVID-19.
Washington (AFP) – Un nou tipar apare în rândul pacienților COVID-19 care ajung la spitalele din New York: Dincolo de febră, tuse și problemele de respirație, unii sunt profund dezorientați până la a nu mai şti unde se află sau în ce an sunt.
Uneori, acest lucru este legat de nivelurile scăzute de oxigen din sângele lor, dar la anumiți pacienți, confuzia pare disproporționată față de modul în care plămânii lor sunt afectaţi..
Jennifer Frontera, neurolog la spitalul NYU Langone din Brooklyn văzând acești pacienți, a declarat pentru AFP că rezultatele au ridicat îngrijorarea cu privire la impactul coronavirusului asupra creierului și asupra sistemului nervos al omului.
Până acum, majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu semnele respiratorii ale bolii COVID-19, care a infectat peste 2,2 milioane de oameni din întreaga lume.
Dar semne mai neobișnuite apar în rapoarte noi din primele linii ale frontului medical.
Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane abia săptămâna trecută a descoperit că 36,4 la sută din 214 de pacienți chinezi aveau simptome neurologice, de la pierderea mirosului și dureri nervoase, la convulsii și accidente vasculare cerebrale.
O lucrare din New England Journal of Medicine din această săptămână care examinează 58 de pacienți la Strasbourg, Franța, a descoperit că mai mult de jumătate erau confuzi sau agitați, studiile asupra creierul arătând inflamații.
„Ați auzit că aceasta este o problemă de respirație, dar afectează și ceea ce ne pasă cel mai mult, creierul”, a spus SUA Andrew Josephson, președintele departamentului de neurologie de la Universitatea din California, San Francisco pentru AFP.
„Dacă deveniți confuz, dacă aveți probleme de gândire, acestea sunt motive pentru a solicita asistență medicală”, a adăugat el.
„Vechea mantră din „Nu veniţi dacă nu aveți probleme de respirație”, probabil nu se mai aplică.”
Virusurile și creierul
Nu este surprinzător pentru oamenii de știință faptul că SARS-CoV-2 ar putea avea un impact asupra creierului și sistemului nervos, deoarece acest lucru a fost documentat în alte virusuri, inclusiv HIV, care pot provoca declin cognitiv dacă nu sunt tratate.
Virusurile afectează creierul într-unul din cele două moduri principale, a explicat Michel Toledano, neurolog la Clinica Mayo din Minnesota.
Unul este prin declanșarea unui răspuns imun anormal cunoscut sub numele de furtună de citokine care provoacă inflamația creierului – numită encefalită autoimună.
A doua este infecția directă a creierului, numită encefalită virală.
Cum s-ar putea întâmpla asta?
Creierul este protejat de ceva numit barieră sânge-creier, care blochează substanțele străine, dar bariera ar putea fi ruptă dacă este compromisă.
Cu toate acestea, din moment ce pierderea mirosului este un simptom comun al coronavirusului, unii au presupus că nasul ar putea fi calea către creier.
Acest lucru rămâne nefondat – iar teoria este oarecum subminată de faptul că mulți pacienți care suferă anosmie nu continuă să aibă simptome neurologice severe.
În cazul noului coronavirus, medicii consideră că, pe baza dovezilor actuale, impactul neurologic este mai probabil rezultatul răspunsului imun hiperactiv decât al invaziei cerebrale.
Pentru a dovedi că aceasta din urmă se întâmplă, virusul trebuie detectat în lichidul cefalorahidian.
Acest lucru a fost documentat o singură dată, la un bărbat japonez de 24 de ani, al cărui caz a fost publicat în Jurnalul Internațional de Boli Infecțioase.
Bărbatul a dezvoltat confuzie și convulsii, iar imagistica a arătat că creierul lui este inflamat. Dar, deoarece acesta este singurul caz cunoscut până acum, iar testul virusului nu a fost încă validat pentru lichidul coloanei vertebrale, oamenii de știință rămân precauți.
Mai multe cercetări sunt necesare
Toate acestea subliniază nevoia de mai multe cercetări.
Frontera, care este și profesor la Școala de Medicină din NYU, face parte dintr-un proiect internațional de cercetare colaborativă pentru standardizarea colectării datelor.
Echipa ei documentează cazuri izbitoare, inclusiv convulsii la pacienții cu COVID-19, fără antecedente anterioare ale episoadelor și noi modele „unice” de hemoragii cerebrale minuscule.
O constatare uluitoare se referă la cazul unui bărbat de 50 de ani, a cărui materie albă – părțile creierului care leagă celulele creierului între ele – a fost atât de grav deteriorată încât „practic l-a transformat într-o stare profundă de afectare a creierului”.
Medicii vor să-i ia probe din lichidul spinal.
Imagistica cerebrală și probe din coloana vertebrală sunt dificil de efectuat la pacienții aflați pe ventilatoare și, pentru că din moment ce majoritatea mor, nu se cunoaște încă întreaga vătămare neurologică.
Dar neurologii trebuie să facă asta minoritatea pacienților care supraviețuiesc în timp ce se află conectaţi la un ventilator.
„Am văzut o mulțime de consultări ale pacienților care se prezintă în stări confuzionale”, a declarat pentru AFP Rohan Arora, neurolog la spitalul Long Island Jewish Forest Hills, care spune că descrie în această stare mai mult de 40% din pacienţii recuperaţi.
Deocamdată nu se știe dacă deficiența gravă este pe termen lung și faptul că este în terapie intensivă în sine poate fi o experiență dezorientantă ca urmare a unor factori incluzând medicamente puternice.
Dar revenirea la normal pare să dureze mai mult pentru aceşti oameni decât la persoanele care suferă de insuficiență cardiacă sau infarct, a adăugat Arora.
