DNA a închis şi dosarul penal împotriva lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, în care-l acuzase de un prejudiciu de 77,1 milioane de lei. DNA susţine acum că „fapta nu există” şi „exclude existenţa vreunui element fraudulos” în dosarul deschis chiar de DNA sub mandatul Laurei Codruţa Koveşi
Erată: Dosarul deschis de DNA în februarie 2016 şi închis ulterior de DNA era pe numele fostului primar al sectorului 3, Liviu Negoiţă. Actualul primar al sectorului 3, Robert Negoiţă, avea un singur dosar pe numele său care a fost clasat şi el de DNA.
În februarie şi aprilie 2016, procurorii DNA, conduşi de Laura Codruţa Koveşi, i-au deschis 2 dosare penale lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, în care începuseră urmărirea penală şi îl făcuseră şi suspect.
Primul dosar penal, în care Robert Negoiţă era acuzat de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea a 4 autorizații de construire și certificate de urbanism, prin „îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, a fost clasat de DNA, după 2 ani, tot sub mandatul Laurei Codruţa Koveşi, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Al doilea dosar penal, în care Robert Negoiţă era acuzat de evaziune fiscală în formă continuată şi de un prejudiciu adus bugetului de 77,1 milioane de lei, în legătură cu vânzarea a 1250 de imobile din 3 ansambluri rezidenţiale din Voluntari şi Popeşti Leordeni, fără declararea şi achitarea TVA şi folosind un „procedeu ingenios”, a şi el fost clasat după plecarea Laurei Codruţa Koveşi din fruntea DNA, pe motiv că „fapta nu există”.
Procurorii DNA au comunicat astăzi că nu au cunoscut toate prevederile legale referitoare la existenţa infracţiunii de evaziune fiscală, că Negoiţă nu şi-a ascuns nici imobilele şi nici sursa impozabilă, că se „exclude existenţa vreunul element fraudulos”, Negoiţă vărsând către bugetul de stat un impozit atunci când a încheiat contractele de vânzare cumpărare pentru tranzacţiile imobiliare.
În februarie şi aprilie 2016, secţia a II-a a DNA, sub mandatul Laurei Codruţa Koveşi, i-a deschis 2 dosare penale împotriva primarului sectorului 3, Robert Sorin Negoiţă.
În primul dosar penal, cel din 26 februarie 2016, Robert Negoiţă, ca primar al sectorului 3, era acuzat alături de arhitectul şef şi secretarul Primăriei Sector 3, de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
DNA susţinea că în perioada 2008-2009, Negoiţă alături de cei 2, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu referitoare la legalitatea actelor întocmite, au eliberat 4 autorizații de construire și certificatele de urbanism aferente acestor autorizații, referitoare la un imobil situat pe Calea Dudești, sector 3, cu nerespectarea normelor de urbanism și protecție a zonelor în care se găsesc monumente istorice.
DNA susţinea că acest lucru a produs prejudicii proprietarilor imobilelor învecinate, prin degradările suferite de acestea în cursul edificării construcției nelegal autorizate şi a fost afectat interesul public prin autorizarea edificării unei construcții în zona de protecție a unui monument istoric, în lipsa avizelor legale.
DNA a început urmărirea penală, i-a făcut pe toţi trei suspecţi, dar după 2 ani şi jumătate, pe 21 septembrie 2018, aceiaşi procurori DNA au anunţat că, în aprilie 2018, sub mandatul Laurei Codruţa Koveşi, dosarul în care era acuzat Robert Negoiţă, ca primar al sectorului 3, arhitectul şef şi secretarul Primăriei Sector 3, a fost clasat pe „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
„În urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe din care să rezulte că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute în sarcina celor trei persoane”, a anunţat DNA.
Al doilea dosar penal, deschis împotriva lui Robert Negoiţă, a fost anunţat public pe 14 aprilie 2016, tot când Laura Codruţa Koveşi era procuror şef DNA.
Robert Negoiţă, de data aceasta ca administrator al unei societăţi comerciale, şi la acea vreme tot primar al sectorului 3, era acuzat de evaziune fiscală în formă continuată.
DNA susţinea că „în perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăților pe care le administra, suspectul Negoiță Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidențiale compuse din imobile de locuit și locuri de parcare și a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfășurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea și neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei.”
„Concret, s-a stabilit că, în perioada 2005 – 2009, suspectul Negoiță Robert Sorin a construit, în vederea vânzării, 3 ansambluri rezidențiale formate din vile și blocuri de locuințe și locuri de parcare, situate în București, în orașul Voluntari și orașul Popești Leordeni. Începând din luna decembrie 2005, Negoiță Robert Sorin a început vânzarea imobilelor pe măsura finalizării acestora, fără a declara organelor fiscale teritoriale activitatea economică desfășurată și fără a achita obligațiile fiscale ce-i reveneau.
În perioada 10.01.2006 – 13.07.2009, acesta a efectuat un număr de 1.250 de tranzacții imobiliare, constând în vânzări de construcții și teren aferent construcțiilor, activități din care a obținut venituri în sumă de 364.714.645 lei. Având în vedere că Negoiță Robert Sorin a luat măsuri active de comercializare a locuințelor construite în cele trei ansambluri rezidențiale prin mijloace similare unui prestator de servicii sau comerciant, activitatea pe care a desfășurat-o este calificată ca activitate economică, pentru care exista obligația plătirii de TVA către buget.
Pentru a evita plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiță Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidențiate contabil și declarate fiscal de societățile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidențiate.
Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidențiale, Negoiță Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA. Astfel, deși imobilele „scriptic” au fost edificate de persoana fizică Negoiță Robert Sorin, după finalizare, acestea au fost prezentate, la toate târgurile imobiliare, drept ansamblurile rezidențiale aparținând unei din societățile la care acesta era acționar.
Prin activitățile anterior descrise, prejudiciul total adus bugetului de stat este estimat la 77.148.021 lei și reprezintă TVA de la care Negoiță Robert Sorin s-a sustras prin ascunderea activității economice derulate în nume propriu, în perioada 2005 – 2009”, arăta DNA.
DNA începuse urmărirea penală şi îl făcuse şi suspect pe Robert Negoiţă în al doilea dosar.
Astăzi, ca răspuns la o solicitare în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, DNA arată că după 4 ani, a clasat şi acest al doilea dosar împotriva lui Robert Negoiţă, pe „fapta nu există”.
Acum, DNA arată că a greşit când l-a acuzat pe Negoiţă, necunoscând toate prevederile legale legate de TVA şi existenţa unei infracţiuni de evaziune fiscală.
„În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, așa cum s-a întâmplat și în cazul de față, existența infracțiunii de evaziune fiscală se reține doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenția suspectului de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta exista înregistrat în evidențele oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară și respectiv în evidențele administrațiilor fiscale.
De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacțiile imobiliare în discuție a existat un impozit datorat bugetului de stat, calculat și vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.
În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepția/înregistrarea, în cărțile funciare și la administrațiile financiare, a acestor construcții și ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existența vreunui element fraudulos”, comunică astăzi DNA.
După transmiterea răspunsului în baza legii 544/2001, DNA şi-a actualizat şi pe siteul instituţiei a doua clasare referitoare la Robert Negoiţă.
