Die AfD-Vorsitzende Alice Weidel sorgt international für Aufsehen

Am 10. Januar 2025 trifft sich @Alice_Weidel in New York mit keinem Geringeren als @elonmusk zu einem exklusiven Live-Interview. Nur zehn Tage später, am 20. Januar, wird sie als #Ehrengast bei der Amtseinführung… pic.twitter.com/X8myNijb5w

— Michael Kuhr (@MichaelKuhr) January 1, 2025

Alice Weidel, șefa AfD, atacă din nou politicile de migrație din Germania în perspectiva alegerilor anticipate din 23 februarie.

„În marile orașe ale Germaniei domnesc condiții de război civil: Cetățenii care au vrut doar să petreacă au plătit și de această dată prețul politicii privind migrația. În statele guvernate de CDU, acești oameni sunt naturalizați. Prin urmare, pe 23 februarie, votați #AfD !”, a scris ea pe X.

Bürgerkriegsähnliche Zustände in Deutschlands Großstädten: Die Bürger, die einfach nur feiern wollten, zahlten auch diesmal die Zeche für die Migrationspolitik. In CDU-regierten Ländern werden diese Menschen am Fließband eingebürgert. Deshalb am 23.2. mit beiden Stimmen #AfD! pic.twitter.com/Rmd1s0TduJ

— Alice Weidel (@Alice_Weidel) January 2, 2025

Afd este în creștere în sondajele din Germania, la fel și președintele partidului Alice Weidel.

În SUA, AFD are susținerea lui Elon Musk, ceea ce a înfuriat toate autoritățile germane. De la Președinte, la Olaf Scholz.

Se estimează că Germania va rezista 3 ani fără creștere economică, o situație care nu s-a mai întâlnit de la al Doilea Război Mondial.

În ultimii 3 ani, țara a fost condusă de un guvern de coaliție stânga-verde-liberal, alegerile anticipate fiind programate pentru luna februarie.

Această stagnare economică evidențiază provocările tot mai mari pentru cea mai mare economie a Europei.

Peste 50 de parlamentari liberali l-au îndemnat să demisioneze, invocând incapacitatea sa de a uni canadienii înaintea alegerilor federale din 2025 sau a unor potențiale alegeri anticipate din ianuarie.

Problemele de conducere ale lui Trudeau au escaladat după demisia explozivă a Chrystiei Freeland din funcția de viceprim-ministru, după pierderea sprijinului din partea grupului său de la Atlantic și după presiunea de a aborda războiul tarifar iminent al lui Trump atunci când se va întoarce la Casa Albă peste trei săptămâni.

În timp ce Trudeau se gândește la viitorul său în timpul unei vacanțe la schi, rivalii săi, inclusiv Pierre Poilievre, câștigă teren, exploatând frustrarea publicului cu privire la problema locuințelor și crizele legate de nivelul de trai.

Sursa: Politico

LONDRA – Când Donald Trump a câștigat în 2016, social media a fost acuzată. Nu și de data aceasta.

Prima victorie a lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA din acel an – plus votul șoc din Regatul Unit de a părăsi Uniunea Europeană – a făcut ca clasele de discuție de pe ambele părți ale Atlanticului să caute o explicație. Curând au învinovățit social media.

În cazul Brexitului, argumentul a fost că alegătorii au fost spălați pe creier de către compania de date Cambridge Analytica; în cazul lui Trump, a fost vorba de troli ruși.

„Toată lumea spunea că tehnologia este de vină”, a declarat Reece Peck, profesor asociat de jurnalism și comunicare politică la City University of New York. „Acești algoritmi sunt de vină”.

A urmat aproape un deceniu de alarmă cu privire la dezinformare, cu legiuitori care se chinuiau să decidă ce idei ar trebui să permită platformele de social media să se propage și care își plângeau de milă cu privire la modul în care toate acestea corodau irevocabil fundațiile societății.

Pentru a lupta împotriva informațiilor eronate, a apărut o industrie artizanală vibrantă, supranumită „Big Disinfo”. ONG-urile au vărsat bani în grupuri care promiteau să apere democrația împotriva comercianților de neadevăruri, în timp ce operațiunile de verificare a faptelor promiteau să patruleze la granițele realității.

Cu toate acestea, nu toată lumea a fost convinsă de amenințare.

În zilele de după alegerile din 2016, Mark Zuckerberg, CEO al Facebook, a declarat că a existat „o profundă lipsă de empatie în a afirma că singurul motiv pentru care cineva ar fi putut vota așa cum a făcut-o este pentru că a văzut știri false”.

Opt ani mai târziu, după a doua victorie decisivă a lui Trump, părerea lui Zuckerberg este din nou rezonantă.

De data aceasta, „nu există un mare mister, cum ar fi, uau, de ce s-a întâmplat asta?”, a declarat Kelly McBride, cercetător în domeniul eticii media la Institutul Poynter. „Nimeni nu a fost păcălit să voteze pentru Donald Trump”.

Dar victoria lui Trump este doar cea mai recentă lovitură dată narațiunii Big Disinfo, care a devenit proeminentă în anii care au urmat.

Continuarea articolului aici.

Interzicerea dansurilor virale va rezolva totul, se pare.

Micile întreprinderi, cum ar fi magazinul de livrări nocturne al lui Ergus Katiaj, se plâng de revoltă, în timp ce liderii opoziției spun că este doar încercarea lui Rama de a le „închide gura” înainte de alegeri.

La rândul său, TikTok se întreabă de ce este pedepsit pentru ceva care s-ar fi întâmplat pe o altă platformă.

Sursa: Reuters

„Vreau să fac un apel la națiune. Turcia nu va lua cu ușurință și pur și simplu nu va lua partea nimănui în conflictele militare. Turcia va susține întotdeauna pacea, o va apăra, va lua măsuri pentru întărirea păcii globale. De fapt, sarcina noastră în conflictul ruso-ucrainean este tocmai asta este”, a declarat președintele turc într-un interviu acordat presei turce, care a fost difuzat pe pagina sa de Twitter.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și-a anunțat din nou candidatura pentru președinția Turciei în alegerile care vor avea loc în mai. Erdogan a anunțat de asemenea că va avea discuții telefonice în curând cu președintele rus, Vladimir Putin.

NTV – Star TV Ortak Canlı Yayını https://t.co/Lz2iDgPtJ6

— Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) March 22, 2023

Primarul a făcut în septembrie 2017 un protocol cu DGIA, UM 02605, condus de directorul general al Direcţiei de Contrainformaţii şi Securitate Militară, Marian Hăpău, prin care a oferit acces DGIA la sistemul de supraveghere din sectorul 3.

Protocolul Negoiţă- DGIA a activat timp de 1 an, cu posibilitate de prelungire prin acte adiţionale şi este semnat de Robert Negoiţă, şefi din Primăria Sectorului 3, Marian Hăpău, şeful DGIA şi alţi şefi din DGIA.

Protocolul Negoiţă- DGIA cuprinde locaţiile şi cele 42 de camere amplasate pe raza Sectorul 3 iar scopul său este „obţinerea, prelucrarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor şi datelor obţinute prin intermediul sistemelor video referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi non-militare, care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar.”

Comentând ieri seară, 23 iulie 2020, la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu, nişte incidente cu interlopi din Capitală, Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 şi candidat în viitoarele alegeri locale, a recunoscut că a dat acces la sistemul de supraveghere structurilor de informaţii ale României pe motiv de siguranţă naţională, a admis că Primăria Sectorului 3 are în continuare protocol cu acestea şi se declara mândru de realizarea sa:

„Sectorul 3 este cea mai supravegheată zonă din România, supravegheată video mă refer. Dacă e să întample ceva, noi îi cam filmăm şi măcar putem să îi tragem la răspundere ulterior, să îi identificăm. Nu trebuie să vină ei să ia imaginile, pentru că noi avem protocol cu dânşii și dânşii au acces la datele noastre în timp real. Adică nu au nevoie de acceptul nostru permanent pentru că noi l-am dat permanent, este cu caracter permanent accesul dânşilor la datele noastre. Să ştiţi că de cele mai multe ori le-au folosit. Noi am simţit chestiunea asta. Pur şi simplu, când s-au întâmplat evenimente în sectorul 3, evenimente rutiere şi de alt gen, au cam fost identificați. Iată de ce este important un sistem de supraveghere extins”, a declarat ieri seară, Robert Negoiţă.

În 2017, când Robert Negoiţă a aprobat protocolul cu DGIA, presa a relatat că proiectul „urma să se deruleze prin firma de IT proaspăt înființată de Robert Negoiță, „Internet și Tehnologie S3”, condusă de dna. Cristina Arghir, sora fostei sale soții„.

Tot atunci, în presă s-a scris că în Consiliul Local al Sectorului 3, „consilierii USR s-au opus acestei forme a protocolului de colaborare, el fiind aprobat de majoritatea PSD-ALDE”.

Consilierul USR Stelian Ene a declarat atunci, în cadrul ședinței: „Discutăm în esență de instituirea unei forme de supraveghere masivă a cetățenilor Sectorului 3. Chiar dacă avem de-a face cu serviciu de informații militar, pe timp de pace datele private se accesează cu mandat de la un judecător; jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului spune că tot ce înseamnă date privind imaginea persoanei pot avea și caracter de date private în unele situații, pentru că permit identificarea”.

Generalul Marian Hăpău este în continuare şef al DGIA iar Robert Negoiţă- candidat în alegerile locale şi fondator al unui nou partid- Bucureşti 2020. Marian Hăpău activează în structurile Armatei încă dinainte de Revoluţia din 1989, arată CV-ul său.