Arestarea a fost făcută vineri dimineață în Las Vegas, după ce autoritățile au percheziționat în iulie locuința lui Duane Davis.

Shakur a fost împușcat și ucis în timp ce pleca dintr-un meci de box pe Las Vegas Strip în 1996. Moartea sa prematură – rapperul avea doar 25 de ani – a făcut obiectul unor teorii ale conspirației și al unei investigații de decenii în SUA.

Davis (foto stânga) a fost la locul crimei, spunând că se afla pe scaunul din față al Cadillac-ului alb care a venit lângă mașina lui Shakur, când împușcăturile au răsunat de pe bancheta din spate, ucigându-l pe muzician. Rapperul a fost împușcat de patru ori și a murit șase zile mai târziu.

Când poliția a percheziționat casa soției lui Davis în iulie, a confiscat o copie a memoriilor pe care Davis le-a scris și în care detaliază viața bandelor de stradă și uciderea lui Shakur.

În memorii, Davis se descrie ca fiind unul dintre cei doi martori vii ai asasinării lui Shakur, celălalt fiind Marion „Suge” Knight, fostul CEO al Death Row Records, care ispășește acum închisoare pentru omor din culpă într-un alt caz.

Fratele vitreg al lui Tupac, Mopreme Shakur, care este și rapper, a spus că vestea despre arestarea lui Davis este „dulce-amăruie”.

„Am trecut prin zeci de ani de durere. Ei au știut despre acest tip de ani de zile. De ce acum? Pentru noi, asta nu s-a terminat. Vrem să știm de ce și dacă au existat complici”, a spus fratele lui Shakur.

Oficialii spun că Duane Davis este singurul suspect în viață în cazul uciderii lui Tupac Shakur. „Toți ceilalți trei suspecți sunt decedați (…) El a orchestrat planul care a fost realizat pentru a comite această crimă”, spune poliția.

Șeriful Kevin McMahill a început conferința de presă prin care anunța că Duane „Keffe D” Davis a fost acuzat de uciderea lui Tupac Shakur, spunând: „27 de ani….După 27 de ani”.

Sheriff Kevin McMahill on arrest of Duane Davis.@8NewsNow pic.twitter.com/XMydOBr4Ty

— Vanessa_Murphy (@Vanessa_Murphy) September 29, 2023

Rapper Tupac Shakur waited for justice for 27 years, police say, as Duane Davis, known as Keffe D, charged with his murder

Follow live updates: https://t.co/FAtBh66Ixg

— BBC Breaking News (@BBCBreaking) September 29, 2023

DNA l-a reținut zilele trecute pe șeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, după ce acesta a fost prins în flagrant luând 1.250.000 de lei într-o geantă de un om de afaceri din Vaslui care avea contracte cu instituția.

În cauză, a fost reținut și arestat ulterior  – pentru luare de mită și trafic de influență – și expertul care a întocmit raportul nereal de expertiză a lucrărilor.

Potrivit DNA, și expertul ar fi cerut mită 714.000 de lei de la același om de afaceri, Emil Savin, zis și „Farmazon”.

Astăzi, expertul Radu Judele a fost menținut în arest 30 de zile de către Judecătorii Curții de Apel Iași.

Presa locală din Vaslui relatează cum deputați ai PSD – spre exemplificare Eduard Popica, ginerele omului de afaceri și apropiat al lui Dumitru Buzatu – spun cum dacă știau de flagrant – poate i-ar fi dat de înțeles lui Buzatu să se ferească.

Beny Steinmetz este în prezent eliberat pe cauțiune, după ce Poliția cipriotă l-a reținut pe aeroportul din Larnaca în baza unui mandat european de arestare emis în 2021 de Curtea de Apel Brașov, după condamnarea definitivă la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa.

În fața Tribunalului din Larnaca, Beny Steinmetz ar fi apărat de o echipă de 5 avocați din Cipru, un avocat din Israel, și – în calitate de expert – de profesorul avocat Radu Chiriță care ar fi depus și prezentat în instanța cipriotă un raport privind condițiile precare de detenție din România.

Printre motivele invocate de echipa de apărare a lui Steinmetz – pentru a evita extrădarea în România – se numără „condițiile de detenție precare”, „situația fostului judecător Florentina Dragomir” din completul ÎCCJ care l-a condamnat – care n-ar fi depus jurământul de judecător, dar și un „puternic sentiment antisemit” – care ar fi existat în desfășurarea procesului său din România.

Elias Stephanou, fost procuror general al Republicii Cipru

Din echipa de apărare a lui Steinmetz ar face parte și avocatul penalist Elias Stephanou (foto stânga), fost procuror general al Republicii Cipru în perioada 2002-2008, fost trezorier al baroului Nicosia, membru al Asociației Barourilor Europene și membru fondator al Transparency Internațional – Cipru.

Autoritățile cipriote au stabilit să continue audierile în procesul de extrădare, chestionând apărarea lui Steinmetz, iar până în prezent autoritățile israeliene s-au arătat neinteresate de situația juridică a lui Beny Steinmetz.

Anul trecut, Curtea de Apel de la Atena a respins cererea autorităților române de extrădare a miliardarului israelian iar același lucru l-au făcut și autoritățile italiene.

În ianuarie 2021, Beny Steinmetz a fost condamnat în Elveția pentru luare de mită și falsificare de documente în vederea obținerii drepturilor miniere în Guineea. Miliardarul a fost condamnat la 5 ani de închisoare și o amendă de 50 de milioane de franci elvețieni iar în 2023 autoritățile elvețiene au confirmat decizia în dosarul Steinmetz.

Numele lui Beny Steinmetz a apărut și în scandalul Panama Papers. Dezvăluirile în care a fost invocat numele miliardarului israelian au vizat tranzacții necorespunzătoare și potențiale fapte de corupție în Sierra Leone, Republica Democrată Congo și Guineea.

Curtea Constituțională a stabilit, cu privire la art.I pct.3 [cu referire la art.297 alin.(1)] și pct.4 [cu referire la art.298 alin.(1)], precum și ale art.V din legea criticată, că instanțele judecătorești pot remedia prin interpretare – cu luarea în considerare a deciziilor Curții Constituționale – inconsistențele și incongruențele existente în textele de incriminare, se arată în comunicatul CCR.

Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești – concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale – este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii.

Totodată, Curtea a reținut că folosirea sintagmei „un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege” din cuprinsul normelor de incriminare antereferite nu încalcă exigențele de calitate a legii, întrucât infracțiunile de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu vizează conduita funcționarului public/funcționarului prin raportare la un act de reglementare primară, neavând importanță dacă acesta a fost adoptat/ emis înainte sau după Constituția din 1991, atât timp cât a fost receptată în sistemul constituțional actual.

În esență, în ceea ce privește soluția de admitere a obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.17 [cu referire la art.139 ind.1 alin.(2)] din legea criticată, Curtea a reținut că legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația constituțională, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituționale prin Decizia nr.55 din 4 februarie 2020, cu dispozițiile Constituției, ceea ce este contrar prevederilor art.147 din Legea fundamentală.

În acest sens, Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obținute este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, așadar o instanță judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activitățile respective. Din această perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.

Totodată, Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări.

Proprietarul Twitter, Elon Musk, s-a apărat de acuzațiile că ar fi „antisemit” după ce l-a criticat pe miliardarul liberal George Soros și l-a acuzat că finanțează „procurori de companie/ de casă” care nu fac ce trebuie împotriva infractorilor violenți.

„Aceasta este libertatea de exprimare”, a declarat Musk despre comentariile sale recente împotriva lui Soros în timpul unui interviu acordat marți la CNBC.

De asemenea, Musk a susținut în continuare că Soros „urăște umanitatea” și că „vrea să erodeze însăși structura civilizației”.

„Cred că este adevărat. Aceasta este opinia mea”, a declarat Musk pentru CNBC.

„Îmi amintesc de o scenă din „The Princess Bride””, a spus Musk, referindu-se la personajul Inigo Montoya din clasicul film. „Oferă-mi bani. Oferă-mi putere. Nu-mi pasă”, a spus Musk, parafrazând scena celebră în care Montoya se află față în față cu ucigașul tatălui său.

„Voi spune ceea ce vreau să spun și dacă consecința este pierderea de bani, așa să fie”, a conchis Musk.

Musk a scris din nou pe Twitter despre Soros marți, susținând că miliardarul american de origine maghiară a exploatat un punct slab al sistemului judiciar american: discreția procurorilor.

„Soros a identificat cu perspicacitate o oportunitate de arbitraj masiv în alegerile procurorilor districtuali, unde o sumă relativ mică de bani are o influență supradimensionată„, a scris Musk.

Soros a fost din nou criticat de republicani după ce s-a dezvăluit că a finanțat procurori de stânga care reprezintă 20% din americanii din întreaga țară. Mai recent, Soros a fost criticat pentru o contribuție de peste 1 milion de dolari pe care a făcut-o unui grup strâns legat de procurorul districtual din Manhattan Alvin Bragg, procurorul care a condus punerea sub acuzare a fostului președinte Donald Trump.

Musk a adăugat că dezmembrarea sistemului juridic de către Soros a fost intenționată.

„Instrucțiunile lui Soros către procurorii săi de companie au fost (în esență) de a minimiza urmărirea penală chiar și a infractorilor violenți. De aceea, un criminal – cineva care își înjunghiase deja colegul de cameră – putea să-l atace brutal pe Dave Chapelle pe scenă cu aceeași armă mortală și totuși să primească doar o infracțiune!”

Isaiah Lee a fost condamnat la 270 de zile de închisoare după ce l-a atacat pe comediantul Dave Chappelle pe scena de la Hollywood Bowl din California. Lee a declarat pentru Post, în timpul unui interviu acordat la închisoare, că a fost „declanșat” de glumele anti-LGBTQ+ ale lui Chappelle și a susținut că palma lui Will Smith asupra lui Chris Rock la gala Oscarurilor din 2022 l-a „inspirat”.

Musk a comentat, de asemenea, alegerile prezidențiale din 2020, spunând că, deși crede că Biden a câștigat alegerile, a existat totuși „interferențe electorale”.

„A existat Twitter și alții implicați într-un act de suprimare a informațiilor care erau relevante pentru public. Este un lucru teribil care s-a întâmplat. Este o interferență electorală”, a declarat Musk, referindu-se la faptul că povestea laptopului lui Hunter Biden a fost inițial restricționată pe platforma de socializare în zilele premergătoare alegerilor din 2020.

. @elonmusk defends bashing Soros in exchange with reporter: He bought ‘pet prosecutors’ https://t.co/2QTgZ7RvAo

— Fox News (@FoxNews) May 17, 2023

Astfel, funcția de procuror șef al Serviciului pe Militari din DNA devine vacantă, începând de săptămâna viitoare, luni, 22 mai 2023, după ce și procurorul militar Gheorghe Stanciu n-a mai dorit să fie delegat pe această funcție din DNA, preferând să plece la pensie.

Liviu Lascu, ca șef al Serviciului pe militari al DNA a declanșat zilele trecute, prin intermediul Spotmedia (dublu click), un atac la actualul procuror șef al DNA, Marius Voineag, pe motiv că urma să fie schimbat din funcție. (dublu click)

Liviu Lascu avea să se întâlnească în aceeași zi în care și CSM a amânat decizia în privința sa cu liderul PNL, Ioan Cupșa, un prieten de-al său. (dublu click)

Liviu Lascu, șef al Serviciului pe militari al DNA, se prezenta  pe contul de Facebook ca un fan al opiniilor politice și despre Justiție exprimate de Spotmedia (dublu click), împărtășind cu cititorii analizele.

Liviu Alexandru Lascu, prim procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a fost adus în DNA de fostul procuror șef, Crin Bologa, fiind delegat de două ori pe funcția de Serviciului pe Militari din DNA începând cu 1 septembrie 2022.

Potrivit acestuia, Vsevolod Knyazev este cel mai înalt oficial oficial din istoria Ucrainei arestat pentru mită.

NABU a raportat că a dezvăluit corupția pe scară largă în instanța supremă, și anume o schemă pentru obținerea de beneficii necorespunzătoare de către conducere și judecători.

Biroul Național Anticorupție și Parchetul Specializat Anticorupție al Ucrainei au raportat despre expunerea corupției pe scară largă în conducerea Curții Supreme. Departamentele nu dau nume, dar, potrivit presei, deputaților și oficialităților, șeful Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, a fost reținut. Acesta ar fi primit mită de 2,7 milioane de dolari de la omul de afaceri ucrainean Konstantin Zhevago, care se confruntă cu acuzații penale la Kiev.

Agenția a arătat o fotografie cu multe pachete de bancnote întinse pe o canapea, și a susținut că detaliile vor urma.

Sursele Ukrainska Pravda din Biroul Naţional Anticorupţie şi Parchetul de specialitate Anticorupţie au confirmat că domnul Knyazev a fost reţinut. Fostul deputat Serghei Leshcenko a spus că casa șefului Curții Supreme a fost percheziționată. Șeful administrației militare regionale din Nikolaev, Vitaliy Kim, și deputatul Oleksiy Goncharenko au spus că aceasta este o mită de aproximativ 2,7 milioane de dolari.

Surse ale publicației „Strana.ua” susțin că mita a fost dată de domnul Zhevago. El a fost reținut la Courchevel la sfârșitul anului 2022. În Ucraina, el este suspectat de delapidare. După cum a raportat Dauphine libere, Curtea de Apel Chambéry din Franța a refuzat extrădarea omului de afaceri la Kiev. Antreprenorul este eliberat pe cauțiune. În plus, potrivit Strana.ua, 18 judecători ai Curții Supreme a Ucrainei sunt percheziționați.

Vsevolod Knyazev a condus Curtea Supremă la 1 decembrie 2021. Are 43 de ani.

Insulele Virgine au dat în judecată JPMorgan din cauza clientului de multă vreme al băncii, Jeffrey Epstein, traficant sexual.

Insulele Virgine americane au emis o citație către Tesla, șeful Elon Musk caută documente ca parte a procesului guvernului împotriva lui JPMorgan Chase pe tema traficului sexual făcut de către clientul de multă vreme al băncii, Jeffrey Epstein, a dezvăluit luni un dosar al instanței.

Acest dosar spune că Insulele Virgine au încercat de la sfârșitul lunii aprilie să-i transmită lui Musk citația, care a fost emisă deoarece Epstein „s-ar fi putut trimite sau a încercat să-l trimită” pe Musk ca client la JPMorgan.

USVI a angajat o firmă de investigații pentru a încerca să găsească o adresă de la Musk și, de asemenea, a contactat unul dintre avocații CEO-ului, care în trecut a renunțat la cerința ca acesta să fie comunicat personal cu documente legale în cazuri federale trecute, potrivit depunerii în Tribunalul districtual al SUA din Manhattan.

„Guvernul a contactat avocatul domnului Musk prin e-mail pentru a-l întreba dacă va fi autorizat să accepte serviciul în numele lui Musk în această chestiune, dar nu a primit un răspuns care să confirme sau să-i infirme autoritatea”, se arată în dosar.

Insulele Virgine i-au cerut judecătorului Jed Rakoff să autorizeze guvernul să îi transmită lui Musk citația prin așa-numitul serviciu alternativ, care poate include scoaterea unui anunț care să-l avertizeze cu privire la cererea legală de documente.

Astăzi, Elon Musk s-a întâlnit cu președintele Franței Emmanuel Macron și a promis că va investi în Franța.

BRK: The U.S. Virgin Islands issued a subpoena to Elon Musk in the Jeffrey Epstein case @_DanMangan reports https://t.co/6CjJ8bL491

— Christina Wilkie (@christinawilkie) May 15, 2023

With @ElonMusk, we talked about the attractiveness of France and the significant progress in the electric vehicle and energy sectors. We also talked about digital regulation. We have so much to do together. See you this afternoon at the #ChooseFrance Summit! pic.twitter.com/wkdwjv45OG

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) May 15, 2023

CITEȘTE ȘI…

Pedofilul Epstein trage miliardarii după el

Bossul JPMorgan va fi audiat în procesele pedofilului Jeffrey Epstein

Raportul de peste 300 de pagini al lui Durham afirmă, de asemenea, că FBI a folosit „informații brute, neanalizate și necoroborate”, pentru a lansa investigația „Crossfire Hurricane” privind Trump și Rusia, dar a folosit un standard diferit atunci când a cântărit preocupările privind presupusele interferențe electorale în ceea ce privește campania lui Hillary Clinton.

Cu toate acestea, avocatul special nu a recomandat noi acuzații împotriva unor persoane sau „schimbări totale” cu privire la modul în care FBI gestionează investigațiile cu încărcătură politică, în ciuda faptului că a criticat puternic comportamentul agenției.

Potrivit Raportului Durham, planul lui Hillary Clinton de a crea o poveste falsă care să-l lege pe Donald Trump de Rusia a fost prezentat în august 2016 de către directorul CIA, John Brennan, președintelui Obama, vicepreședintelui Biden, procurorului general Loretta Lynch și directorului FBI Comey.

„Pe baza revizuirii Crossfire Hurricane și a activităților de informații conexe, am ajuns la concluzia că Departamentul (de Justiție) și FBI nu și-au respectat misiunea importantă de fidelitate strictă față de lege în legătură cu anumite evenimente și activități descrise în acest raport”, a scris Durham.

Raportul concluzionează, de asemenea, că „cel puțin din partea anumitor membri ai personalului intim implicați în această chestiune” a existat „o predispoziție de a deschide o anchetă asupra lui Trump”.

Constatările lui Durham potrivit cărora ancheta FBI privind campania lui Trump nu ar fi trebuit să aibă loc sunt în contradicție cu o anchetă anterioară a inspectorului general al Departamentului de Justiție privind investigația FBI privind Rusia, care a identificat probleme în cadrul anchetei, dar care a concluzionat în decembrie 2019 că a existat o justificare suficientă pentru a deschide ancheta.

Toată presa americană relatează despre raportul Durham:

– Avocatul special al SUA reproșează FBI-ului modul în care a gestionat ancheta Trump-Rusia din 2016 – Reuters

– Raportul Durham reproșează FBI-ului modul în care a abordat ancheta Trump-Rusia – Politico

– Raportul Durham critică aspru ancheta FBI din 2016 privind campania lui Trump – Washington Post

– Procurorul încheie investigația FBI privind ancheta Trump-Rusia cu critici dure, dar fără noi acuzații – AP

– Consilierul special John Durham concluzionează că FBI nu ar fi trebuit să lanseze niciodată o anchetă completă Trump-Rusia – CNN

Raportul consilierului special John Durham poate fi consultat aici (dublu click).

CNN'S Jake Tapper says the Durham report — which found the Russian collusion probe should've never been launched — is "devastating to the FBI" pic.twitter.com/HXxSOssuN4

— RNC Research (@RNCResearch) May 15, 2023

🚨BREAKING: Durham Report to be released in FULL at 4pm EST

pic.twitter.com/1WBRbnR6YG

— Benny Johnson (@bennyjohnson) May 15, 2023

BREAKING: The Durham Report has been released in full

READ: https://t.co/caiiKEL4FV pic.twitter.com/CWUtcoT9lk

— Insider Paper (@TheInsiderPaper) May 15, 2023

🚨BREAKING: According to the Durham Report, the plan by Hillary Clinton to create a false story linking Donald Trump to Russia was briefed in August of 2016 by CIA Director John Brennan to President Obama, VP Biden, AG Loretta Lynch, and FBI Director Comey. pic.twitter.com/r2NvwJyKW8

— Greg Price (@greg_price11) May 15, 2023

Asta după ce ieri comisia a dat publicității tranzacțiile familiei Biden în relaționare cu România. (document aici/ link)

„În timp ce vicepreședintele Biden ținea prelegeri României despre politica anticorupție, în realitate, el a fost un panou publicitar ambulant pentru ca fiul și familia sa să strângă bani”, a declarat președintele comisiei, James Comer (R-Ky.), în cadrul unei conferințe de presă de dimineață, arată ziarul american.

Comer, flancat de alți membri ai comisiei, a promis că respectiva comisie va merge până la capăt în ceea ce privește implicarea președintelui Biden în România și în aventurile din națiuni precum China, Rusia și Ucraina, cu mai multe citații pentru înregistrări bancare și de altă natură.

„Nu am văzut niciodată o familie prezidențială să primească aceste sume de bani de la adversari din întreaga lume – vorbim doar despre câteva țări astăzi”, a declarat Comer.

Conferința de presă s-a concentrat pe transferurile către familia Biden din China și România – două țări în care Joe Biden a contribuit la conducerea politicii americane în timpul administrației Obama-Biden.

„Vreau să fiu clar: această comisie investighează afacerile dubioase ale președintelui Biden și ale familiei sale, care au profitat de funcția publică a lui Joe Biden și au pus în pericol securitatea națională a țării noastre… Credem că președintele a fost implicat în acest lucru încă de la început, evident”, a declarat Comer.

„Mi-ar fi greu să cred că Hunter Biden a fost atât de carismatic încât să convingă cetățeni străini să vireze milioane de dolari nu doar în contul său, ci și în conturile a opt membri ai familiei sale”, a adăugat el. „Credem că a existat un randament al investiției”.

Asocierea lui Hunter Biden cu omul de afaceri român Gabriel Popoviciu este unul dintre angajamentele mai puțin cunoscute ale familiei Biden cu asociați controversați din țările în care Joe Biden a avut influență în calitate de vicepreședinte.

Într-o notă de 36 de pagini, miercuri dimineață, comisia Camerei a prezentat înregistrări bancare citate pentru a descrie modul în care 3 milioane de dolari ar fi fost transferate de la Bladon Enterprises a lui Popoviciu la Robinson Walker LLC – controlată de partenerul de afaceri al lui Hunter, Rob Walker – între noiembrie 2015 și mai 2017.

Din cele 3 milioane de dolari, nota spune că aproximativ o treime – 1.038 627,08 dolari – au fost transferați în conturi bancare aparținând lui Hunter Biden, primei nurori Hallie Biden și unui membru anonim al familiei Biden.

Sumele din România reflectă o împărțire similară a unei sume de aproximativ 3 milioane de dolari la începutul anului 2017 de la firma chineză CEFC China Energy, din care aproximativ o treime a fost împărțită între Hunter, Hallie, primul frate James Biden și un Biden neidentificat, potrivit unui memo al Comitetului de Supraveghere din martie

„Departamentul de Justiție trebuie să se ridice și să investigheze”, a declarat reprezentanta Nancy Mace (R-SC). „Noi am făcut treaba pentru ei, așa că nu au voie să o dea în bară”.

„Familia Biden nu are cu adevărat o afacere”, a intervenit reprezentantul Byron Donalds (R-Fla.). „Nu există nicio structură de afaceri în jurul acestei familii, cu excepția politicii.”

„Băieți, voi, cei din presă, aceasta este o pradă ușoară”, a spus Donalds după ce a descris un labirint de 16 SRL-uri asociate cu Biden care ar fi primit fonduri străine. „Vă dau chestii de Pulitzer”.

Comer a încheiat conferința de presă prin identificarea a nouă membri ai familiei Biden care ar fi primit fonduri străine.

Contul sau conturile neidentificate ale familiei Biden care au primit veniturile din România au primit 80.000 de dolari pe parcursul a patru tranzacții, se arată în memoriu.

După nota anterioară a comisiei, în care se menționa că un Biden neidentificat a primit veniturile CEFC, echipa juridică a lui Hunter Biden a emis o declarație prin care a negat că altcineva în afară de cei trei Biden menționați a fost plătit.

Hallie Biden a primit 10.000 de dolari de la firma lui Walker – aparent din venitul românesc – în februarie 2017, potrivit memorandumului, care clarifică scopul unei plăți la care se face referire în documentul din martie.

Hallie, văduva regretatului fiu al lui Joe Biden, Beau, a primit 25.000 de dolari din venituri aparente din transferurile CEFC mai târziu în același an.

„Tranzacțiile din România arată dovezi de trafic de influență și o corelație între activitatea familiei Biden și a asociaților lor de afaceri și apoi responsabilitățile vicepreședintelui Biden în timpul mandatului”, se arată în noua notă.

„Comitetul este preocupat de modelul familiei Biden de a curta afaceri în regiuni ale lumii în care vicepreședintele de atunci a avut un rol important și a influențat politica SUA.”

Hunter Biden a început să lucreze pentru Popoviciu în 2015, în timp ce acesta se confrunta cu urmărirea penală pentru acuzații de corupție în țara sa de origine.

La un moment dat, cel de-al doilea fiu de atunci a aranjat un acord secundar separat cu magnatul în afara firmei sale de avocatură, Boies Schiller Flexner LLP, prin intermediul căreia a lucrat, de asemenea, cu omul de afaceri.

O persoană familiarizată cu acest aranjament a declarat pentru The Post în luna august a anului trecut că afacerea secundară cu Popoviciu i-a adus lui Hunter și asociaților săi „milioane”.

Nu este clar câți bani a câștigat Hunter Biden prin munca sa pentru Popoviciu în cadrul Boies Schiller.

„Pur și simplu nu așa se plătesc onorariile legale”, a declarat reprezentantul Kelly Armstrong (R-ND) despre cele 3 milioane de dolari virate de Popoviciu aparent în afara relației cu firma de avocatură. „Mi-am petrecut 10 ani colectând onorarii legale… nu are absolut niciun sens”, a spus Armstrong.

Popoviciu, condamnat în 2016, a atras atenția în SUA din cauza interacțiunilor cu Hunter.

Într-un caz, fostul director FBI Louis Freeh – pe care Hunter l-a contactat pentru a lucra la apărarea lui Popoviciu – l-a sunat pe tânărul Biden în iulie 2015, cu doar două ore înainte ca Hunter să se întâlnească cu tatăl său, potrivit e-mailurilor din laptopul abandonat al fiului lui Biden.

Hunter a zburat, de asemenea, în România pe 15 noiembrie 2016, pentru o călătorie de două zile.

Al doilea fiu de atunci a fost rezervat pentru „micul dejun cu tata” la două zile după întoarcere.

Casa Albă și echipa juridică a lui Hunter Biden nu au răspuns imediat miercuri la solicitările de comentarii ale The Post.

Hunter Biden s-a întâlnit cu tatăl imediat după întâlnirile de afaceri din România

Memorandumul Comisiei de Supraveghere – publicat cu câteva ore înainte de termenul limită de la prânz pentru ca FBI să predea un document în care se susține că președintele Biden a luat mită în timp ce era vicepreședinte – atacă, de asemenea, negațiile dubioase ale Casei Albe că soții Biden au primit bani din China, oferind capturi de ecran reale ale transferurilor bancare.

Memorandumul notează că, în mai 2014, Joe Biden „a vizitat România și a ținut un discurs adresat prim-ministrului român, judecătorilor, procurorilor și liderilor parlamentului”, spunând în parte

„Corupția este un cancer, un cancer care roade credința cetățeanului în democrație, diminuează instinctul de inovare și creativitate; bugetele naționale deja strânse, înlăturând investițiile naționale importante. Ea risipește talentul unor generații întregi. Sperie investițiile și locurile de muncă. Și, cel mai important, îi privează pe oameni de demnitatea lor. Secătuiește forța și hotărârea colectivă a unei națiuni. Corupția este doar o altă formă de tiranie.”

Memorandumul notează, de asemenea, că în septembrie 2015, Joe Biden „l-a primit la Casa Albă pe președintele român Klaus Iohannis”.

O declarație a administrației Obama-Biden privind întâlnirea a precizat că Biden „a salutat accentul pus de președintele Iohannis pe eforturile anticorupție și pe statul de drept ca mijloc de consolidare a securității naționale și de promovare a unor investiții mai mari și a creșterii economice”. Iohannis a declarat că Biden „și-a exprimat satisfacția cu privire la progresele României în lupta împotriva corupției”.

Memorandumul Comitetului de Supraveghere notează că „în cinci săptămâni de la această întâlnire, Bladon Enterprises Limited (Bladon Enterprises) a început să facă depuneri în contul bancar al Robinson Walker, LLC”.

Se pare că Departamentul de Justiție se apropie de o decizie finală cu privire la acuzarea lui Hunter Biden de fraudă fiscală și alte presupuse infracțiuni.

Avocații lui Hunter s-au întâlnit cu avocații Departamentului de Justiție la 26 aprilie la Washington, în ceea ce ar putea fi un pas final înainte de o decizie de inculpare.

Între timp, președintele Biden a fost văzut duminică împreună cu fratele său mai mic, James Biden, care a fost partenerul lui Hunter în multe dintre relațiile sale de peste hotare.

Printre cele mai cunoscute afaceri internaționale ale primei familii, Hunter Biden a câștigat până la 1 milion de dolari pe an făcând parte din consiliul de administrație al firmei ucrainene de gaze naturale Burisma între 2014 și 2019, începând în timp ce tatăl său conducea politica administrației Obama în Ucraina.

Comer shows Bidens got $1M from Romania as Joe highlighted corruption https://t.co/UTFYAhSdUF pic.twitter.com/wsD0AZF6eE

— New York Post (@nypost) May 11, 2023

The Bidens pocketed $1M from ‘corrupt’ Romanian oligarch just as VP Joe lectured country on ethics https://t.co/JLd1Or1NFP

— New York Post (@nypost) May 10, 2023

De altfel, și liderul PNL, Ioan Cupșa care a admis prietenia cu procurorul Liviu Lascu s-a arătat inițial puțin deranjat și surprins de faptul că cei doi au fost observați pe stradă, plimbându-se prin centrul Bucureștiului, dar a acceptat în final că deontologia magistraților impune obligația de rezervă, de independență, imparţialitate și integritate în relația cu factorul politic, la fel cum rolul jurnalistului este de a prezenta publicului faptele reale, după ce acestea au fost verificate.

„Asta e tot ce au găsit fotografii? Aștept cu interes poze cu dl Voineag, ar putea fi cu mult mai relevante„, concluzionează jurnalista Ioana Ene Dogioiu, cu trimitere către actualul șef al DNA, Marius Voineag, cu care pare să aibă o răfuială. Jurnalista Spotmedia susține în reacție că „așteaptă cu interes poze” cu actualul șef DNA, imagini neapărute până în prezent în presă, dar pe care le consideră deja „cu mult mai relevante„.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Liviu Lascu, procurorul șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA – care a generat controverse în Justiție zilele acestea, după ce s-a plâns la Spotmedia.ro că este propus pentru schimbarea din funcție, astfel Spotmedia interpretând că „se pregătește îngroparea dosarelor de corupție din SRI” (link), pare a fi un fan public al celor afirmate despre Justiție și politic pe respectivul site.

Așa se face că luni, 17 aprilie 2023, la 10 dimineața, procurorul șef al Serviciului pe Militari al DNA, Liviu Lascu, era preocupat de un material de pe Spotmedia.ro, cu titlul „Iresponsabilitatea lui Klaus Iohannis. Și de ce nu e Bolojan premier”.

Cont public de Facebook al lui Liviu Lascu, procuror șef al Serviciului pe Militari al DNA https://www.facebook.com/liviu.lascu.14

Procurorul își postează pe profilul său public analiza politică ce conținea declarațiile lui Ilie Bolojan și ale lui Klaus Iohannis referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare.

Materialul îl „gratula” pe liderul PNL, Ilie Bolojan, și preciza că iresponsabilitatea ar fi cuvântul cel mai potrivit pentru Klaus Iohannis. (link)

Tot într-o luni, pe 6 martie 2023, la ora 9 și un pic de această dată, procurorul șef al Serviciului pe Militari al DNA, Liviu Lascu, „își ia lumina” tot de la Spotmedia.ro. Postează tot pe contul său de Facebook un alt material al aceluiași site, cu titlul „Exigența ministrului Predoiu și dosarul Ciucă. Planul justiției perfect controlate”.

Cont public de Facebook al lui Liviu Lascu, procuror șef al Serviciului pe Militari al DNA https://www.facebook.com/liviu.lascu.14

Materialul Spotmedia.ro „plângea” după fostul șef al DNA, Crin Bologa, care nu mai fusese reconfirmat în funcție de Klaus Iohannis, dar care pe Liviu Lascu îl adusese în DNA ca procuror șef delegat al Serviciului pe militari.

Analiza susținea că „înlăturarea lui Bologa face parte, în mod evident, parte din planul Justiției perfect controlate în punctele sensibile”, îl acuza pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, că refuză să spună cine l-a recomandat pe noul șef al DNA pentru funcție și îl gratula și pe noul procuror șef al DNA cu apelativul de „Mache”, acuzându-l că prin deschiderea dosarului pe plagiat pentru premierul Ciucă a blocat cu intenție verificările pe plagiat ale șefului PNL și premierului României. (link)

De altfel, potrivit unor surse mediul Justiție, șeful Serviciului pe Militari al DNA, Liviu Lascu, ar fi trimis și o scrisoare secției de procurori din CSM prin care și-ar fi jignit noul șef ierarhic, atunci când a aflat că acesta intenționează să-l schimbe din funcție.

Supărările procurorului Liviu Lascu, șeful Serviciului pe Militari al DNA, s-au regăsit ieri dimineață și în materialul publicat tot de Spotmedia.ro despre el, dar și date din DNA. (link)

Ieri, după trimiterea scrisorii de către Liviu Lascu și apariția materialului pe Spotmedia, secția de procurori a CSM, condusă de Daniel Horodniceanu a amânat în unanimitate (link) încetarea delegării lui Liviu Lascu ca șef delegat al Serviciului pe Militari al DNA și numirea tot prin delegare a unui nou șef.

După amiază, procurorul Liviu Lascu, șeful Serviciului pe Militari al DNA, s-a plimbat prin centrul Bucureștiului cu bunul său prieten din Oradea, Ioan Cupșa, lider PNL și cunoscător în problemele Justiției, fapt confirmat de deputatul partidului de guvernământ.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește la art.99 o serie de răspunderi și obligații pentru magistrați.

În general, principiile generale ale deontologiei profesiei (independenţă, imparţialitate, integritate) impun magistraților obligația de rezervă care, prin însăși natura sa, presupune moderaţie şi reţinere în prezentarea opiniilor.

CITEȘTE ȘI…

Șeful Serviciului pe militari al DNA, alături de un lider PNL, la plimbare prin București. Ioan Cupșa: „Este prietenul meu”

Comentariul a inclus și postarea publică pe Instagram a studentei care a adresat în fața tinerilor de la Drept întrebările fostei șefe DNA, Laura Codruța Koveși, la evenimentul „Uniunea Europeană și Statul de Drept cu Laura Codruța Koveși” (link).

G4media a relatat tot ieri că în Aula Facultății de Drept au fost strânși 600 de studenți de la mai multe facultăți ca să asculte discursul fostei șefe a DNA(link).

Verificările ulterioare arată că, într-adevăr, moderatoarea evenimentului care a avut-o ca invitat special pe șefa EPPO, fosta șefă a DNA, Laura Codruța Koveși, a fost studenta Facultății de Drept a Universității din București, Raluca Ababei.

Tânăra din Bacău face parte și din Asociația Studenților în Drept, potrivit contului său de Facebook pe care și-a postat public fotografiile cu Laura Codruța Koveși pe scenă.

Tatăl tinerei moderatoare a evenimentului organizat pentru Codruța Koveși este Liviu Ababei, ofițer de poliție judiciară în DNA până în anul 2021, potrivit declarațiilor sale de avere din ultimii ani.

foto cont public de Facebook, Liviu Ababei

foto cont public de Facebook, Liviu Ababei

declarație de avere Liviu Ababei, DNA Bacău

declarație de avere Liviu Ababei, DNA Central, 2021

Liviu Ababei mai întâi, încadrat în Ministerul Afacerilor Interne, a activat în cadrul DNA Bacău/ ST Bacău, ca ofițer de poliție judiciară. Apoi Liviu Ababei s-a transferat din MAI în Ministerul Public, tot ca polițist judiciar, și a ajuns să lucreze în DNA Central. A rămas să activeze în principala structură de anticorupție a României până după ce a părăsit fosta șefă a DNA instituția, în iulie 2018, prin revocare.

Ca orice tată mândru de realizările copilului său, Liviu Ababei, în prezent fost ofițer de poliție judiciară în DNA, a share-uit și el fotografiile fetei sale cu Laura Codruța Koveși, fosta șefă a DNA, din Aula Magna a Facultății de Drept.

Așa se face că Liviu Ababei a primit like-uri la postarea evenimentului inclusiv de la actuala șefă a DNA Bacău, Cornelia Hrincescu, fosta sa șefă.

În presa locală și centrală, Liviu Ababei, ca polițist judiciar, nu are portrete prea favorabile. În România Liberă este menționat ca fiind „unul dintre preferații procurorului șef al DNA Bacău, Cornelia Hrincescu” (link), în Evenimentul Zilei se scrie că este „frate al cumnatului liderului PSD de Bacău, Dragoș Benea”, iar Luju.ro a scris că inclusiv că lua „denunțuri sub presiune” în dosarul fostului ministru de interne condamnat, Gabriel Berca, în calitate de comisar șef în cadrul DNA Bacău (link).

Presa relatează (link) că Liviu Ababei, ca polițist judiciarist, a mai lucrat în dosarele politicienilor de dreapta din Bacău, respectiv în cauzele care l-au vizat pe Romeo Stavarache și Lucian Ciubotaru (PNL).

Potrivit datelor de bilanț ale DNA, în 2022 – ST Bacău a trimis în judecată doar 7 rechizitorii (ca și în 2021) și a încasat de la instanțe 2 hotărâri definitive de achitare care au vizat 4 inculpați achitați definitiv. (link)

foto Facebook: intervenția Laurei Codruța Koveși în Aula Facultății de Drept, moderată de Raluca Ababei

foto Facebook: intervenția Laurei Codruța Koveși în Aula Facultății de Drept, moderată de Raluca Ababei

CITEȘTE ȘI…

Partidul lui Cioloș și fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu i-au organizat Codruței Koveși întâlnirea cu studenții de la Facultatea de Drept

Liviu Lascu, procurorul șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA (foto eBihoreanul)

Liviu Lascu, procurorul șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA a fost observat astăzi după amiază, în jurul orei 19.00, plimbându-se prin București alături de liderul PNL, Ioan Cupșa, deputat și vicepreședinte al comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților.

Ioan Cupșa, deputat PNL ales în circumscripția Bihor, a fost și vicepreședinte al comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative în domeniul Justiției și se ocupă în PNL de problemele ce țin de Justiție.

Liviu Lascu, potrivit Ebihoreanul, este „magistrat bihorean”, prim procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și a fost delegat de CSM de două ori pe funcția de șef al serviciului pe militari al DNA.

Liviu Lascu a fost adus anul trecut în DNA de fostul șef al DNA, Crin Bologa, potrivit Ebihoreanul. Tot anul trecut, procurorul Lascu a candidat și pentru CSM (link).

Plimbarea procurorului șef al serviciului pe militari al DNA alături de liderul PNL este cu atât mai interesantă cu cât tot astăzi același procuror a fost subiectul unui material de atac pe conducerea DNA dar și al unei lipse de decizii în secția de procurori a CSM.

Astăzi, de dimineață, după apariția în presă a unui atac pe conducerea DNA în care structura anticorupție era acuzată că „pregătește îngroparea dosarelor de corupție din SRI” – pe motiv că vrea să-l schimbe pe Liviu Lascu (link) – secția de procurori din cadrul CSM, condusă de Daniel Horodniceanu a decis în unanimitate să amâne încetarea delegării lui Liviu Lascu ca șef al serviciului pe militari din DNA și, de asemenea, să amâne și delegarea unui nou procuror șef pentru această funcție. Respectiv delegarea lui Gheorghe Stanciu, procurorul militar șef al Serviciului de cooperare judiciară și criminalistică din cadrul Secției Parchetelor Militare a PÎCCJ. (link ordine de zi soluționată secție de procurori CSM)

Potrivit bilanțului DNA care reflectă activitatea pe anul 2022, Serviciul pe militari al DNA este ineficient. Serviciul pe militari al DNA a avut anul trecut 306 cauze de soluționat, 168 dintre acestea au rămas nesoluționate iar pe tot parcursul anului 2022 structura a emis doar 3 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere a vinovăției.

Numărul total al inculpaților Serviciul pe militari al DNA a fost de 6 pe tot anul 2022 iar tot în anul precedent aceeași structură a încasat de la instanțe 2 hotărâri cu achitări definitive vizând 6 achitați definitiv.

Datele publice ale DNA arată că în 2022 Serviciul pe militari al DNA avea 115 cauze nesoluționate mai vechi de 1 an de la prima sesizare și 81 de cauze nesoluționate de asemenea – mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Ioan Cupșa, despre întâlnirea de astăzi cu procurorul Liviu Lascu, procurorul șef al Serviciului pe militari al DNA: „Suntem prieteni de familie”

Contactat în legătură cu întâlnirea cu procurorul Lascu, deputatul PNL, Ioan Cupșa a declarat că într-adevăr cei doi sunt prieteni:

„Este surprinzător că mă întâlnesc cu prietenul meu, nu? Este prietenul meu de zeci de ani. Suntem prieteni de familie, copiii….și ne întâlnim de câte ori putem în București. Am mâncat în același loc și astăzi, unde am mâncat și acum 2 săptămâni, care este problema? Nu știu ce decizie s-a blocat, este treaba celor de la CSM. Nu vreau să discut nimic despre asta. Încă o dată, noi suntem mai mult decât prieteni: am crescut împreună copiii. Nu este de interes public această informație. Nu avem nicio ingerință în cariera celuilalt. (…) Poziția mea politică nu-l ajută câtuși de puțin (…) Cum să nu defilez? Locuim unul lângă celălalt în Oradea, locuim de foarte mulți ani. Nu are legătură poziția mea cu…Vă rog să nu expuneți o asemenea relație personală că nu este bine”.

Deputatul PNL Ioan Cupșa a spus că se va mai plimba cu prietenul său Liviu Lascu, actual procuror șef al Serviciului pe Militari al DNA, prin București.

Reprezentantul partidului lui Dacian Cioloș a fost cel care a facilitat accesul studenților la evenimentul „Uniunea Europeană și Statul de Drept cu Laura Codruța Koveși”, punându-și la dispoziție în mod public adresa de email pe site-ul facultății.

Andrei Lupu este fost deputat USR, trecut în partidul lui Dacian Cioloș, și doctorand al Facultății de Drept la Universitatea București.

Relația Codruței Koveși cu Dacian Cioloș datează din 2012 – 2013, de pe vremea când fosta șefă DNA era Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru Relația cu Comisia Europeană la Bruxelles, nominalizată în funcție fiind atunci de PSD, iar Dacian Cioloș era comisar european.

Ulterior, Laura Codruța Koveși, din poziția de șefă DNA, s-a înțeles bine și a colaborat cu Guvernul condus de Dacian Cioloș în perioada noiembrie 2015- ianuarie 2017, guvern sprijinit tot de PSD.

De altfel, și Dacian Cioloș a sprijinit-o pe Codruța Koveși să devină șefă EPPO.

Al doilea organizator al evenimentului de la Facultatea de Drept a fost Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial la Departamentul Constituțional – Legislativ în perioada 2005-2012 al fostului președinte Traian Băsescu.

Șefa EPPO susține că „în România sunt persoane care nu pot trăi fără să se gândească la ea” și spune că nu candidează pentru Palatul Cotroceni în 2024:

„Î: Vă pregătiți pentru o candidatură?

LCK: Nu. Nu mă pregătesc pentru nicio candidatură. Am avut o vizită de 2 zile, în concediu, în timpul meu liber. Cred că nu este nicio problemă dacă în timpul meu liber mă duc într-o librărie, într-o biserică sau într-o cofetărie. Este alegerea mea. Și este tot alegerea mea în timpul liber cum mă îmbrac. Nu înseamnă că atunci când am luat ie când mă duc la biserică, candidez la Președinție. Am spus de mai multe ori că nu candidez. Nu m-am răzgândit. Sigur, începând de astăzi și mâine, sunt aici ( n.r. în București) în calitate oficială, vizitez colegii, vizitez biroul nostru din România. Avem 35 de birouri în 22 de state membre, le-am vizitat aproape pe toate.

Î: De ce credeți că apăreți în sondajele politice care se fac? Sunteți chiar printre primii candidați pe care i-ar vota românii. În unele sondaje făcute publice….

LCK: Eu n-am cerut să fiu în niciun sondaj, dar probabil sunt persoane care nu pot trăi fără să se gândească la mine. Nu știu, n-am o explicație….

Î: În 2026 se încheie mandatul dumneavoastră care nu mai poate fi prelungit în fruntea EPPO. V-ați gândit ce veți face? Știu că este prematur…

LCK: Da, știu ce voi face. Dar nu voi candida la Președinția României”.

Întrebată de cazul procurorului general din Bulgaria, Codruța Koveși susține că a avut parte de „numeroase incidente” și în România, că România nu este cel mai corupt stat din UE iar în investigarea EPPO sunt cel puțin 124 de dosare referitoare la România.

Despre cazul limuzinelor contractate de MAI, Laura Codruța Koveși n-a vrut să dea mai multe detalii.

Koveși a precizat că s-a întâlnit cu procurorul general al României, Alex Florența, cu procurorul șef DNA – Marius Voineag, cu procurorii din secția de procurori ai Parchetului General și că se va întâlni și cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Despre cazul amicului său, Daniel Horodniceanu, fostul șef al DIICOT, actual vicepreședinte CSM, filmat când se comporta arogant cu polițiștii, Codruța Koveși a declarat:

„LCK: Este un magistrat care a făcut ceva în timpul liber, nu am eu competența să comentez, așa ceva. Rămâne la….

Î: Asta este scuzat, dacă a făcut în timpul liber?

LCK: Vă rog nu-mi răsuciți cuvintele a ceea ce spun. Am spus că este un magistrat care a făcut sau n-a făcut ceva în timpul liber. Și eu reprezint o instituție europeană. Nu este treaba mea să comentez ce a făcut, ce n-a făcut, dacă este bine ce a făcut, dacă nu este bine ce a făcut. Există instituții în România care au competența de a se sesiza, poate unele s-au și sesizat, și verifică ceea ce s-a întâmplat. Ca procuror șef al Parchetului European nu pot să comentez că un magistrat în timpul liber face sau nu face ceva. N-am spus că sunt de acord sau nu sunt de acord. Am spus că nu comentez”.

Portalul BZI.RO arată că cei doi agenţi, Petru David şi Tudor L. au acum de explicat modul în care au reacţionat atunci când l-au oprit pe procuror.

„Astfel de poliţişti ar trebui apreciaţi de superiori şi nu cercetaţi disciplinar pentru că datorită lor atitudinea unor astfel de magistraţi ar putea să dispară. O eventuală sancţiune aplicată celor doi polititi ar stârni cel mai probabil un val de revoltă împotriva opiniei publice. Astfel de poliţişti care au curaj să aplice legea indiferent de funcţia pe care o are cel din faţa lor ar trebui felicitaţi, nu sancţionaţi”, arată jurnaliștii ieșeni.

În schimbul de replici dintre Daniel Horodniceanu și polițiști, agenții au fost avertizați de vicepreședintele CSM că acesta va vorbi și se va întâlni cu șeful lor, șeful IPJ Iași, Costel Gîtlan.

CITEȘTE ȘI…

Situație paradoxală în CSM: Horodniceanu verifică tinerii procurori la intrarea în magistratură dacă au sancțiuni contravenționale pentru a vedea dacă îndeplinesc condiția legală de bună reputație, vicepreședintele CSM fiind în aceeași situație

Horodniceanu este verificat de Inspecția Judiciară dacă a săvârșit vreo abatere disciplinară

Vicepreședintele CSM, atitudine impardonabilă față de polițiști: „De ce nu mă cunoașteți oare? Eu sunt în măsură să fac orice”

Casa Albă se pregătește pentru consecințele politice ale unei decizii iminente a procurorilor federali de a-l acuza sau nu pe Hunter, fiul lui Joe Biden, de infracțiuni fiscale și de a minți cu privire la consumul de droguri atunci când a cumpărat o armă de foc.

Ca un semnal că ancheta se apropie de finalizare, avocații lui Hunter au avut luna trecută o întâlnire cu David Weiss, procurorul federal de top din Delaware, la Departamentul de Justiție din Washington, potrivit Washington Post. Un raport separat al CNN a precizat că avocatul de lungă durată al lui Hunter, Chris Clark, s-a aflat printre cei care au intrat în sediul departamentului.

Republicanii ar fi siguri că vor profita de un caz penal de profil înalt împotriva lui Hunter, 53 de ani, pentru a încerca să îi aducă prejudicii politice președintelui american, care săptămâna trecută și-a anunțat candidatura pentru a fi reales în 2024.

Atacurile la adresa lui Hunter și laptopului său în campania din 2020 au eșuat, dar bărbatul de 53 de ani își asumă un rol din ce în ce mai public alături de tatăl său, apărând la un dineu de stat în onoarea președintelui francez, Emmanuel Macron; la Kennedy Center Honors; și într-o călătorie recentă în Republica Irlanda.

Impozitele și afacerile externe ale lui Hunter sunt investigate de un mare juriu federal din Delaware cel puțin din 2018.

Apartenența sa la consiliul de administrație al unei companii energetice ucrainene și eforturile sale de a încheia afaceri în China au ridicat întrebări din partea republicanilor cu privire la faptul că a făcut comerț pe baza serviciului public al tatălui său.

În timp ce FBI a încercat să îl intervieveze în 2020, Hunter a fost nevoit să recunoască public faptul că era cercetat, declarând: „Iau această chestiune foarte în serios, dar sunt încrezător că o revizuire profesională și obiectivă a acestor aspecte va demonstra că mi-am gestionat afacerile în mod legal și adecvat, inclusiv cu ajutorul unor consilieri fiscali profesioniști”.

Apoi, în luna octombrie a anului trecut, presa a susținut că agenții federali au considerat că au suficiente dovezi pentru a-l acuza penal pe Hunter în două chestiuni: faptul că nu și-a raportat toate veniturile la Internal Revenue Service (IRS) și că a făcut o declarație falsă în legătură cu cumpărarea unei arme în 2018.

Potrivit Washington Post, Hunter a completat un formular federal în care ar fi răspuns „nu” la întrebarea dacă era „un consumator ilegal sau dependent de marijuana sau de orice deprimant, stimulent, narcotic sau orice altă substanță controlată”. Cu toate acestea, fiul președintelui a recunoscut lupta sa îndelungată cu dependența de droguri și, în cartea sa de memorii din 2021 „Beautiful Things”, a amintit perioadele din 2018 în care a fumat crack „la fiecare 15 minute”.

Dacă procurorii sunt de acord că dovezile sunt susceptibile de a duce la o condamnare la proces, ar reprezenta un cadou politic pentru republicani, ale căror eforturi de a descrie familia Biden ca fiind coruptă nu au reușit să obțină prea multă tracțiune dincolo de mass-media de dreapta.

Noua carieră de pictor a lui Hunter a ridicat anterior probleme de etică, iar acum problemele sale juridice și financiare continuă să se adune, reprezentând riscuri politice pentru campania de realegere a tatălui său.

Săptămâna aceasta, Hunter a fost obligat să se prezinte la un tribunal din Arkansas într-un caz de paternitate în care este implicată Lunden Roberts, o femeie cu care a avut un copil, acum în vârstă de patru ani. Invocând o „schimbare materială substanțială” a venitului său, avocații lui Hunter au încercat să reducă plata pensiei de întreținere a copilului de la ceea ce ei spun că este în prezent de 20.000 de dolari pe lună.

Republicanii, care controlează acum Camera Reprezentanților, au deschis propriile investigații în aproape toate aspectele afacerilor lui Hunter, inclusiv examinarea plăților în străinătate și a altor aspecte ale finanțelor sale. Luna trecută, un agent special al IRS a solicitat protecție de informator pentru a dezvălui informații despre presupusele interferențe politice și gestionarea defectuoasă a investigației fiscale.

Vineri, site-ul Axios a raportat dezacorduri tot mai mari între Casa Albă și propria echipă a lui Hunter cu privire la modul în care să gestioneze atacul. Fără să se consulte cu consilierii tatălui său, potrivit site-ului, Hunter l-a angajat pe avocatul Abbe Lowell pentru a adopta o poziție mai agresivă, în timp ce echipa sa intenționează să creeze un fond de apărare juridică pentru a ajuta la plata facturilor tot mai mari care, potrivit informațiilor, l-au pus pe acesta în situația de a avea pierderi de milioane de dolari.

Richard Painter, fostul avocat șef pentru etică la Casa Albă a lui George W. Bush, a refuzat să comenteze dacă a fost abordat pentru a acționa în calitate de consilier al unui astfel de fond. „Sunt avocat și primesc o mulțime de telefoane de la oameni care sunt interesați de probleme juridice”, a declarat el vineri. „Ajung să mă angajez în calitate de avocat doar pentru o mică parte dintre acestea, dar nu am libertatea de a discuta public despre niciunul dintre aceste tipuri de apeluri, în conformitate cu regulile de etică ale avocatului privind confidențialitatea”.

Un fond de apărare juridică ar putea declanșa alte probleme etice pentru Casa Albă. Anthony Coley, un fost purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție, a declarat pentru Axios: „Pentru ca acest fond să funcționeze, trebuie să fie extraordinar de transparent și chiar restrictiv, interzicând cetățenilor străini și lobbyiștilor înregistrați să contribuie. Fără acest tip de gardă de protecție, fondul va fi o bătaie de cap legitimă pentru Casa Albă”.

Biden a declarat că nu a vorbit niciodată cu fiul său despre afaceri străine. Nu există indicii că ancheta federală îl implică pe președinte. Procurorul general, Merrick Garland, a declarat în cadrul unei audieri în Congres că nu va interveni în ancheta departamentului și că a lăsat problema în mâinile lui Weiss, procurorul general al SUA pentru Delaware, care va fi împuternicit să își extindă ancheta în afara statului dacă va fi necesar.

Larry Jacobs, director al Centrului pentru studiul politicii și guvernării de la Universitatea din Minnesota, a declarat: „Dacă fiul lui Biden va fi pus sub acuzare, este evident că acest lucru va duce la un proces lung care va continua cel mai probabil până la alegeri și va da hrană afirmațiilor republicanilor cu privire la faptul că Hunter Biden este corupt.

„Pe de altă parte, sunt sigur că vor exista oameni în tabăra Biden, deși nu Biden însuși, care vor arăta acest lucru ca o dovadă a statului de drept, că schimbarea de la Trump la Biden este clară. Adică nu a intervenit în ancheta Departamentului de Justiție. A fost direct. Este un fel de veste bună pentru America, poate o veste proastă pentru familia lui Joe Biden.”

Rămâne de văzut dacă acuzațiile împotriva lui Hunter ar avea o mare influență asupra alegătorilor, mai ales dacă tatăl său se va confrunta cu o revanșă împotriva lui Trump, care a devenit recent primul fost președinte pus sub acuzare și care are mai multe bătăi de cap legale în viitor.

Henry Olsen, membru senior al thinktank-ului Ethics and Public Policy Center din Washington, a comentat: „Dacă există o tracțiune asupra lucrurilor care, fără îndoială, ar fi putut afecta politica în timpul vicepreședinției tatălui său, acest lucru ar putea fi problematic. Dar dacă este vorba pur și simplu de un tip cu probleme care face lucruri de tip cu probleme, este rău pentru Hunter și va fi puțin mediatizat în presa conservatoare, dar nu cred că va avea o influență semnificativă asupra realegerii președintelui.”

White House prepares for possible charges against Hunter Biden https://t.co/smwFrThIkE pic.twitter.com/d8nfUQFl4y

— Guardian news (@guardiannews) May 8, 2023

Printre documentele pe care tinerii magistrați trebuie să le depună pentru a fi verificați pentru a se stabili dacă aceștia îndeplinesc condiția de bună reputație se află și „contravențiile comise și sancțiunile contravenționale” aplicate în ultimii 3 ani.

Potrivit procedurii, carierele fiind separate, verificările și dosarele pentru judecători sunt în responsabilitatea secției de judecători, iar în cazul procurorilor – verificările sunt în ograda secției de procurori.

În CSM, Daniel Horodniceanu este vicepreședinte și șef al Secției de Procurori.

Numai că Horodniceanu pe lângă scandalul cu polițiștii, în care a avut replici impardonabile, mai are un istoric de conflicte cu poliția, potrivit datelor apărute în presă (link).

Anul trecut, în august, a contestat un avertisment dat de Poliție pe 30 iulie 2022, după ce a fost prins de polițiștii din Vrancea că circula cu 169km/h pe un drum pe care nu avea voie să circule decât cu maximum 100km/h.

Daniel Horodniceanu a contestat sancțiunea în Justiție, a dat în judecată Serviciul Rutier al IPJ Vrancea la judecătoria Panciu, și pe 28 decembrie 2022, judecătorul i-a respins cererea, stabilind că Poliția a acționat legal. Horodniceanu a contestat apoi hotărârea instanței făcând apel, urmând ca anularea procesului său de contravenție să fie decisă sau nu de Tribunalul Vrancea.

Pierderea „bunei reputații” ca si condiție pentru excluderea din magistratură a fost introdusă în Legea 303/2004 prin Legea 24/2012, lege propusă în procedură de urgență de Guvernul Boc și adoptată de majoritatea parlamentară de la acea vreme.

Știrea inițială

Mâine, 9 mai 2023, de ziua care marchează Ziua Europei, Laura Codruța Koveși, șefa EPPO, fost procuror șef DNA și fost procuror general al României, și-a pregătit mai multe evenimente publice.

O primă ieșire a fostei șefe DNA va fi chiar la Facultatea de Drept din București unde aceasta va vorbi studenților despre Uniunea Europeană și statul de drept.

Iată anunțul Facultății de Drept:

„Centrul de drept constituțional și instituții politice al Facultății de Drept – Universitatea din București găzduiește un eveniment de anvergură, organizat alături de Asociația Studenților în Drept: UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI STATUL DE DREPT cu LAURA CODRUȚA KÖVESI, Procuror-șef al Parchetului European. Evenimentul se adresează studenților Universității din București, dar și tuturor membrilor comunității academice bucureștene, precum și profesioniștilor dreptului.

Conferința se va desfășura sub forma unui scurt discurs din partea doamnei Laura Codruța Kövesi, urmat de o discuție cu studenții, în cadrul căreia doamna Procuror-șef al Parchetului European va răspunde întrebărilor acestora cu privire la modul de organizare și funcționare a Parchetului European și a relației dintre activitatea acestuia și conceptul de stat de drept, ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Vă așteptăm în data de 9 mai 2023, începând cu ora 11:45 în Aula Magna a Facultății de Drept a UB pentru a intra în dialog cu doamna Laura Codruța Kövesi”.

Șefa EPPO și-a pregătit și interviuri. Un prim interviu cu fosta șefă DNA va fi difuzat în această după amiază de postul Euronews România.

Laura Codruța Kövesi a fost numită de delegația olandeză la UE „cea mai proeminentă și promițătoare femeie din UE”.

Thank you, @NLatEU! #IWD2023 #InternationalWomensDay https://t.co/neNdFYa9fh

— European Public Prosecutor’s Office (EPPO) (@EUProsecutor) March 5, 2023

Pe lângă activitatea și rezultatele de pe vremea când conducea DNA – care au stârnit controverse și care au dus la revocarea de la șefia instituției, CNATDCU a stabilit că Laura Codruța Kövesi a plagiat o serie de pagini din teza de doctorat.

Recent, în alt interviu, Laura Codruța Kövesi a spus că nu intenționeze să candideze la Președinția României (link). Mandatul Codruței Koveși la șefia EPPO se termină în 2026.

„Am fost 5 ani adjunct al DNA și de două ori procuror șef interimar al DNA. Am activat în procuratură peste 21 de ani. Procurorii nu au voie legal să furnizeze date din dosare, urmărirea penală este nepublică. Au fost persoane trimise în judecată că au furnizat date din dosarele de urmărire penală. Comunicarea este reglementată de un ghid aprobat de CSM. Nu orice furnizare de informație este infracțiune. Comunicarea Ministerului Public se poate face doar în anumite situații. Procurorul nu poate discuta date concrete care țin de dosarul de urmărire penală. Când i-am revocat pe C. Man și pe C. Ardelean era un alt scandal privind o înregistrare cu aspecte nu tocmai în regulă de la o ședință a ST Oradea. Când activezi în DNA, o direcție specializată, trebuie să ai exigențe mult mai mari pe conduită și respectarea normelor legale. Nu regret că i-am revocat din DNA pe cei doi procurori. N-au furnizat niciodată informații că n-ar fi implicați în acele discuții. Nu, nu este în regulă, magistratul are obligația de rezervă. Discuțiile care exced unor norme minime de conduită profesională trebuie sancționate. Dacă sunt astfel de comportamente, sunt instituții care ar trebui să sancționeze astfel de derapaje: Inspecția Judiciară, CSM. Am fost de multe ori ținta unor campanii, dar nu de amploare”, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord Nistor Călin, fost procuror șef DNA, actual avocat, despre cazul interceptărilor apărute în presă în care sunt implicați și foști procurori DNA pe care i-a revocat.

Fostul procuror șef al DNA a vorbit în emisiune și de problema abuzului în serviciu – din perspectiva procurorului dar și a avocatului:

„Până în 2016, infracțiunea aceasta n-a comportat probleme de constituționalitate. În orice normă juridică există o marjă de interpretare. S-a exagerat cu trimiterile în judecată pe infracțiunea de abuz în serviciu. Dosare pe abuz în serviciu fac toate parchetele. La un parchet, s-a trimis în judecată pe abuz în serviciu un agent de poliție care a mers cu mașina să ducă niște medicamente copilului bolnav acasă. Când exagerez cu interpretarea, la un moment dat cineva va interveni să te pună în anumite coordonate constituționale sau legale. CCR vorbește de necesitatea de a se impune un prag pentru mai buna apreciere a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii. N-ar fi rău să se instituie un prag pentru că n-am mai avea situații de genul ăsta. Și dacă se introducea un prag, procurorii oricum mergeau pe cealaltă variantă: vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Curtea spune că trebuie cumva apreciată și intensitatea vătămării. Deci doar pragul nu rezolvă efectiv problema. Considerentele CCR sunt obligatorii pentru toată lumea. Sunt obligatorii din 1995. În considerente, CCR curtea menționează o anumită conduită pe care o impune textul de lege respectiv, chiar dacă este respinsă excepția. Curtea ca să revină asupra deciziilor trebuie să întâmple ceva nemaiîntâlnit. Eu nu știu să fi întâmplat evenimente deosebite. Pe mine m-ar fi interesat câte persoane au fost achitate pe infracțiunea de abuz în serviciu. Dacă avem un număr foarte mare de persoane achitate pe abuz în serviciu, peste 15-20%, înseamnă că sunt probleme pe elementele de tipicitate ale infracțiunii. Înseamnă că legiuitorul trebuie cumva să regleze această situație. Este foarte bine că ÎCCJ a sesizat problema abuzului în serviciu la CCR. Sunt multe cauze care indiferent de decizia CCR, tot achitări erau. CCR ne-a salvat într-o anumită măsură. A fost o situație cu un primar achitat pe fond, condamnat în apel. Unii au fost condamnați pentru asemenea fapte, la alții s-a mers pe litigiu de dreptul muncii. CCR spune în decizia 405 că răspunderea penală este ultima ratio”.

Nistor Călin a semnalat în emisiunea OFF/OnTheRecord și problemele legate de modificarea CPP – respectiv posibilitatea ca interceptările din mandatele de securitate națională să devină probe în dosarele de corupție, dar și accesul avocaților la informații clasificate, chiar dacă au certificat ORNISS:

 „CCR a zis că infracțiunile de corupție nu sunt infracțiuni care amenință securitatea națională. Dacă corupția amenință securitatea națională, acel stat este eșuat, gen Haiti. Ar fi nedrept să spunem că în Rmânia e o mare problemă corupția. Corupția trebuie combătută, dar nu e de anvergura să aducă atingere securității naționale. Am văzut alți profesioniști care spuneau acum câteva luni că în România este corupție generalizată. Da, șefi de instituții. Corupția trebuie combătută, fără menajamente, pe fapte de corupție probate solid. DNA trebuie să trimită în judecată pentru ideea pentru care a fost creată: să combată corupția la nivel mediu și înalt. (…) Eu am lucrat cu astfel de cauze, până când a permis CCR. Îmi treceau prin mână la DNA informațiile clasificate. Primeam acces la MSN dacă ne comunica vreunul din serviciile de informații. Legea 182/2002 e construită pe baza principiului necesității de a cunoaște. La DNA aveam ORNISS, ca avocat n-am ORNISS. Și dacă am ORNISS ca avocat, și dacă emitentul nu-mi dă acces la materialele clasificate, ce fac? Pe actualul cadru legislativ, accesul la materialul clasificat ți-l dă emitentul. Dacă citea cineva cu atenție decizia CCR ar fi observat că se spunea că ar trebui să decidă asupra declasificării judecătorul învestit cu judecarea cauzei, nu emitentul actului. În condițiile accesului pentru magistrați ar trebui să se dea acces și pentru avocați. Și magistrații și avocații sunt participanți în procesul penal. Nu poți crea situații de inegalitate când discutăm de principiul egalității armelor. Este o problemă în proiectul de lege de modificare a CPP. Modificarea nu rezolvă nimic. Nu răspunde exigențelor impuse de CCR prin decizii. (…) N-am solicitat certificat ORNISS. N-am intrat în vreun dosar cu MSN. Solicitarea unui mandat de securitate națională nu înseamnă neapărat că se va transpune într-o cauză penală. Pe un MSN poate fi o persoană, pot fi mai multe persoane. Nu există număr limitat de persoane. Un procuror a dat acces la materiale clasificate unor avocați, s-a sesizat Inspecția Judiciară, acțiunea disciplinară a fost respinsă de secția pentru procurori a CSM. Prin decizia 49/2019, ÎCCJ a apreciat că procurorul a procedat corect dând acces avocaților la materialele clasificate, deși legile impun alt mod de acces. Ca să evităm discuțiile, s-ar putea proceda în oglindă la avocați ca la magistrați. De multe ori securitatea națională este un concept care este mult deasupra intereselor individuale”.

Fostul șef DNA spune că decizia ÎCCJ pe prescripție generează o situație discriminatorie în dosare. În ceea ce privește DNA, Nistor Călin a susținut în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News că principala instituție anticorupție trebuie să revină la menirea sa: combaterea corupției la nivel mediu și înalt:

„Nu știu care incidența ultimei decizii pe prescripție în DNA. Deciziile CCR pe prescripție sunt destul de clare, ca și decizia ÎCCJ. Hotărârea Înaltei Curți generează o situație discriminatorie. Este incorect ca un inculpat al cărui avocat a ridicat inițial problema prescripției să nu poată beneficia de dispozițiile ulterioare (…) La momentul la care am plecat eu din DNA conduceam o secție. Eu am fost procuror de caz în două cauze trimise în judecată pe infracțiuni de corupție pe pandemie. În cauza Adrian Ionel – UNIFARM, există o condamnare la fond. DNA trebuie să facă investigații serioase, pe probe solide. Menirea DNA este combaterea corupției la nivel mediu și înalt. Noilor procurori șefi trebuie să le acordăm încredere, sunt la început de drum”.