Peste 50 de parlamentari liberali l-au îndemnat să demisioneze, invocând incapacitatea sa de a uni canadienii înaintea alegerilor federale din 2025 sau a unor potențiale alegeri anticipate din ianuarie.

Problemele de conducere ale lui Trudeau au escaladat după demisia explozivă a Chrystiei Freeland din funcția de viceprim-ministru, după pierderea sprijinului din partea grupului său de la Atlantic și după presiunea de a aborda războiul tarifar iminent al lui Trump atunci când se va întoarce la Casa Albă peste trei săptămâni.

În timp ce Trudeau se gândește la viitorul său în timpul unei vacanțe la schi, rivalii săi, inclusiv Pierre Poilievre, câștigă teren, exploatând frustrarea publicului cu privire la problema locuințelor și crizele legate de nivelul de trai.

Sursa: Politico

LONDRA – Când Donald Trump a câștigat în 2016, social media a fost acuzată. Nu și de data aceasta.

Prima victorie a lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA din acel an – plus votul șoc din Regatul Unit de a părăsi Uniunea Europeană – a făcut ca clasele de discuție de pe ambele părți ale Atlanticului să caute o explicație. Curând au învinovățit social media.

În cazul Brexitului, argumentul a fost că alegătorii au fost spălați pe creier de către compania de date Cambridge Analytica; în cazul lui Trump, a fost vorba de troli ruși.

„Toată lumea spunea că tehnologia este de vină”, a declarat Reece Peck, profesor asociat de jurnalism și comunicare politică la City University of New York. „Acești algoritmi sunt de vină”.

A urmat aproape un deceniu de alarmă cu privire la dezinformare, cu legiuitori care se chinuiau să decidă ce idei ar trebui să permită platformele de social media să se propage și care își plângeau de milă cu privire la modul în care toate acestea corodau irevocabil fundațiile societății.

Pentru a lupta împotriva informațiilor eronate, a apărut o industrie artizanală vibrantă, supranumită „Big Disinfo”. ONG-urile au vărsat bani în grupuri care promiteau să apere democrația împotriva comercianților de neadevăruri, în timp ce operațiunile de verificare a faptelor promiteau să patruleze la granițele realității.

Cu toate acestea, nu toată lumea a fost convinsă de amenințare.

În zilele de după alegerile din 2016, Mark Zuckerberg, CEO al Facebook, a declarat că a existat „o profundă lipsă de empatie în a afirma că singurul motiv pentru care cineva ar fi putut vota așa cum a făcut-o este pentru că a văzut știri false”.

Opt ani mai târziu, după a doua victorie decisivă a lui Trump, părerea lui Zuckerberg este din nou rezonantă.

De data aceasta, „nu există un mare mister, cum ar fi, uau, de ce s-a întâmplat asta?”, a declarat Kelly McBride, cercetător în domeniul eticii media la Institutul Poynter. „Nimeni nu a fost păcălit să voteze pentru Donald Trump”.

Dar victoria lui Trump este doar cea mai recentă lovitură dată narațiunii Big Disinfo, care a devenit proeminentă în anii care au urmat.

Continuarea articolului aici.

„Zelensky va fi de acord cu controlul real, dar nu legal al Federației Ruse asupra teritoriului pe care îl ocupă în prezent. Va exista un anumit schimb de teritoriu și o revenire la garanțiile de securitate europene cu sprijinul SUA, iar intrarea Ucrainei în NATO va fi în cele din urmă înghețată. Putin va conta pe slăbirea hotărârii Europei”, scrie FT.

Prognoza FT pe 2025 

La acel moment – octombrie 2024 – paradigma prezidențialelor se creiona altfel față de configurația de ieri, 6 decembrie.

Octombrie 2024: „Dacă Simion îl bate pe Ciolacu, vor fi anulate alegerile. Simion nu va fi Președinte al României”

Potrivit acelorași surse, la nivelurile de vârf ale clasei politice existau informații că nemulțumirea românilor este în creștere, așa cum arătau sondajele nepublicate în presă, și opțiunile de vot ale românilor – în alegerile prezidențiale și parlamentare – s-ar putea îndrepta spre partide și candidați cu discurs anti-sistem.

Așa se face că în octombrie – după interzicerea abuzivă de către CCR a candidaturii la Președinție a Dianei Șoșoacă – datele ar fi arătat că voturile de nemulțumire ale oamenilor s-ar putea îndrepta spre candidatul George Simion și AUR.

5 judecători ai CCR – aceiași ca în cazul Șoșoacă – ar fi ținut o ședință neoficială în care au discutat scenariul anulării rezultatului alegerilor prezidențiale în cazul în care câștigător final ar fi fost George Simion, dintr-un tur 2 în care l-ar fi învins pe candidatul și președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Lui George Simion nu i s-ar fi atribuit mandatul de președinte și alegerile ar fi fost, ca și acum, anulate de CCR.

Judecătorii care ar fi discutat această ipoteză sunt: Marian Enache ( președinte CCR, susținut de PSD), Cristian Deliorga (PSD), Attila Varga, Gheorghe Stan(PSD) și Bogdan Licu (PSD). În final, președintele CCR Marian Enache susținut de PSD ar fi acceptat ideea anulării alegerilor în cazul în care George Simion ar fi fost votat într-un tur 2 de scrutin Președinte al României.

Acest scenariu ar fi fost impulsionat, potrivit surselor, de către președintele României, Klaus Iohannis, directorul SPP – Lucian Pahonțu, omul de încredere al lui Iohannis, și președintele PSD, Marcel Ciolacu.

La sfârșitul lunii octombrie, informația că alegerile prezidențiale vor fi anulate de CCR pentru că „George Simion nu poate ajunge președinte al României” – circula deja prin mediile politice de la București.

Așa că – în față cu această îngrijorare – o parte din televiziunile plătite de PSD și PNL – au declanșat atacul pe George Simion. George Simion, candidat la Președinție și președinte AUR, a fost etichetat „omul Rusiei” în dezbaterile făcute la Parlament de către Antena 3, dezbateri care au fost organizate în principal pentru susținerea mediatică a lui Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi.

24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor: PSD îi dă voturi lui Simion pentru a ajunge în finală, dar românii din țară și de peste hotare aleg pe altcineva: Călin Georgescu și Elena Lasconi

Numai că pe 24 noiembrie a venit votul după primul tur de scrutin. Iar socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg, vorba proverbului.

În ziua alegerilor, PSD a direcționat 4-5% din voturile din țară către George Simion (AUR) pentru ca Marcel Ciolacu să nu ajungă într-o finală prezidențială cu Elena Lasconi iar după amiază, pe turnantă, a apărut Călin Georgescu.

La acel moment, la nivelul clasei politice, se bănuia că Georgescu nu va obține mai mult de 7-8% din sufragii iar o finală la prezidențiale Ciolacu – Simion ar fi avut 2 potențiale rezultate: validare pentru mandatul de președinte al lui Ciolacu, dacă acesta ar fi câștigat turul 2, și invalidare/ anulare a alegerilor – dacă ar fi câștigat Simion.

Numai că, din nou, „calculele” PSD și ale lui Klaus Iohannis au fost încurcate de votul românilor.

Votul din țară în primul tur a avut ca ierarhie Georgescu și Ciolacu, pe primele 2 poziții, însă votul românilor din străinătate – a schimbat această ierarhie de la prezidențiale.

Astfel, Elena Lasconi a ajuns pe locul 2, Georgescu pe primul loc și Ciolacu a fost descalificat la mustață de intrarea în turul 2.

După rezultat, la nivelul statului român – panica a crescut și mai mult. Niciunul –  în accepțiunea lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și structurilor de securitate – nu putea ajunge președinte al României, indiferent de opțiunile românilor.

Decembrie: „Opțiunea nucleară, anulăm alegerile”. Nu pot ajunge Președinte al României – nici Georgescu și nici Lasconi

Așa că au fost așteptate alegerile parlamentare, pentru a se observa cât de puternic este votul anti-sistem/ suveranist – timp în care a fost pregătită „opțiunea nucleară” – anularea alegerilor prezidențiale. Același scenariu discutat în octombrie dar cu noi candidați vizați: Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Cum USR și Lasconi nu puteau fi profilați în ochii românilor ca „răul suprem”, energia negativă a fost direcționată cu toată puterea către Călin Georgescu. Noul ”om al Rusiei”, după Șoșoacă și Simion.

În paralel, puși în față cu o asemenea opțiune, oficiali ai statului român a început să se bâlbâie și să se gripeze.

Pe 26 noiembrie, la 2 zile după primul tur al prezidențialelor, Klaus Iohannis spune oficial printr-un scurt comunicat al Palatului Cotroceni – că nu a fost informat de serviciile secrete de vreo influență a puterilor străine în alegerile prezidențiale.

Pe 27– Iohannis anunță că face CSAT a doua zi.

Pe 28, în comunicatul CSAT – menționează vag și generalist – Rusia. Ulterior, STS  iese oficial și neagă o potențială viciere a rezultatului. Comunicatul CSAT dă și indicații parchetelor. Parchetele nu vor să se bage.

În aceeași zi, pe 28, PSD prin Cristian Terheș – cere CCR anularea alegerilor, primul tur. CCR face primul pas: în unanimitate cere renumărarea tuturor voturilor – 9,4 milioane.

Pe 29 decembrie – CCR amână soluționarea sesizării lui Tehreș. Era de fapt așteptat rezultatul alegerilor parlamentare pentru a se vedea cât de mare este valul voturilor anti-sistem.

Pe 1 decembrie – iese din opțiunile de vot ale românilor – rezultatul parlamentarelor.

Pe 2 decembrie – CCR tot în unanimitate –  respinge acțiunea lui Terheș, confirmă și validează rezultatul primului tur al prezidențialelor și dă drumul organizării celui de-al doilea tur. În paralel, de la Palatul Cotroceni se cere să se facă solicitări pentru declasificarea materialelor serviciilor de informații în cazul Georgescu, „omul Rusiei”.

Pe 4 decembrie – Iohannis lansează „opțiunea nucleară”, oferind pretextul anulării alegerilor: declasifică informările MAI, SIE, SRI și STS. Multă marfă și probe clare nu prea există. În plus, informările SRI conțin greșeli flagrante. Printre altele, SRI devine viral pe TikTok pentru prostiile scrise.

În câteva minute, Marcel Ciolacu anunță oficial pe pagina de Facebook că o susține pe Elena Lasconi. Nu este clar, până la această oră, dacă Lasconi sau liderii USR știau de planul Cotroceni – PSD de anulare iminentă a alegerilor prezidențiale.

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, începe să sune prin mediul judiciar și cere să i se facă dosar lui Călin Georgescu. Șefii sistemului judiciar – sunt din nou reticenți. Nu vor să intervină direct în procesul electoral prezidențial cu 4 zile înainte de turul 2.

Pe 4 decembrie – Parchetul General anunță oficial doar că face o analiză și că autoritățile române nu au trimis oficial spre Parchet nicio sesizare sau informare.

Pe 5 decembrie – Parchetul General anunță din nou că face o cercetare in rem și aruncă pisica moartă către DIICOT. DIICOT iese și spun că fac și ei analize. Parchetele iar evită să se bage.

În aceeași zi, de 5 decembrie, Remus Pricopie/SNSPA – cel care i-a organizat lui Iohannis pseudo-dezbaterea din 2019 cu Viorica Dăncilă la care au avut acces doar ziariștii „de casă” – cere anularea prezidențialelor. Impulsurile veneau tot dinspre Palatul Cotroceni și PSD. Mai multe organizații, ca la un semn, cer același lucru CCR, la fel și „săgeata PSD” – Cristian Terheș: anularea alegerilor în urma documentelor CSAT.

Tot pe 5 decembrie, CCR era oficial dezinvestită legal pe procedura alegerilor. Validase primul tur, dăduse drumul la cel de-al doilea, nu exista cale de atac împotriva deciziilor pronunțate, dar – în paralel – lucra la anularea alegerilor. Karoly Benke – prim magistratul asistent al Curții – cel care redactează toate hotărârile dubioase – lucra deja la motivarea anulării alegerilor, asumată chiar de președintele CCR numit de PSD, Marian Enache. Tot Karoly Benke a redactat și hotărârea de interzicere a candidaturii Dianei Șoșoacă.

În seara de 5 decembrie, CCR mai emite un comunicat vag prin care spune că sesizările pe anularea alegerilor – impulsionate de Iohannis și Ciolacu – urmau să fie soluționate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

Potrivit legii pentru alegerea președintelui, cei care depuseseră sesizările nu aveau calitate procesuală, ieșiseră oricum din termenul legal de depunere a sesizărilor, iar Curtea nu-și putea întoarce decizia definitivă din urmă cu 3 zile.

Însă redactarea lui Karoly Benke apela direct la art. 146 litera f din Constituție, forțând și legea fundamentală a statului român, prin reinterpretare. Articolul spune în esență că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.  Prima pare a procedurii – CCR o validase, ca și rezultatele primului tur. Însă Karoly Benke a reinterpretat și Constituția României traducând că CCR poate anula tot procesul electoral prezidențial, din trecut. Asta în condițiile în care deciziile CCR sunt valabile doar pentru viitor.

 În noaptea de 5 decembrie spre 6 – oficialii statului român erau deja în panică. CCR nu anulase oficial alegerile, procesul electoral începuse deja – cu turul 2 la prezidențiale – la 1 dimineața în secțiile de vot din străinătate, datele strânse arătau o creștere a valului voturilor anti – sistem – voturi care se duceau spre Georgescu și Lasconi, voturile românilor din străinătate aveau să fie din nou decisive în alegerea Președintelui României, numai că Președinte al României „nu poate fi nici Georgescu, nici Lasconi”.

 „Altă opțiune pentru distrugerea lui Georgescu nu este, decât Rusia. Dar nu știm dacă povestea cu Rusia mai ține la poporul român. Nu este nicio garanție că Lasconi câștigă și chiar dacă câștigă – USR nu poate avea Președintele României. Sistemul trebuie să conducă poporul, nu poporul Sistemul”.

 Cam aceasta era atmosfera din „statul” român.

 Încă se mai căutau „actorii” care ar fi stat, de fapt, în spatele lui Georgescu. Era bănuită o implicare a unei părți din Biserica Română dar și a unei părți din Armată. Dar nu era nimic sigur. Liberalii încă nu depășiseră șocul că pe Nicolae Ciucă nu îl votase nici Armata Română.

Pe 6 decembrie – după prânz, CCR se strânge să oficializeze „opțiunea nucleară” gândită de Palatul Cotroceni și PSD. Anulează tot procesul electoral prezidențial din România, voturile a peste 9,4 milioane de români sunt aruncate la gunoi, pretextul sunt hârtiile CSAT. Georgescu și Lasconi sunt scoși cu forța din joc. „Jocul” se reia când decid Iohannis și PSD.

 Klaus Iohannis iese pe seară, la 19.00, în declarație oficială, își contrazice anunțul din 26 noiembrie – că nu a fost informat, anunță că forțează alin 2 al art 83 din Constituție. Ceea ce stabilește, și motivarea CCR la punctul 22, scrisă de Benke și publicată ulterior.

Deși are mandat fix, de 5 ani, Klaus Iohannis anunță că va rămâne Președinte al României până când va desemna premierul noului Guvern, făcut sub oblăduirea sa, rezultat din votul alegerilor parlamentare, nou Guvern care va organiza în primăvară noi alegeri prezidențiale în România din care va rezulta un nou președinte al României.

 „Establishmentul/ Sistemul” de la București a răsuflat ușurat.

 Românilor care erau în prejma secțiilor de votare din străinătate li s-au închis porțile în nas, fără explicații. Nu au mai fost lăsați să își exercite dreptul fundamental de a alege, baza democrației.

64% sunt în favoarea acceptării de către Germania a mai puțini migranți, cu 12 procente mai mult decât în luna mai a acestui an. Doar 5% pledează pentru primirea mai multor migranți.

Potrivit ARD-DeutschlandTrend, mulți germani sunt nemulțumiți de politica de migrație. Aproape două treimi doresc ca Germania să accepte mai puțini refugiați. În general, scepticismul față de imigrație crește și el.

Este un subiect care a fost aprig dezbătut de ani de zile: politica migrației. Din cauza numărului tot mai mare de cereri de azil în acest an și a viitoarelor alegeri de stat din Bavaria și Hesse, dezbaterea a fost din nou foarte intensă în ultimele săptămâni.

Și viziunea germanilor asupra problemei devine din ce în ce mai critică în toate părțile. 73% dintre cei chestionați cred în prezent că cazarea și distribuția refugiaților în Germania este destul de slab făcută sau foarte slab realizată. În consecință, doar 19% cred că acest lucru funcționează foarte bine sau destul de bine. Acest rating s-a deteriorat cel mai semnificativ – în septembrie 2018, 43% au declarat că cazarea și distribuția a avut succes.

78% consideră în prezent că integrarea refugiaților în societate sau pe piața muncii este destul de slabă sau foarte slabă. Și 80% spun că deportarea solicitanților de azil respinși se face destul de prost sau foarte prost. Având în vedere aceste deficite vizibile în politica privind refugiații, scepticismul față de imigrație în ansamblu crește: la întrebarea dacă Germania are avantaje sau dezavantaje prin imigrație, 64% spun în prezent că văd mai multe dezavantaje. Adică cu 10 puncte mai mult față de luna mai a acestui an. 27 la sută (-6) consideră imigrația ca având avantaje pentru Germania.

În același timp, 64% sunt în favoarea ca Germania să primească mai puțini refugiați. Adică cu 12 puncte mai mult decât în ​​luna mai a acestui an. 27% doresc să primească același număr de refugiați ca înainte (-6). Doar 5 la sută (-3) susțin primirea mai multor refugiați.

Majoritate pentru măsuri de limitare a imigrației

Viziunea mai critică asupra imigrației se reflectă și în sprijinul pentru măsurile de limitare a acesteia. 82% dintre cei chestionați sunt în prezent în favoarea sporirii controalelor la frontieră, 77% sunt în favoarea încheierii de acorduri privind refugiații cu statele africane și a clasificării Algeriei, Maroc și Tunisia ca țări sigure de origine – 69 %

De când liderul CSU, Markus Söder, a cerut o „limită de integrare” atunci când se acceptă solicitanții de azil, a existat o dezbatere reînnoită cu privire la o limită superioară pentru acceptarea refugiaților. Criticii subliniază că o astfel de limită superioară nu poate fi respectată în temeiul dreptului internațional. Dar 71% dintre germani cred că o astfel de limită superioară este corectă – cu 8 puncte mai mult față de martie 2016. Aprobarea se extinde la toți susținătorii de partid, cu excepția Verzilor.

Când vine vorba de întrebarea cum poate fi cel mai bine reglementată gestionarea refugiaților, 64 % dintre germani sunt în prezent în favoarea unei soluții la nivel european. Adică cu 11 puncte mai puțin față de iunie 2018. 31 la sută (+9) consideră că o soluție națională are mai mult sens. Deși aproape două treimi preferă o soluție europeană, majoritatea se îndoiește și că o astfel de soluție va exista. 70 la sută (+11) consideră că acest lucru nu poate fi implementat la nivel european în viitorul apropiat, 23 la sută (-13) cred că poate fi implementat în viitorul apropiat.

Nemulțumire față de funcționarea democrației

Săptămâna viitoare se împlinesc 33 de ani de la reunificarea Germaniei. În ciuda numeroaselor crize și a unei mari nemulțumiri în prezent față de activitatea guvernului semaforului, o mare majoritate a oamenilor din Vest și Est susțin democrația ca model politic. 87% dintre alegătorii din Germania de Vest și 77% dintre alegătorii din Germania de Est consideră, în general, democrația ca o formă bună de guvernare.

Cu toate acestea, practica actuală a democrației germane este mult mai puțin convingătoare. În Germania, 55 %  sunt mai puțin sau deloc mulțumiți de modul în care funcționează democrația în general – cu 8 puncte mai mult față de octombrie 2022. 44 % (-7) sunt foarte mulțumiți sau mulțumiți.

Valorile diferă între Vest și Est: în timp ce în Germania de Vest – mai bine de jumătate (52%, +8) sunt mai puțin satisfăcuți sau deloc satisfăcuți, în Germania de Est sunt două treimi (66%, +3). Astfel, satisfacția față de funcționarea democrației este în scădere în ambele părți ale republicii.

Kılıçdaroğlu, CHP Bilgi ve İletişim Teknolojilerinden Sorumlu Genel Başkan Yardımcısı Onursal Adıgüzel’i görevden aldı.

— İsmail Saymaz (@ismailsaymaz) May 15, 2023

Analiza inițială.

Alegerile din 14 mai din Turcia par să fi devenit, în doar câteva ore, o hârtie de turnesol pentru definiția eșecului. La fel cum s-a întâmplat în 2016 în SUA.

Presa occidentală, arabă și israeliană – a preconizat în mare parte că Opoziția și Kemal Kılıçdaroğlu vor fi câștigătorii alegerilor. A eșuat.

Analiștii și chiar și o parte din presa turcă l-au anunțat pe Kemal Kılıçdaroğlu și pe CHP învingători. Au eșuat.

Mai multe case de sondaje din Turcia l-au indicat pe Kılıçdaroğlu dar și pe CHP victorioși în alegeri, chiar cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin. Au eșuat și ele.  

Deci ce s-a întâmplat?

În prezent sunt discutate performanțele companiilor de sondare a opiniei publice în Turcia. Unele case de sondaj – KONDA, Türkiye Raporu și MAK – au greșit dincolo de marja de eroare preconizată, susținând că sunt diferențe de peste 11% între primii doi candidați la prezidențiale.

Alte case de sondaj n-au reușit să indice nici măcar ierarhia corectă în rezultatele alegerilor.

Practic, nimeni nu a avut o predicție exactă și nimeni în mod oficial nu a prevăzut un tur 2 de scrutin la prezidențiale (dublu click).

De exemplu, în ultimul său sondaj, datat 6-7 mai, KONDA a indicat o rată de vot pentru candidatul prezidențial al Alianței Millet și președinte al CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, cu puțin sub 50 %.

Turkey Report, pe de altă parte, a anunțat o estimare de 50,5 % din voturi pentru Kılıçdaroğlu în ultimul său sondaj din 12 mai, cu două zile înainte de alegeri.

Directorul companiei, Can Selçuki, și-a făcut luni autocritica și a anunțat că își va revizui metodologia de lucru, anunță BBC Turk.

Făcând o declarație pe contul său de Twitter, Selçuki a spus că nu se vor ascunde în spatele marjei de eroare și că va face o analiză.

Mehmet Ali Kulat, proprietarul companiei de cercetare MAK, a fost al sociolog care și-a făcut autocritica luni, după ce l-a indicat pe Kılıçdaroğlu la 51%.

Vorbind la Habertürk, Kulat a spus că se pare că nu au putut face un studiu bun mai ales în regiunea lovită de cutremur.

Kulat a susținut că și alte companii de cercetare a opiniei publice, care au greșit în predicțiile lor, au făcut o greșeală similară:

„Noi nu am putut efectua sondajul față în față, mai degrabă am efectuat sondajul prin telefon. Nu am putut vedea cum repercusiunile cutremurului au afectat comportamentul alegătorilor din acea regiune. Regiunea afectată de cutremur a votat pentru stabilitate. „Erdoğan îmi va construi casa„, au spus el.

Candidatul Kılıçdaroğlu dar și sociologii turci au crezut că alegătorii afectați de cutremur care, deși fac parte din baza electorală a lui Erdogan, nu vor fi mobilizați pentru vot și au sperat că dacă aceștia se vor duce la vot – vor vota împotriva actualului președinte. Au greșit. Oamenii – din contră, presați de necesități – s-au gândit nu la trecut, ci la viitor, și au votat Erdogan tocmai pentru că speră ca cineva să-i ajute la reconstrucția caselor.

În plus, Opoziția a atacat dur electoratul din zona cutremurelor, inclusiv prin distribuirea de ură prin rețelele de socializare, ceea ce a generat un efect contrar, arată alți analiști. În plus, procuratura turcă a anunțat astăzi că s-a autosesizat și încearcă să găsească vinovații pentru distribuția urii în zona cutremurelor prin rețelele de socializare, pe motiv că-l votează pe Erdogan.

Metoda CATI a fost eficientă în Turcia?

Nu numai regiunea afectată de cutremur explică acest nivel de inexactitate al caselor de sondaje.

Profesorul de științe politice Murat Güvenç a declarat pentru BBC Turc că mai mulți factori ar fi putut juca un rol în acest moment, iar unul dintre ei ar putea fi metoda CATI.

CATI, Computer-Aided Telephone Interview (interviu telefonic asistat de calculator), poate fi tradus în limba turcă prin interviu telefonic asistat de calculator.

Güvenç spune că sondajul este realizat prin apeluri aleatorii la numere de telefon și prin selectarea unui eșantion, ceea ce poate crea o problemă de fiabilitate în condițiile din Turcia.

Această metodă este preferată de companiile de cercetare a opiniei publice în contextul unei colectări rapide a datelor.

Turkey Report ( care i-a dat un avans lui Kılıçdaroğlu de 3,42% în fața lui Erdogan)  a făcut public faptul că a efectuat ultimul său sondaj prin metoda CATI.

Directorul MAK, Kulat, a recunoscut, de asemenea, că nu au putut efectua sondaje față în față în ultimul lor sondaj.

Güvenç de la Universitatea Kadir Has spune că în cazul metodei de sondaj față în față pot exista probleme în ceea ce privește ezitarea de a răspunde sau accesul la alegători.

Murat Güvenç atrage atenția asupra faptului că voturile Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) nu pot fi văzute în aceste sondaje, precum și asupra erorii din alegerile prezidențiale:

„Creșterea votului MHP poate fi explicată după cum urmează. Legătura dintre aceste două partide se explică prin conceptul de familie politică. Tranzițiile dintre ele pot fi foarte frecvente și impresionante. De exemplu, o persoană care spune că s-ar putea să nu voteze pentru AKP până în ultimul moment, fără a face o alegere radicală, trece la MHP. Inversul este, de asemenea, valabil. Așa s-a întâmplat și în cazul schimbării dintre alegerile din 7 iunie și cele din 1 noiembrie 2015.”

Potrivit evaluărilor făcute de 27 de companii de cercetare a opiniei publice în diferite momente, votul MHP era cuprins între 5 și 7%. Numai că votul a fost mai mare.

Așadar, cum ar fi putut influența preferințele de vot din regiunea afectată de cutremur asupra scrutinului?

Prof. Dr. Güvenç remarcă faptul că sunt diferiți factori ar fi putut juca un rol în această eroare. Inclusiv problemele legate de schimbarea structurii populației ar fi putut face dificilă determinarea grupului de eșantionare, spune el.

Alți experți spun că, de fapt, retragerea lui Muharrem İnce, președintele Partidului Orașului natal, cu 72 de ore înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale a provocat schimbări în rândul candidaților.

Anket şirketleri seçimlerde neden yanıldı?https://t.co/Q7UOrYmGMU

— BBC News Türkçe (@bbcturkce) May 15, 2023

Irena Briganti, șefa de comunicare și relații publice a Fox News

Prezentatorul cel mai puternic al Fox News, Tucker Carlson, a încercat să obțină concedierea unei directoare de top dar controversată a Fox News, dezvăluie publicația Rolling Stone.

În ciuda a ceea ce a scris o parte din presa România, preluând copy paste, fără să urmărească subiectul, materiale din presa talibanizată din SUA, problema concedierii lui Tucker Carlson de la Fox News este încă pe agenda presei independente americane. Presa independentă relatează despre subiect, scoțând la iveală detalii cunoscute în unele zone media despre problemele din interiorul celei mai puternice televiziuni de cablu americane.

Rolling Stone relatează că în primăvara lui 2020, Tucker Carlson a intrat în război cu una dintre cele mai puternice figuri de la Fox News.

Carlson devenise atât de furios pe șefa de comunicare și relații publice a Fox, Irena Briganti, încât a încercat să o concedieze, au declarat pentru Rolling Stone persoane familiarizate cu această chestiune.

Briganti, fost locotenent-cheie al regretatului și dizgrațiatului Roger Ailes, creierul Fox News, a fost o figură influentă în industria știrilor prin cablu timp de ani de zile, fiind un executor agresiv și infam în cadrul aparatului de relații publice al Fox.

Dar, după ani de antipatie reciprocă între director și prezentator, Carlson a încercat să o forțeze să plece pe Briganti.

Sursele spun că Carlson și-a expus cazul în fața directorului general al Fox News, Suzanne Scott, a directorului juridic al Fox, Viet Dinh, moștenitorul familiei Murdoch și al Fox Corp. Lachlan Murdoch, directorul general al Fox News, și chiar și în fața altor personalități ale Fox News, precum Sean Hannity.

În susținerea sa, Carlson a susținut că Briganti a petrecut prea mult timp bătându-și joc de talentele din emisiune și de personalul postului; că era în general incompetentă și răutăcioasă; și că s-a angajat în mod regulat în trucuri murdare împotriva lui și a altor prezentatori și colaboratori, când, în mod aparent, slujba ei era de a-i proteja. O sursă actuală de la Fox, care are cunoștință de acest lucru, a descris dușmănia dintre Carlson și Briganti ca fiind un „meci al morții” în interiorul rețelei Fox News.

„Știu că el le spunea [directorilor de la Fox] că [Briganti] ar trebui să fie concediată”, a declarat un fost comentator Fox News pentru Rolling Stone. „Ea este groaznică. Tucker a fost foarte îndrăzneț acolo”.

Dar, în ciuda audiențelor ridicate ale lui Carlson, a influenței în cercurile politice republicane și în fața bazei de fani hiper-devotați, Carlson nu a avut puterea de a o înlătura pe Briganti.

Legăturile ei cu alți directori de top erau prea strânse pentru ca Carlson să le poată depăși. În unele cazuri, directorii au râs de încercarea lui Carlson de a o concedia pe Briganti, asigurându-l pe acesta și pe alții că Briganti nu va pleca nicăieri prea curând.

Vestea despre încercarea lui Carlson de a o concedia a ajuns înapoi la Briganti, exacerbând o relație deja teribilă. Briganti „îi urăște pe toți talentații”, spune fostul comentator de la Fox News. „A fost atât de dezgustată de nivelul de idioți aiurea care lucrează acolo, în opinia ei, și a trebuit să le curețe mizeriile și orgoliile exagerate”.

Mai important pentru Carlson, încercarea eșuată de a o demite pe Briganti a contribuit la erodarea bunăvoinței sale în rândul clasei executive de la Fox News.

„El chiar credea că va face o schimbare, iar eu am cam clătinat din cap”, spune un alt fost talent de la Fox News. „A fost o idee atât de proastă. A fost o misiune sinucigașă atât de clară… Dar, din nou, la acea vreme, cred că el a crezut că era suficient de mare pentru a face orice”.

Carlson nu a fost așa, iar luna trecută a fost forțat să plece de la Fox News, șocând ecosistemul mediatic politic și, în cadrul Fox, marcând o victorie decisivă pentru Briganti.

Cauza precisă a concedierii lui Carlson rămâne neclară, deoarece surse de la nivel înalt de la Fox și alte persoane au împins o varietate de explicații. Dar este larg acceptat, atât în interiorul Fox, cât și în afara acesteia, că tensiunile dintre Carlson și directorii de rang înalt – în special Briganti – au contribuit la punerea unei baze pentru demiterea sa.

Unul dintre numeroșii factori care se profilează în disputa lor de ani de zile este un capitol descris adesea în prezent în interiorul Fox ca fiind „cuntgate”, potrivit personalului actual al Fox care a vorbit cu Rolling Stone.

Wall Street Journal a raportat luna trecută că, în urma procesului Dominion, documente juridice redactate au dezvăluit că Carlson s-a referit la un cadru superior neidentificat de la Fox folosind cuvântul cu „c”. Mai multe persoane familiarizate cu această chestiune sunt încrezătoare că directorul în cauză este Briganti.

„O mie la sută” a fost Briganti, spune fostul comentator de la Fox News.

Mai multe persoane familiarizate cu această chestiune au declarat pentru Rolling Stone că Carlson s-a referit în mod repetat în ultimii ani, în mesaje text și în alte locuri, la Briganti ca fiind o „păsărică” și alți termeni extrem de peiorativi.

În ultimele luni, în timp ce conducerea juridică a Fox a analizat documentele de descoperire înainte de procesul de defăimare Dominion-Fox (care între timp a fost soluționat), unele dintre mesajele și textele private ale lui Carlson au fost semnalate pentru directorii de rang înalt și membrii consiliului de administrație, unii dintre aceștia susținând acum că au fost complet impresionați de ele.

În acest fond încă în mare parte ascuns, existau mesaje scrise de Carlson în care apela mai multe persoane la epitetul misogin, inclusiv Briganti, potrivit a două surse familiare cu situația. Când avocații Fox l-au întrebat pe Carlson despre mesaje și despre Briganti, prezentatorul de atunci le-a spus în privat că caracterizarea pe care i-a făcut-o directorului executiv al Fox a fost „obiectiv adevărată” și nu a arătat niciun regret pentru aceasta.

Acum, Carlson și Briganti s-ar putea să se pregătească pentru o nouă rundă.

Axios a relatat duminică că Tucker Carlson este „gata să dea foc” Fox News, spunând că speră să dezlănțuie aliații în încercarea de a-l elibera pe fostul prezentator pentru a începe o operațiune media rivală.

Iar în timpul scurs de când detalii despre unele dintre mesajele sale private au ajuns în presă, Carlson a subliniat persoanelor apropiate că nu regretă că a trimis și nici nu îi este rușine de unele dintre textele devenite publice”, spun surse familiare cu această chestiune.

Printre acestea se numără textul vulgar despre femeia de top din conducerea companiei, precum și un text rasist dezvăluit de The New York Times despre cum se presupune că luptă bărbații albi.

Din partea lui Briganti, așa cum a relatat anterior Rolling Stone, cadrele de nivel înalt de la Fox au păstrat un dosar secret cu plângeri la locul de muncă și presupuse mizerii despre Carlson – și au fost pregătite să divulge părți din dosarele lor.

„Angajații Fox News trăiesc cu frica lui Briganti, iar acest lucru este intenționat”, spune Megyn Kelly, un fost nume de marcă la Fox, care a devenit, de asemenea, o țintă a furiei lui Briganti.

„Ei știu că ea va planta povești negative despre ei, va face publice detalii private deloc măgulitoare despre ei [și] munca lor, care pot fi sau nu adevărate, și, în general, va face tot ce este necesar pentru a le reaminti cât de periculos este să o provoace. Ea este unul dintre principalele motive pentru care Roger Ailes a reușit să ascundă hărțuirea femeilor pentru atât de mult timp. Ea a fost cea mai loială protectoare a lui. A-l contrazice pe el însemna să i te declari ei un dușman, ceea ce ar fi invitat la atacuri, jenă publică și chiar ruinarea carierei. Este uimitor că au păstrat-o după căderea lui Ailes. În mod clar, le place ceea ce face ea.”

EXCLUSIVE: Tucker Carlson tried to push out Fox News' mega-powerful PR chief. It backfired spectacularly – and helped set the stage for his own ouster.https://t.co/Mmjm4x9Z1P

— Noah Shachtman (@NoahShachtman) May 8, 2023

Utilizarea de către forțele de ordine a recunoașterii faciale bazată pe inteligența artificială duce la – ceea ce numesc experții – „o perpetuă aliniere a poliției”, iar studiile arată că este mai probabil ca totul să fie îndreptat spre persoana greșită dacă este aceasta este de culoare sau este asiatică, anunță Fox News.

„Ori de câte ori au o fotografie a unui suspect, o vor compara cu fața ta”, a declarat Matthew Guariglia, din partea grupului non-profit pentru drepturi digitale Electronic Frontier Foundation, pentru BBC. „Este mult prea invaziv”, spune el.

Utilizarea tehnologiei în anchetele poliției a explodat în ultimii ani, în special după revolta din 6 ianuarie de la Capitoliu.

20 din cele 42 de agenții federale care au fost intervievate de Government Accountability Office în 2021 au declarat că folosesc recunoașterea facială în anchetele penale.

Numai că algoritmii de inteligență artificială din această tehnologie au identificat în mod greșit fețele afro-americane și asiatice de la 10 până la 100 de ori mai mult decât fețele albe, potrivit unui studiu din 2019 al Institutului Național de Standarde și Tehnologie.

De atunci, mai mulți bărbați de culoare au fost arestați pentru infracțiuni pe care nu le-au comis. Fox News a prezintă cazuri recente în care folosirea recunoașterii faciale în anchetele penale a dus la anchete greșite.

AI's facial recognition failures: Three times crime solving intelligence got it wrong https://t.co/dS13hKkz9k

— Business & Money (@ppscslv) May 8, 2023

Nu-i interesează prea mult că măsura este vădit neconstituțională, că există de peste 10 ani decizii obligatorii și definitive ale CCR în acest sens care le interzic să ia o asemenea hotărâre, că restrâng drepturi fundamentale garantate constituțional, îi interesează strict calculul politic: cum să-i pună pe primari la treabă, activul de bază și forța electorală, astfel încât partidele aflate la guvernare, deși erodate, să obțină rezultate mai bune în alegerile parlamentare.

Dar dacă politicienii României vor să încalce cu intenție legea fundamentală, atunci măcar electoratul să știe ce drepturi îi sunt încălcate de aceiași politicieni.

O analiză simplă a deciziei 51/ din 25 ianuarie 2012 a Curții Constituționale arată pe 16 pagini câte drepturi ale românilor sunt încălcate dacă se vor comasa alegerile locale cu cele parlamentare.

O parte din argumentele legale sunt următoarele:

• Comasarea alegerilor generează dificultăți în exercitarea dreptului fundamental la vot (pilon democratic) care pot restrânge, în cele din urmă, dreptul la vot. (oamenii vor trebui să voteze pe 6 buletine, timpul necesar votării crește exponențial, distribuirea celor 6 buletine va fi dificilă ca și votarea în sine).
• Procedura de votare trebuie să fie cât mai simplă pentru ca alegătorilor să fie lăsată libertate deplină în a-și exprima voința și pentru a asigura efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.
• Dificultățile legate de votare exclud de la vot alegătorii care nu vor reuși să-și exprime opțiunile în perioada de timp de până la închiderea urnelor. Ar fi afectată libera exprimare a opiniei alegătorilor.
• O atenţie sporită trebuie acordată posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care domiciliază în străinătate de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, care să se desfăşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de votare.
• Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale – principii de bază ale statului de drept – nu poate fi justificată prin reducerea cheltuielilor bugetare generate de organizarea corectă a alegerilor într-un stat democratic.
• Este încălcat și dreptul de a fi ales. Un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar, președinte CJ) ar fi împiedicat să participe în alegerile parlamentare, dacă alegerile sunt comasate. Posibilitatea există doar dacă alegerile se desfășoară la date diferite.
• Mandatele aleșilor locali nu pot fi prelungite decât în cazuri extreme și bine determinate (mobilizare, război, stare de asediu, stare de urgență, calamitate naturală, dezastru, sinistru deosebit de grav)
• O guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanţii să reflecte voinţa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice şi sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enunţate încă din primul articol al Liniilor directoare adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare („Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Mai mult decât atât, alegerile trebuie organizate în mod periodic.”).

Cu toate acestea, politicieni ai puterii dar și președintele Klaus Iohannis cred și spun că este constituțională comasarea alegerilor, deși acest lucru nu este adevărat.

Pe scurt, este o minciună.

Iată ultima declarație, din 13 aprilie 2023, a președintelui Iohannis făcută pe această temă:

„Comasarea alegerilor se discută în partide, este o variantă care este posibilă, este posibilă constituțional, însă nu este posibil să aducem parlamentarele mai aproape. Este însă posibil să fie amânate localele. Dacă asta este o soluție sau nu, vom vedea pe parcurs. Au existat prime discuții la nivelul Coaliției, încă se evaluează dacă aduce ceva – dacă n-aduce nimic, nici pentru cetățean, nici pentru partide, nu trebuie făcut. Însă, confirm, există această discuție, soluții tehnice constituționale ar exista, dar ele vor putea fi puse în operă doar atunci când de aici apare un beneficiu evident. Totuși, aș intra un pic în materie – de ce se discută? În mod normal, în România, în anul viitor, în 2024, am avea cam multe alegeri. Este o realitate. În primăvară ar fi europarlamentare, toamna devreme ar fi locale, toamna târziu ar fi parlamentare și toamna, și mai târziu, ar fi prezidențiale. Ori patru rânduri de alegeri complicate într-un singur an sunt problematice. Vă dați seama că, începând din această toamnă până la sfârșitul anului viitor ne-am afla permanent într-o competiție electorală, cu campanii electorale, cu certuri la televizor, pe rețele sociale. Evident, pentru dumneavoastră din media ar fi un festival, dar pentru români nu știu dacă ar fi un festival și nu știu dacă ținând țara un an și jumătate în alegeri facem un lucru bun pentru oamenii simpli. Până la urmă, oamenii vor să vadă că se ocupă cineva de problemele lor, că țara merge înainte, că se folosesc banii europeni și nu se discută doar la televizor, și așa mai departe. Deci, un temei pentru discuție există, dar încă nu există o decizie luată”.

Paradoxul lui Peto

Balenele au tendința de a avea rate scăzute de cancer, însă cancerul este principala cauză de deces la câini și pisici.

Vulpile și leoparzii sunt predispuse la cancer, în timp ce oile și antilopele nu sunt. Liliecii sunt, de asemenea, relativ bine protejați împotriva cancerului, dar nu și șoarecii sau șobolanii. La oameni, cancerul este una dintre principalele cauze de deces care ucide aproximativ 10 milioane de persoane pe an.

Și mai misterios este faptul că multe creaturi uriașe, inclusiv balenele și elefanții, n-au probleme în general cancerul, când, în schimb, ar trebui să fie expuse unui risc special, deoarece posedă un număr mare de celule, fiecare dintre acestea putând declanșa o tumoare.

Acesta este paradoxul lui Peto, numit astfel după statisticianul britanic Richard Peto, care l-a prezentat pentru prima dată. Paradoxul este în centrul investigațiilor efectuate de oamenii de știință de la Institutul Wellcome Sanger din Cambridge, care colaborează cu cercetători din mai multe centre, inclusiv Societatea Zoologică din Londra (ZSL).

Cu cât ai mai multe celule, cu atât este mai riscant

„Cancerul este o boală care apare atunci când o celulă din organism suferă o serie de mutații în ADN-ul său și începe să se dividă necontrolat, iar apărarea organismului nu reușește să oprească această creștere”, a declarat Alex Cagan, conducătorul proiectului. „Cu cât mai multe celule pe care le posedă un animal ar sugera că riscul ca una dintre ele să devină canceroasă este mai mare.”

Acesta este paradoxul lui Peto, numit astfel după statisticianul britanic Richard Peto, care l-a prezentat pentru prima dată, și este în centrul investigațiilor efectuate de oamenii de știință de la Institutul Wellcome Sanger din Cambridge, care colaborează cu cercetători din mai multe centre, inclusiv Societatea Zoologică din Londra (ZSL).

„Cancerul este o boală care apare atunci când o celulă din organism suferă o serie de mutații în ADN-ul său și începe să se dividă necontrolat, iar apărarea organismului nu reușește să oprească această creștere”, a declarat Alex Cagan, conducătorul proiectului. „Cu cât mai multe celule pe care le posedă un animal ar sugera că riscul ca una dintre ele să devină canceroasă este mai mare.”

Acest punct de vedere este susținut de Simon Spiro, patolog veterinar al ZSL pentru animale sălbatice. „Gândiți-vă la celule ca la niște bilete de loterie: cu cât aveți mai multe, cu atât mai mari sunt șansele de a câștiga un jackpot care, în acest caz, este cancerul. Așadar, dacă ai de o mie de ori mai multe celule decât un om, atunci ar trebui să ai un risc de o mie de ori mai mare de a te alege cu cancer.”

Din această perspectivă, există unele specii de balene care nu ar trebui să poată ajunge la vârsta de un an fără să facă cancer, deoarece au foarte multe celule – câteva cvadrilioane, în comparație cu oamenii, care au doar trilioane, adică o reducere de o mie de ori a numărului. Dar nu asta este ceea ce se observă.

Balenele Bowhead au o durată medie de viață de 100-200 de ani, de exemplu, în timp ce elefanții au o durată medie de viață de aproximativ 70 de ani. Cu toate acestea, în comparație cu oamenii, toate acestea au de mii de ori mai multe celule, fiecare fiind un potențial punct de plecare pentru o mutație care ar duce la cancer.

Încercarea de a înțelege paradoxul

În încercarea de a înțelege acest paradox, echipa Sanger a studiat o serie de animale care au murit din cauze naturale la grădina zoologică din Londra. Toate erau mamifere și includeau lei, tigri, girafe, dihori și lemuri cu coadă inelată. În plus, în studiu au fost incluși și șobolani.

„Arată ca niște cârnați de cocktail cu dinți”, a spus Cagan. „Sunt de mărimea unui șoarece, dar trăiesc aproximativ 30 de ani și aproape niciodată nu fac cancer”.

Oamenii de știință au izolat apoi celule cunoscute sub numele de celule de criptă intestinală de la fiecare animal nou expirat și au studiat genomul acestora.

„Acestea sunt reînnoite în mod constant de către celulele stem și reprezintă o modalitate de primă mână pentru a compara genomurile. Le-am folosit pentru a număra numărul de mutații pe care fiecare specie le acumula în fiecare an”, a adăugat Cagan.

Speciile cu viață lungă – mutații multe, în ritm lent. Speciile cu viață scurtă – mutații în ritm rapid. Oamenii au 47 de mutații/an, șoarecii au 800 de mutații/an

„Ceea ce am descoperit a fost foarte frapant. Numărul de mutații pe care fiecare le acumula în fiecare an varia enorm. În esență, s-a constatat că speciile cu durată lungă de viață acumulau mutații într-un ritm mai lent, în timp ce speciile cu durată scurtă de viață o făceau într-un ritm mai rapid. De exemplu, la oameni, acumulăm aproximativ 47 de mutații pe an, în timp ce la șoareci se înregistrează aproximativ 800 de mutații pe an. Aceștia din urmă trăiesc aproximativ 4 ani. Durata medie de viață a omului este de 83,6 ani.”

În plus, s-a constatat că, la finalul unei durate de viață, toate diferitele animale studiate au acumulat aproximativ 3.200 de mutații. „Numărul similar de mutații la sfârșitul duratei de viață a acestor diferite animale este izbitor, deși nu este încă clar dacă aceasta este o cauză a îmbătrânirii”, a declarat Cagan.

Misterul: cum animalele care trăiesc mai mult încetinesc rata mutațiilor?

Cu toate acestea, modul exact în care animalele care trăiesc mult timp reușesc să încetinească cu succes rata mutațiilor ADN este neclar. În plus, legătura dintre rata mutațiilor și durata de viață a fost stabilită doar pentru animalele care au o durată de viață mică spre medie.

„Putem studia doar creaturi care au murit în mod natural, iar acele durate de viață foarte lungi vor fi rare, prin definiție”, a spus Spiro. „Va trebui să așteptăm pentru a obține aceste date”.

În plus, prima fază a proiectului Sanger-Zoo a analizat doar mamiferele. Acum, acesta este extins la plante, insecte și reptile.

Regina trăiește 30 de ani, furnicile lucrătoare trăiesc doi ani

„Insectele sociale precum furnicile sunt deosebit de interesante”, a spus Cagan. „Furnicile lucrătoare și regina lor au același genom, dar regina trăiește 30 de ani, în timp ce lucrătoarele durează unul sau doi. Acest lucru sugerează că regina ar putea activa o mai bună reparare a ADN-ului, deși ar putea exista și alte explicații.”

Cagan a adăugat că cercetarea lor a sugerat că șoarecele, care este folosit în experimentele privind cancerul, ar putea să nu fie cel mai bun model pentru cercetare din cauza duratei sale foarte scurte de viață.

„Acum ne putem gândi să ne uităm la specii cu o durată de viață mult mai lungă, care ar putea fi mai relevante și ar putea fi modele utile pentru înțelegerea rezistenței la cancer.”

Ideea crucială este că stabilirea unei legături între ratele de mutație, tumori și îmbătrânire oferă o nouă înțelegere a ambelor procese și ar putea duce la îmbunătățirea depistării cancerului și a tratamentelor care ar putea modera cele mai grave efecte ale îmbătrânirii, spun cercetătorii.

Why don’t whales get cancer? Cracking one of medicine’s greatest mysteries https://t.co/gGdURgRWp7

— The Observer (@ObserverUK) April 8, 2023

Macron este criticat și pentru „momentul Kennedy” din China:

#Macron meeting people chosen by a totalitarian regime to greet him with the greatest possible euphoria.

How stupid is this?…
pic.twitter.com/HZdpJIsuZ3

— Daniel Foubert 🇵🇱 (@d_foubert) April 7, 2023

Iată analiza Financial Times:

„Președintele francez Emmanuel Macron și-a încheiat vineri vizita de stat în China, luând ceaiul cu omologul său Xi Jinping în Guangzhou, mega-orașul manufacturier aflat în centrul economiei chineze bazate pe exporturi.

Alegerea orașului Guangzhou, unde tatăl lui Xi a fost un oficial de rang înalt, a vrut să transmită apropierea personală din partea liderului chinez față de Macron. Dar a dat, de asemenea, un indiciu asupra interesului francez de a menține interesele economice și comerciale cu China, în ciuda indignării occidentale față de sprijinul lui Xi pentru Vladimir Putin și eșecului de a se opune invaziei Rusiei în Ucraina.

Macron, care a mers în China alături zeci de importanți oameni de afaceri francezi, a fost însoțit, pentru o parte din vizita sa de trei zile, de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un gest european comun față de Beijing.

Cu toate acestea, orice sentiment de unitate a fost subminat de aranjamentele Chinei care l-au flatat pe liderul francez cu un banchet, o paradă militară și alte accesorii ale unei vizite de stat, în timp ce von der Leyen a fost exclusă de la câteva dintre evenimentele fastuoase.

Primirea șefei Comisiei Europene în China.

John Delury, un expert în China de la Universitatea Yonsei din Seul, a declarat că vizita a reflectat „două capete ale spectrului european, în ceea ce privește modul în care trebuie transmis mesajul față de China”.

„Strategia lui Xi este: Macron vine cu mâinile întinse, așa că îl îmbrățișează China; [von der Leyen] articulează poziția europeană mai dură, iar ei încearcă să o lase pe margine”, a spus el.

Noah Barkin, analist la Rhodium Group, a declarat că Macron a ratat o oportunitate de a folosi influența economică colectivă a Europei pentru a obține mai mult de la chinezi în cadrul întâlnirilor. Orice speranță că Parisul va face din această călătorie promovarea sentimentului unui front unit în politica europeană privind China s-a dovedit a fi deșartă, a spus el.

„Macron pare să fi crezut că, aducând-o pe von der Leyen cu el, transmitea un mesaj de unitate a UE, chiar dacă cei doi au transmis mesaje diferite atunci când au fost la Beijing„, a spus el. „Se pare că Macron și-a jucat greșit mâna„.

Într-un discurs deosebit de șovin săptămâna trecută, înaintea vizitei, von der Leyen l-a avertizat pe Xi că interacțiunile Chinei cu războiul lui Putin „vor fi un factor determinant pentru relațiile UE-China”. De asemenea, ea a remarcat o „întărire deliberată” a poziției strategice a Chinei, după cum a adăugat că Beijingul devine „mai represiv acasă și mai asertiv în străinătate”.

În timp ce a subliniat obiectivul său repetat de a „de-risking” în comerțul cu China, în loc de o „decuplare” în stil american, von der Leyen a promis o mai mare vigilență în protejarea intereselor europene și asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderile din UE care doresc să facă comerț cu această țară.

În China, ea a dat o notă descurajatoare în ceea ce privește relațiile economice, avertizând asupra „practicilor neloiale” care dezavantajează semnificativ companiile europene.

Macron, între timp, a încercat să respingă orice sentiment de „spirală inevitabilă” a tensiunilor cu Beijingul.

Zsuzsa Anna Ferenczy, autoarea cărții „Europe, China și limitele puterii normative”, a declarat că, deși von der Leyen a fost „asertivă” în încercarea de a-l trage la răspundere pe Xi pentru sprijinul acordat lui Putin, liderii europeni au eșuat în cele din urmă în formarea unui front unit.

„China este atât de clară și puternică în ceea ce privește propriile linii roșii. Noi nu avem această forță atunci când vorbim cu China despre propriile noastre probleme„, a declarat Ferenczy.

„Beijingul a preferat întotdeauna să trateze cu statele membre . . și să submineze deciziile europene și Uniunea Europeană în ansamblu„, a adăugat ea.

Diferența dintre ceremonia acordată lui Macron și recepția mult mai discretă pentru von der Leyen, care a plecat cu un zbor comercial spre Beijing, a reflectat parțial faptul că președintele francez se afla într-o vizită de stat în această țară.

Într-un comunicat comun, cele două guverne – francez și chinez – au convenit să „îmbunătățească accesul pe piață” pentru întreprinderile celeilalte părți.

De asemenea, Franța va trata „în mod echitabil și fără discriminare” cererile de licență ale întreprinderilor chineze în domeniul economiei digitale și al 5G.

Impactul unei astfel de promisiuni rămâne neclar, având în vedere că Franța a impus deja restricții furnizorului chinez de echipamente de telecomunicații Huawei.

Cele două părți au convenit să desemneze anul 2024 drept „Anul cultural și turistic China-Franța„, cu parteneriate între diverse situri culturale franceze și chineze. Franța speră să atragă din nou turiștii chinezi cu cheltuieli mari de la relaxarea restricțiilor de călătorie în caz de pandemie.

Nici diferențele de la ceremonie, nici comunicatul nu au sporit unitatea pe care UE spera să o proiecteze într-un moment în care se află sub o presiune intensă din partea SUA pentru a adopta un curs mai dur în ceea ce privește relațiile cu China.

Mikko Huotari, director al Institutului Mercator pentru Studii Chineze din Berlin, a declarat că era de așteptat ca Beijingul să „exploateze” diferențele de stil diplomatic care au rezultat din rolurile diferite ale celor doi europeni și că, prin urmare, este important să nu se exagereze acest aspect.

Dar Huotari a adăugat că au existat diferențe de fond între președintele Comisiei și principalele capitale ale UE în ceea ce privește modul de abordare a relațiilor UE-China.

„Atât Berlinul, cât și Parisul, precum și alte capitale, vor trebui în continuare să fie convinse de abordarea „de-risking” prezentată de von der Leyen și de implicațiile acesteia”, a spus el.

În ceea ce privește Ucraina, Macron a declarat că se bazează pe Xi pentru a „aduce Rusia la rațiune” în legătură cu războiul, iar diplomații francezi au declarat anterior că speră că discuțiile cu Xi ar putea ajuta la crearea premiselor pentru viitoarele discuții de pace, dacă și când Ucraina și Rusia le vor începe.

Dar Xi nu și-a schimbat limbajul cu privire la conflict, nici nu a sugerat că își va folosi influența asupra lui Putin și nu s-a angajat să vorbească cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy.

„China nu s-a clintit de la sprijinul său pentru invazia Moscovei în Ucraina de la începutul războiului, așa că ultimele vizite ale liderilor europeni nu sunt susceptibile să miște niciun ac„, a declarat Soo Kim, fost analist CIA, în prezent la LMI, o firmă de consultanță americană.

Delury, de la Yonsei, a declarat că, pe termen lung, abordarea lui Macron ar putea avea merite. În urma intermedierii de către Beijing a discuțiilor dintre Arabia Saudită și Iran, Occidentul nu ar trebui să excludă ca China „să ofere cadrul” pentru discuțiile dintre Ucraina și Rusia, a spus el.

„[Francezii] au propriile interese economice în relațiile lor cu China și nu au înghițit teoria decuplajului. Iar în cazul în care China joacă un rol pe parcurs, s-au gândit că va fi bine să avem o relație prin care să avem o pârghie acolo”, a spus el”.

Tea with Xi: Macron gets personal touch as China visit highlights EU differences https://t.co/eAH8T4Szq1

— Financial Times (@FT) April 7, 2023

From Beijing to Guangzhou, I have met students who are learning our language, enthusiastic and dynamic young people, entrepreneurs keen to innovate, and artists inspired by France. There is so much for us to do together. Long live the friendship between China and France! pic.twitter.com/Y3DEz8mAtb

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 7, 2023

Emmanuel Macron received a rapturous welcome at the Sun Yat-sen University in Guangzhou. 🇨🇳👏🇫🇷

Macron is on a three-day trip to China where he has held talks with President Xi Jinping on a range of issues including Ukraine. pic.twitter.com/QhV6L0PPRY

— CGTN Europe (@CGTNEurope) April 7, 2023

Someone asked me to comment on #Macron's @EmmanuelMacron visit to #China. Here are my main points:
1. He must be feeling extremely well, as even former #US President #Trump didn't get the kind of treatment he is receiving now: a reception in #Guangzhou City by #XiJinping. He… pic.twitter.com/atMcZ6EvmN

— Inconvenient Truths by Jennifer Zeng 曾錚真言 (@jenniferzeng97) April 7, 2023

China, France make peace pledge on Ukraine as Macron caps trip with Xi meeting https://t.co/IYcwhPgjpw via @scmpnews

— Nino Brodin (@Orgetorix) April 7, 2023

Macron got a super nice red-carpet treatment with a parade at the Tiananmen Square in Beijing. He also sold 160 Airbus planes during this trip.

Meanwhile, American puppet and EU traitor Von der Leyen got to enter #China like a regular air passenger at the airport! 😂 pic.twitter.com/QhHu8rlaId

— S.L. Kanthan (@Kanthan2030) April 6, 2023

„Elefanții sunt giganții blânzi ai regnului animal. Sunt considerați inteligenți și sociabili, iar puii lor sunt adesea jucăuși. Această mentalitate poate fi urmărită până la auto-domesticire – cel puțin asta cred cercetătorii de la Institutul Max Planck de Psiholingvistică din Nijmegen.

Animalele domestice sunt în mod obișnuit înțelese de către profani ca fiind animale pe care oamenii le-au făcut animale de companie – oile sau porcii, de exemplu.

Pe parcursul evoluției, aceste animale au dezvoltat comportamente pe care nu le au în mod natural și care le face mai blânde și mai docile față de semenii lor, dar și în raport cu oamenii.

Pe de altă parte, există fenomenul de „auto-domesticire”, ceea ce înseamnă că animalul a devenit mai cooperant și mai social, fără ca un element exterior să-l influențeze.

Până acum, acest lucru era cunoscut doar la oameni și la rudele lor apropiate.

Cu toate acestea, se spune că o astfel de auto-domesticire a avut loc și la elefanți – într-un moment în care elefanții nu se despărțiseră încă de mamuți în evoluție.

Oamenii de știință își bazează presupunerea pe faptul că au găsit diferite caracteristici la elefanți care sunt caracteristice domesticirii.

Elefanții sunt foarte sensibili la stres. Au comunicare complexă, se ajută reciproc

De exemplu, toate cele trei specii de elefanți vii de astăzi sunt foarte sensibile la stres.

De asemenea, adolescența lor este prelungită, dându-le șansa de a învăța și de a se juca. Ei învață cum să-și folosească trunchiul sau cum să lupte corect.

O altă caracteristică a domesticirii este comunicarea complexă pe care o au elefanții: este formată din sunete, dar și din semnale vizuale, tactile și chimice. În plus, există învățarea vocală, capacitatea de a imita sunete și zgomote artificiale.

Consecințele domesticirii sunt cele mai evidente în agresivitatea redusă și comportamentul prosocial.

„Părintele comun” nu este neobișnuit în turmele de elefanți. Dacă un membru al turmei moare sau se îmbolnăvește, ceilalți elefanți manifestă un comportament cooperant și se ajută reciproc.

Cu toate acestea, elefanții și-au dezvoltat toate aceste caracteristici complet independent de influența oamenilor. Prin urmare, cercetătorii presupun că animalele s-au domesticit. Oamenii de știință prezintă trei teorii pentru originile acestui proces în revista „PNAS” .

Teoria 1: S-ar putea să le fi avut deja. O cantitate suficientă de hrană și numărul redus de inamici naturali au permis animalelor să crească într-un mediu sigur. Acolo puteau descoperi, comunica și juca, caracteristicile de bază ale auto-domesticirii.

Teoria a doua: Erau răi. Condițiile dure de mediu au determinat turmele să se despartă și să se reunească cu milioane de ani în urmă, apoi să coopereze și să crească copiii împreună. Un astfel de proces este suspectat la om. Pentru noi, foamea a dus la toleranță și la nevoia de a împărți. Asta a făcut supraviețuirea mai ușoară.

A treia teorie arată că elefanții au dobândit abilități de prosociale și cooperare în timp ce au descoperit noi teritorii și întemeiau noi populații.

Acest „efect fondator” încă apare ocazional la elefanții asiatici. Masculii s-au adunat în turme pentru perioade lungi de timp pentru a beneficia de agricultura umană. Pentru a face acest lucru, ei au cooperat într-un mediu cu risc ridicat”, transmite FAZ.

India care a devenit cea mai populată țară din lume, riscă să se apropie de limita supraviețuirii umane, pentru că se confruntă cu valuri de căldură mai intense și mai frecvente.

Oficiul meteorologic național a prognozat temperaturi în creștere în săptămânile următoare, după ce India a cunoscut cea mai caldă februarie a sa din 1901.

Această îngrijorare este alimentată de faptul că se va repeta valul de căldură record de anul trecut , care a provocat daune pe scară largă recoltelor și a declanșat întreruperi de curent de câteva ore.

În timp ce temperaturile de până la 50 de grade Celsius (122 Fahrenheit) sunt insuportabile în orice condiție, daunele sunt agravate pentru populația de 1,4 miliarde a Indiei, oamenii fiind blocați în orașe cu clădiri care-i sufocă și fără acces la locuințe bine ventilate sau la aer condiționat.

„Stresul termic pentru oameni este o combinație de temperatură și umiditate”, a spus Kieran Hunt, un cercetător în domeniul climei de la Universitatea din Reading, care a studiat modelele meteorologice ale țării. „India este de obicei mai umedă decât locurile echivalente fierbinți, cum ar fi Sahara. Aceasta înseamnă că transpirația este mai puțin eficientă sau deloc eficientă.”

Acesta este motivul pentru care în India o măsurătoare cunoscută sub denumirea „bulbul umed” – care combină temperatura aerului și umiditatea relativă – oferă o măsură mai bună a stresului termic asupra corpului uman.

Un  raport din noiembrie al Băncii Mondiale  a avertizat că India ar putea deveni  unul dintre primele locuri  din lume unde temperaturile cu bulbi umezi ar putea depăși pragul de supraviețuire de 35°C.

„Întrebarea este, ne-am obișnuit cu suferința condusă de căldură?” a spus Abhas Jha, unul dintre autorii raportului. „Pentru că nu este un dezastru cu debut brusc, pentru că este un debut lent, nu mergem înapoi, ci tot înainte”.

Deși nicio țară nu este neatinsă de încălzirea globală, există mai multe motive care fac din India o situație anormală.

Peste India, din perioada preindustrială, temperatura a crescut cu aproximativ 1,5°C.  Există și alți factori de agravare: în unele orașe, efectul de insulă de căldură urbană  a adăugat aproximativ 2°C în plus. Defrișarea contribuie și ea.

De ce sunt periculoase valurile de căldură?

 Valurile de căldură mai fierbinți, unde temperaturile rămân mai ridicate mai mult timp, tind să ducă la mai multe decese. În India, acest lucru este exacerbat de creșterea rapidă a populației din ultimele decenii.

Pericolul constă în faptul că temperatura Indiei este deja atât de ridicată. În mai, de exemplu, singurele locuri de pe planetă comparabile ca temperatură cu nordul Indiei sunt Sahara și părți din peninsula arabă interioară, ambele fiind foarte puțin populate.

Având în vedere că temperaturile sunt deja atât de ridicate, de peste 40°C, chiar și creșterile mici se vor apropia de limitele de supraviețuire ale omului.

Cum afectează valurile de căldură oamenii? 

Există efecte ample asupra societății indiene. Perioadele prelungite de valuri de căldură duc la uscarea semnificativă a solului pe regiuni mari. În afară de implicațiile agricole evidente, acest lucru poate afecta apariția musonului o lună mai târziu… și poate afecta negativ agricultura, securitatea apei și chiar poate duce la inundații localizate, unde ploile abundente lovesc solul uscat care nu îl poate absorbi.

Perioadele neobișnuit de calde pre-muson sunt, de asemenea, asociate cu scăderea productivității muncii, în special în sectoarele în aer liber, cum ar fi agricultura și construcțiile; cererea crescută de răcire, care poate tensiona rețeaua electrică și poate duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră; și riscuri generale pentru sănătate, cum ar fi insolația, care afectează în mod disproporționat copiii, persoanele în vârstă și comunitățile cu venituri mici.

 Ce se poate face pentru a atenua daunele?

Unele idei despre care se vorbește adesea în acest context sunt, la nivel de politici publice, implementarea liniilor directoare de planificare urbană care acordă prioritate spațiilor verzi, umbră și ventilație în proiectarea clădirilor. Acestea devin din ce în ce mai populare în multe orașe mediteraneene.

La nivel corporativ: investiți în cercetare și dezvoltare de soluții de răcire cu consum redus de energie, cum ar fi sistemele pasive de răcire, și promovați proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Și pentru comunități, încurajați utilizarea acoperișurilor reci, a acoperișurilor verzi și a plantarii de copaci pentru a reduce efectul de insulă de căldură urbană.

Cum arată viitorul pentru India, pe măsură ce planeta continuă să se încălzească?

În acest moment, India depășește ușor [o temperatură a bulbului umed de] 32°C, așa că mai avem puțin până a ajunge la limita de supraviețuire.

Acestea fiind spuse, odată cu creșterea urbanizării și, prin urmare, efectul de insulă de căldură urbană și o încălzire mai mare, riscurile de valuri de căldură fatale sunt mereu în creștere.

India could become one of the first places in the world where heat events exceed the limit of survivability, climate experts warn https://t.co/t9DIjoqsKD

— Bloomberg (@business) March 28, 2023

În timp ce Oficiul European de Brevete a înregistrat un număr record de cereri de brevet , numărul din Germania este în scădere.

În general, biroul din München a numărat 193.460 de cereri anul trecut, cu 2,5% mai mult decât în ​​anul precedent, după cum a anunțat EPO marți.

Topul inventatorilor: SUA, Germania, Japonia, China

Înregistrările din Germania au scăzut cu 4,7%, până la 24.684 – cel mai scăzut nivel din mai mult de un deceniu. Germania este încă pe locul doi în spatele SUA la invenții (48.088), dar dacă tendința va continua, asta s-ar putea schimba în câțiva ani.

„Proporția cererilor de brevet germane la OEB a scăzut de la 17,9 la 12,8% în ultimii zece ani”, a declarat economistul OEB Ilja Rudyk. 

„Există o creștere deosebit de puternică în zonele digitale. Dar acestea nu joacă un rol atât de important în cererile de brevet din Germania. În contrast, cererile de brevet stagnează în domenii puternice din Germania, cum ar fi ingineria mecanică și ingineria auto”, arată Rudyk.

Peste 19.000 de cereri de invenții din China

Drept urmare, Germania ar putea pierde locul doi în câțiva ani în fața Chinei , care este în prezent a patra la capitolul invenții, în spatele Japoniei.

„În 2013 au fost 4.075 de cereri de brevet din China, anul trecut au fost 19.041”, a spus Rudyk. „În termeni pur matematici, dacă tendința va continua, China ar fi putut cel puțin să ajungă din urmă cu Germania în trei ani”.

Huawei este în fața LG, Qualcomm, Samsung

Cel mai mare solicitant de brevet ca număr vine și din China: Huawei a crescut de la 1000 de cereri la 4505 cereri – acesta este primul loc incontestabil. Este urmat de LG (3510), Qualcomm, care aproape și-a dublat înregistrările la 2966 și Samsung (2874).

Numărul 1 german Siemens este pe locul șase cu 1735 de cereri de brevet. Sunt cu 25 mai multe decât acum un an, dar gruparea de la München pierde încă un loc.

Alte companii germane în top 50 sunt BASF pe locul 8 cu 1401 de cereri de brevet, Bosch cu 1214 (locul 11), Siemens Energy cu 601 (locul 28) și Fraunhofer-Gesellschaft cu 453 cereri de brevet pe locul 47.

Cu toate acestea, numărul mare de cereri de brevet nu înseamnă totul.

„Unul dintre motivele numărului mare de brevete pentru unii solicitanți de top poate fi și faptul că este vorba despre brevetele de telefoane mobile pentru 5G și 6G”, a declarat șeful departamentului de brevete Siemens, Beat Weibel.

„Aceste brevete sunt de obicei licențiate în pool-uri și, cu cât o companie aduce mai mult, cu atât este mai mare partea lor din redevențe”, a explicat el. „În consecință, merită să înregistrăm acolo cât mai multe brevete și uneori mici. Acest lucru nu este în concordanță cu abordarea noastră”.

O comparație cu cifrele de la Oficiul German pentru Brevete și Mărci (DPMA) de la începutul lunii martie arată, de asemenea, cât de diferite pot fi clasamentele brevetelor.

Bosch este cel mai mare client din acest top cu 3946 de înregistrări, în timp ce Siemens nu joacă un rol major.

În clasamentul federal al DPMA, Baden-Württemberg se află în frunte.

La EPA, ordinea este diferită: Bavaria este în frunte aici. Baden-Württemberg se află pe locul trei în spatele Renania de Nord-Westfalia.

Însă într-o privință toată lumea este de acord: DPMA a înregistrat și o scădere a cererilor germane în 2022.

Weniger Innovationen: Zahl der deutschen Patentanmeldungen bricht ein via @faznet https://t.co/P0ksDdL9o1

— Kieler Aktionär 🇺🇦 (@KielerAktionaer) March 28, 2023

Doi ani de pandemie au lăsat cicatrici adânci în întreaga lume și au dus la o pierdere a încrederii în instituțiile consacrate, unele dintre acestea fiind considerabile. Potrivit unui sondaj internațional, tot mai mulți oameni neagă capacitatea guvernelor și în special a mass-media de a rezolva marile probleme.

Aproximativ 2/3 dintre oameni cred că sunt mințiți de guverne și media și 1 din 2 cred că ele contribuie la diviziunea societății. Pe de altă parte, mai mult de 8 din 10 respondenți ar dori ca zona de afaceri să joace un rol cheie în modelarea schimbării.

Alături de ONGuri, managerilor li se oferă cea mai mare încredere în rezolvarea problemelor sociale. 

Puteți consulta barometrul global Edelman AICI.

Acestea sunt principalele rezultate ale Barometrului Încrederii, pe care consultanța de comunicare Edelman l-a prezentat marți. Sondajul este realizat de mai bine de 20 de ani. În prezent, au fost chestionați online aproximativ 36.000 de participanți din 28 de țări.

Edelman calculează Indicele de încredere din rezultatele parțiale. Acest lucru arată că încrederea s-a erodat, mai ales în multe democrații occidentale. 

În Germania, valoarea a scăzut cu 7 puncte, până la 46, ceea ce înseamnă că țara a alunecat de pe locul 14 pe locul 20. 

De asemenea, Olanda a scăzut semnificativ. 

Statele Unite sunt urmate de Coreea de Sud, Japonia și Rusia. 

China are cel mai înalt nivel de încredere la 83 (plus 11), care a înlocuit India ca lider. Urmează Emiratele Arabe Unite și Indonezia”, analizează jurnaliștii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Barometrul anual al încrederii Edelman arată că încrederea este în scădere în toate instituțiile. Realitatea este că trăim un moment în timp în care afacerile sunt cu 50 de puncte mai de încredere decât guvernele în ceea ce privește realizarea lucrurilor”, a declarat azi CEO-ul Edelman, Richard Edelman pentru Bloomberg.

Ce spun politicienii

Cel puțin când vine vorba de planurile coaliției din Römer, verzii, care au șefii departamentului de sănătate responsabili cu politica de droguri, oricum cer aprobarea de ani de zile. Iar noua șefă departamentului pentru Securitate, Annette Rinn (FDP), pledează și ea pentru legalizare, pentru că speră că acest lucru va atenua presiunea asupra centrului de droguri din Frankfurt. 

„Odată cu liberalizarea canabisului în cantități controlate, o mare parte a comerțului ilegal cu droguri va dispărea”, spune Rinn. 

„Pentru că aproximativ 55% din toate infracțiunile legate de narcotice sunt legate de canabis”. În opinia ei, peisajul urban din Frankfurt s-ar schimba, de asemenea, cu următoarele consecințe: „Odată ce comerțul cu canabis se va normaliza, nu va mai fi nevoie să inițiezi tranzacții clandestine în colțurile întunecate – cum ar fi în cartierul gării. Sunt convins că, după o scurtă perioadă de tranziție, situația se va atenua pentru prima dată dacă canabisul este achiziționat într-un mod ordonat, verificabil”, declară aceasta.

Ce spune Poliția

Dar poliția germană se îndoiește că o vânzare controlată de canabis ar avea un impact asupra comerțului ilegal cu droguri. Asta din mai multe motive. Președintele Asociației Investigatorilor Criminali Germani, Dirk Peglow, care cunoaște scena locală în calitate de anchetator de la Frankfurt, spune că grupurile de dealeri, care s-au stabilit ferm pe piață în ultimii ani, nu ar lăsa o taxă controlată să-i descurajeze de la afacerea lor. 

„Ei caută alte nișe, apoi eventual trec la alte medicamente, ceea ce duce la noi bătălii de distribuție”, spune el.

De asemenea, se poate aștepta ca aceștia să orienteze comerțul ilegal spre vânzarea canabisului mai ieftin decât în ​​dispensarele autorizate. Deoarece eliberarea ar trebui să fie posibilă numai de la vârsta de 18 ani, „ceea ce este o decizie corectă”, analizează jurnaliștii Faz.

Rata natalității din China -cea mai populată țară din lume- a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele 6 decenii, depășind numărul deceselor în 2021, în ciuda eforturilor guvernamentale majore de a crește numărul populației și de a preveni o criză demografică.

În toată China, 10,62 milioane de copii s-au născut în 2021, o rată de 7,52 la mie de locuitori, a anunţat luni Biroul Naţional de Statistică. În aceeași perioadă au fost înregistrate 10,14 milioane de decese, deci o rată a mortalității de 7,18 la mie, producând o rată de creștere a populației de doar 0,34 la mie.

Rata de creștere este cea mai scăzută din 1960 și se adaugă la rezultatele recensământului din mai anul trecut, care a constatat o creștere medie anuală a populației de 0,53%, în scădere de la 0,57% raportată din 2000 până în 2010.

China, ca și o mare parte din țările Asiei de Est, se află într-o criză demografică, cu o scădere a natalității, previziuni de creștere negativă iminentă a populației și îmbătrânire. Cifrele din această săptămână au arătat că proporția persoanelor de peste 60 de ani din China a crescut de la 18,7% în 2020 la 18,9% în prezent.

„Provocarea demografică este bine cunoscută, dar viteza de îmbătrânire a populației este în mod clar mai rapidă decât se aștepta”, a declarat Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management.

„Acest lucru sugerează că populația totală a Chinei ar fi atins apogeul în 2021. De asemenea, indică că creșterea potențială a Chinei va încetini probabil mai repede decât se aștepta.”

Beijingul a anunțat reforme majore pentru a aborda declinul, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. O politică pentru 3 copii de familie a înlocuit politica pentru 2 copii într-o familie care a fost introdusă în 2016 și a provocat o ușoară creștere a nașterilor înainte de a scădea din nou.

Costul ridicat al vieții, căsătoriile întârziate și lipsa mobilității sociale sunt adesea indicați ca factori care contribuie la reticența tinerilor chinezi de a avea copii. Ca răspuns, Beijingul a promis un acces mai bun la îngrijirea copiilor și concediul de maternitate.

Profesorul Wang Feng, de la Universitatea din California Irvine și care este specializat în demografie asiatică, a spus că rezultatele au arătat că realele cauze ale acestei situații sunt mai profunde decât au realizat politicienii.

„Politicile anunțate anul trecut sunt în cea mai mare parte retorică, sau cel mult asemănătoare cu niște paliative”, a spus el pentru Guardian.

„Fără a aborda cauzele adânc înrădăcinate care descurajează tinerii chinezi să se căsătorească și să aibă copii, de la inegalitatea de gen la costul ridicat al vieții, ceea ce vedem acum este probabil doar începutul unei scăderi suplimentare a natalității și al unui proces prelungit de scădere a populației în China. .”

China se confruntă, de asemenea, cu o potențială instabilitate pe plan economic, datele privind PIB-ul publicate alături de constatările privind populația dezvăluind o încetinire dramatică în ultimele luni ale anului 2021.

China, a doua cea mai mare economie a lumii, a raportat o creștere a PIB-ului mai mare decât cea așteptată, cu 8,1% față de anul precedent, peste previziunile guvernamentale de 6%, dar creșterea este concentrată în prima jumătate a anului. În trimestrul al 4-lea a crescut cu 4%, în scădere de la 4,9% în trimestrul al treilea.

„Economia internă se află sub triplele presiuni ale contracției cererii, șocului ofertei și slăbirii așteptărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului, Ning Jizhe.

Ultimul an a cunoscut niveluri extraordinare de schimbare în obiceiurile consumatorilor și de intervenție guvernamentală în industriile majore chineze. Creșterea vânzărilor cu amănuntul a scăzut de la 3,9% în noiembrie la 1,7% în decembrie.

„Creșterea economică este în mod clar sub presiune, dar epidemia recentă de Omicron din China a crescut riscul de scădere a populației”, a spus Zhang.

Construcțiile au scăzut, iar vânzările de proprietăți au fost afectate pe fondul unei crize în dezvoltare, în special pe fondul dificultăților financiare continue ale companiei Evergrande. .

Intervenția guvernului în industria de instruire privată de 1 miliard de dolari și represiunile continue asupra sectorului tehnologic au dus, de asemenea, la valuri de disponibilizări. Un impuls de reducere a emisiilor, împreună cu problemele lanțului de aprovizionare și interzicerea cărbunelui importat, au fost motive, alături de creșterea prețurilor la energie electrică, pentru întreruperea energiei electrice.