Într-o răfuială cu coaliția de guvernământ, procurorul șef EPPO, Laura Codruța Koveși încurcă (intenționat sau nu) infracțiunea de abuz în serviciu, reglementată de Codul Penal, cu infracțiunea de fraudă din fonduri europene, reglementată prin legea specială – 78/2000. Ca o coincidență, același lucru îl face și siteul G4media într-un editorial.
Într-o reacție publică, șefa Parchetului European, Laura Codruța Koveși probează că nu știe cu ce se ocupă instituția pe care o conduce.
După decizia coaliției de guvernământ de a introduce un prag pentru abuzul în serviciu (250.000 de lei/9.000 de lei), în urma deciziilor din ultimii 7 ani ale CCR, Codruța Koveși spune că activitatea EPPO va fi afectată de această decizie.
Numai că EPPO nu are competență de a investiga abuzul în serviciu, ci doar frauda din fonduri europene, care în România este reglementată prin lege specială ( legea 78/2000, art.18). Abuzul în serviciu este reglementat de Codul Penal.
Mai mult, chiar pe site-ul EPPO este menționat obiectul de activitate al instituției și sunt definite infracțiunile în care poate interveni EPPO. Directiva UE 2017/1371 stabilește ce poate ancheta EPPO: infracțiunile care aduc atingere bugetului UE (dublu click).
Iată ce scrie Laura Codruța Koveși, șefa EPPO: „EPPO a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. Prin urmare, este de datoria mea să reactionez dacă văd evoluții care merg în direcția opusă.
Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România.
Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”.
Aceeași intenționată confuzie ( abuzul în serviciu/ frauda din fonduri europene) o face și siteul G4 Media, printr-un editorial cu titlul: „Oferta PSD-PNL-UDMR către Bruxelles: Putem fura tranșe de 50 de mii de euro din banii voștri fără să mergem la pușcărie?”
De menționat, de exemplu, că pragul de achiziție publică directă fără licitație a fost mărit pentru bunuri și servicii la 270.000 de lei fără TVA, iar pentru lucrări la 900.000 de lei. (dublu click)
Senatorii coaliției de guvernământ au stabilit și votat astăzi un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro) pentru infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu. Dacă prejudiciul produs ar fi fost mai mic de această sumă, atunci fapta nu mai era considerată infracțiune.
Introducerea pragului de către Parlament a fost cerută în mai multe decizii ale CCR. Asta pentru a se delimita diferitele forme de răspundere (disciplinară, administrativă/ civilă) de răspunderea penală.
După vot, în urma unor reacții ale unei părți a presei dar și ale unor lideri USR, PNL și PSD, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a anunțat că va susține în camera decizională introducerea unui prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu.
Votul final pe modificarea Codului Penal urmează să fie dat de Camera Deputaților.
[…] nu anchetează abuzul în serviciu, dar Koveși spune că pragul pe abuz afectează EPPO” – https://presacurata.ro/2023/03/29/codruta-kovesi-cand-ai-sa-inveti-meserie-eppo-nu-ancheteaza-abuzul… – 29 martie […]