#IpocriziaÎngroapăRomânia. Ludovic Orban a scris în 2010 către CCR că ”eliminarea pensiilor nesimțite” este ”neconstituțională, potrivit deciziilor CCR din 2010”. Acum 10 ani, Orban susținea furibund toate ”pensiile nesimțite”

0
95

Premierul Ludovic Orban se prezintă acum, în 2020, ca un susţinător al eliminării pensiilor speciale, mai puţin cele ale militarilor, votând un proiect de lege privind eliminarea pensiilor speciale fără şanse de reuşită la CCR. De ce?

Pe 23 septembrie 2010, (dublu click document Orban) chiar Ludovic Orban, Alina Gorghiu, Nini Săpunaru, Călin Popescu Tăriceanu, alți lideri ai PNL, dar și lideri ai PSD, ca Ilie Sârbu, Titus Corlățean, Ecaterina Andronescu, Lia Olguța Vasilescu, Dan Șova, în total 55 de deputați și 33 de senatori au contestat la CCR Legea privind sistemul unitar de pensii publice a Guvernului Boc, susținând implicit și pensiile speciale ale parlamentarilor, și pensiile de serviciu ale magistraților, și pensiile de serviciu ale militarilor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională, ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, și arătând că eliminarea pensiilor speciale este neconstituțională potrivit deciziilor CCR din 2010.

Iată ce scriau Orban, parlamentari și lideri ai PNL și PSD, susținând ”pensiile nesimțite” și spunând că eliminarea acestora este neconstituțională:

”Afectarea pensiilor speciale încalcă Constituția”

”Se arată că Legea privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituțională, întrucât conține reglementări referitoare la calculul pensiilor speciale, în condițiile în care Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor reglementează modul de calcul al pensiilor speciale care au fost acordate în temeiul legilor speciale.”

”De asemenea, se arată că afectarea pensiilor speciale, care constituie drepturi legal câștigate și sunt ocrotite de dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, are ca rezultat încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la supremația Legii fundamentale.”

”Reducerea pensiilor speciale nu va reduce cheltuielile bugetare”

„Reducerea pensiilor speciale și a valorii punctului de pensie nu este de natură să aducă atingere scopului propus, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare și asigurarea sustenabilității bugetului asigurărilor sociale de stat, prin reechilibrarea veniturilor cu cheltuielile, în beneficiul societății”.

”Transformarea pensiilor speciale afectează dreptul la proprietate”

”Transformarea pensiilor speciale în pensii în sensul Legii privind sistemul unitar de pensii publice și reducerea cuantumului pensiilor constituie o ingerință, care afectează dreptul de proprietate în substanța sa”.

”Echivalează cu o expropriere”

”De asemenea, transformarea pensiilor speciale echivalează cu o expropriere, fără a exista o cauză de utilitate publică. În sprijinul acestor argumente sunt invocate și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, sau Stubbings ș.a. împotriva Marii Britanii, 1996, prin care se reține că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate”.

”Pledoarie pentru pensiile de serviciu în favoarea pensiilor militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, judecătorilor și procurorilor”

Se susține că “atât pensiile cadrelor militare din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cât și pensiile judecătorilor și procurorilor se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaționale guvernate de Directiva nr. 86/378/CEE”. Totodată, autorii sesizării fac o pledoarie în sensul acordării pensiilor de serviciu în favoarea militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, judecătorilor și procurorilor, invocând în esență rolul și importanța activității pe care o desfășoară, precum și faptul că pensia de serviciu este un drept al lor, și nu un privilegiu. În sensul îndrituirii militarilor de a beneficia de pensie de serviciu, autorii sesizării invocă și avizul Consiliului Legislativ la legea criticată, în care se arată că în alte state pensiile militare au un statut distinct de pensiile reglementate de legea generală”.

”Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților încalcă Constituția”

”Se mai susține că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților încalcă prevederile art. 124 alin. (3), art. 144 și 145 din Constituție. În acest sens este citată Decizia Curții Constituționale nr. 20/2000.”

”Desființarea pensiilor speciale e neconstituțională prin decizia 873/2010”

”În ceea ce privește critica de neconstituționalitate intrinsecă a Legii privind sistemul unitar de pensii publice, referitor la argumentele invocate în legătură cu desființarea pensiilor speciale, se arată că această problemă a fost deja soluționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 873/2010 cu ocazia controlului a priori de constituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. ”

”În ceea ce privește încălcarea art. 15 alin. (2) și art. 47 alin. (2) din Constituție, se invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 873/2010 și Decizia nr. 871/2010. De asemenea, arată că art. 146 din Constituție nu prevede printre atribuțiile Curții Constituționale verificarea conformității legii criticate cu vreun regulament al vreunei Camere a Parlamentului.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la transformarea pensiilor speciale în pensii în sistemul public, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 873/2010 și Decizia nr. 871/2010. În plus față de considerentele deciziilor citate, arată că justificarea adoptării Legii privind sistemul unitar de pensii publice are în vedere situația de criză economică în care se află România în prezent, precum și necesitatea respectării angajamentelor internaționale asumate de stat. Cu privire la problema egalizării vârstei de pensionare între bărbați și femei, arată că reglementarea sistemului de asigurări sociale de stat intră în competența exclusivă a statului.”

Lasă un răspuns