Din cele 196 de contacte, doar 10 au însemnat întâlniri față în față bi-partizane cu parlamentari SUA și a mai existat 1 singur apel telefonic între liderii PSD și un oficial american.

16 jurnaliști americani, majoritatea reporteri pe zona securității naționale, a contactat PSD, inclusiv prin firmele de lobby, pentru a-și construi o imagine pozitivă în SUA. Nici un jurnalist nu a dat însă curs solicitărilor, emailurile PSD și ale lobbyștilor ajungând în majoritatea lor în spamurile căsuțelor de mesagerie ale ziarelor din SUA. Un calcul simplu arată că peste 1000 de dolari din bani publici costă „spamul PSD”.

Mesajele prin care PSD-ul lui Marcel Ciolacu încearcă să-și clădească o imagine pozitivă în SUA au fost însă puse la dispoziție de jurnaliștii din Washington DC.

CONTRACTUL. Afară este vopsit gardul: „paravanul republican”

În vara anului trecut, PSD – prin președintele său, Marcel Ciolacu, și secretarul general, Paul Stănescu, au semnat un contract de lobby, consultanță politică și relații media cu firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC, înregistrată în statul Delaware, cunoscut ca „raiul american” al offshore-urilor. Firma de lobby americană, destul de nouă pe piața lobby- ului, are 3 directori: David Tamasi, Matthew Epperly și Oswaldo Palomo. Iar contractul cu PSD este făcut pe o perioadă de 1 an. De la 1 septembrie 2022 până la 1 septembrie 2023. În prezent este în derulare.

Așa se face că Chartwell Strategy Group LLC taxează PSD cu 40.000 de dolari pe lună pentru „servicii de consultanță politică prestate”. Iar PSD plătește firma de lobby „cu respectarea dispozițiilor art.25 din legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și campaniilor electorale”. Adică din bani publici.

În contract se menționează că serviciile firmei de lobby sunt convenite prin email, video conferințe, mesaje SMS sau fax iar serviciile lunare presate de Chartwell Strategy Group LLC sunt aprobate de PSD, printr-un raport lunar, astfel încât să se realizeze și plata/ facturarea.

Tot din bani publici PSD se angajează să plătească firmei Chartwell și „transportul aerian la business (dacă este cazul)” dar și cazările la hotel, „pentru prezentarea personală și discuția rezultatelor”. În plus, PSD este de acord să plătească firmei și „onorarii și alte compensații stabilite” dar și orice cheltuială individuală de peste 500 de dolari dacă este aprobată în prealabil și în scris de PSD, se arată în contract.

Contractul dintre PSD și Chartwell Strategy Group LLC este unul destul de standard și este semnat din partea Chartwell de managing directorul Matthew Epperly iar din partea PSD de: Marcel Ciolacu, președinte PSD, Paul Stănescu, secretar general, Marius Ionel Iacu, trezorier PSD și de Elena Vlad, director economic al PSD.

SUBCONTRACTORUL. Înăuntru este „democratul”

Deși contractul de consultanță politică și relații cu mass-media al lui Marcel Ciolacu și PSD este semnat cu firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC, plățile PSD pentru perioada 1 septembrie 2022 – 28 februarie 2023 s-au făcut către un subcontractor, o altă firmă de lobby numită Dorval Strategies LLC, condusă de Christopher Dorval, așa cum arată actele.

Practic, în fiecare dată de 16 a fiecărei luni PSD plătește către lobbyiști tranșe de câte 39.975 de dolari, bani publici.

Până la 31 martie 2023, PSD condus de Marcel Ciolacu a plătit 5 tranșe de bani publici– fiecare în valoare de 39.975 de dolari, totalul plătit fiind de 199. 840 de dolari.

Pe 16 aprilie 2023 – PSD urmează să plătească a 6-a tranșă de bani: 39.975 de dolari. Și, astfel, totalul plăților se va ridica la 239.815 dolari.

În plus, încă un comision de 10.000 de dolari a fost plătit/ va fi plătit de PSD din bani publici către Christopher Dorval (Dorval Strategies LLC), așa cum arată documentele.

În total putem vorbi de – 209.840 de dolari/ 249.815 de dolari, din bani publici, sunt plătiți la finalul lui martie/ aprilie 2023 de PSD către lobbyiști.

Poate vă întrebați de ce PSD a semnat un contract cu o firmă pentru ca respectivul contract să fie subcontractat către o altă firmă. Răspunsul este simplu: pentru ca legăturile PSD cu administrația și presa americane să fie bi-partizane. „Acoperirea” contactelor să fie completă din punct de vedere politic.

Astfel, firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC este cunoscută prin legăturile și donațiile către lideri republicani, în timp ce a doua firmă (subcontractorul) – Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval este recunoscută prin legăturile și donațiile către lideri democrați.

Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval a susținut/ donat, de-a lungul timpului, pentru lideri democrați ca: Biden for President, Biden Victory Fund, The Lincoln Project, Jared Golden for Congress, Franken for Senate, Janet Mills for Governor, Mark Kelly for Senate, Bullock for President etc. Toți democrați.

Chartwell Strategy Group LLC a susținut/ donat, de-a lungul timpului, pentru lideri republicani ca: Trump Victory Fund, Team Ryan (Paul Ryan), RNC (Republican National Committee), Elect Kevin McCarthy,  Tom Cotton Victory, Scalise Leadership Fund, National Republican Senatorial Committee, Ryan Costello for Congress, Citizens for Turner ( Mike Turner) etc. Toți republicani.

O altă întrebare este: ce profil are șeful firmei de lobby care a fost intercalat în contractul pe bani publici al PSD?

În acest caz, răspunsul îl dă chiar prezentarea publică a firmei de lobby: Christopher Dorval a fost, în trecut, vicepreședinte al Băncii de Export – Import a Statelor Unite – numit de fostul președinte al SUA, Bill Clinton. În 2011, Christopher Dorval s-a mutat la Departamentul de Stat al SUA ca și consilier principal al șefului diplomației americane de atunci, Secretarul de Stat – Hillary Clinton. După ce familia democrată Clinton a părăsit administrația americană, Christopher Dorval s-a apucat de consultanță și și-a făcut o firmă de lobby, conexiunile și susținerea avându-le pentru Partidul Democrat.

Peste 200.0000 de dolari pentru 10 întâlniri față-n față și 1 singur apel telefonic cu un congresman SUA

Din septembrie 2022 până la finalul lunii martie 2023, datele arată că lobbyiștii Chartwell Strategy Group LLC/ Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval au „facilitat” PSD în schimbul a aproape 210.000 de dolari bani publici – 196 de contacte cu administrația și presa americane. O foarte mare parte din aceste 196 de contacte s-au realizat prin e-mail. Adică firmele de lobby au trimis cu mult peste 100 de emailuri în numele clientului lor (PSD) către o serie de reprezentanți ai administrației și mass-mediei americane. Emailurile nici măcar n-au ajuns direct la congresmani americani, ci destinatarii preferați și bombardați cu „prezentări PSD” au fost secretarii, consilierii, directorii, șefii de cabinet, în general persoanele din staff-urile parlamentarilor americani.

Din cele 196 de contacte, de exemplu doar 7 au însemnat apeluri telefonice directe. Iar din cele 7 apeluri telefonice directe numai 1 (apel telefonic) l-au avut liderii PSD cu un parlamentar SUA. Este vorba de Andy Kim, din Camera Reprezentanților, parlamentar democrat.

În ceea ce privește întâlnirile, din cele 196 de contacte între firmele de lobby și administrația și presa SUA pentru PSD – doar 18 au însemnat discuții față în față. Dintre acestea, doar 10 au fost direct cu parlamentari americani. Subiectul? „Romania update/ overview”.

Din date reies două vizite ale PSD în SUA și întâlniri bi-partizane, așa cum arată și contractele de lobby:

• Pe 5 decembrie 2022 – a existat o întâlnire cu Chris Smith și stafful său ( republican, fost democrat)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Tim Burchett ( republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Greg Steube (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Joe Wilson (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Robert Aderholdt (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Chris Smith (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Veronica Escobar (democrată)
• Pe 7 decembrie 2022 – întâlnire cu Brad Schneider (democrat)

• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Tim Walberg (republican)
• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Robin Quinville, de la Wilson Center, fostă ambasadoare SUA în Germania
• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Mike Quigley (democrat)

Restul întâlnirilor liderilor PSD, intermediate de lobbyști, au fost cu staffuri ale parlamentarilor, nivelul fiind mult mai mic.

16 jurnaliști americani au fost contactați în numele clientului PSD. Niciunul n-a publicat nimic. Mesajele PSD au ajuns în „spam”

16 jurnaliști americani au fost contactați de cele 2 firme de lobby în numele PSD, în ultimele 6 luni.

O particularitate a acestui contract de lobby al PSD o reprezintă „țintele” din zona presei. Adică jurnaliștii din presa americană care au ajuns să fie „bombardați” de firmele de lobby din SUA în numele partidului condus de Marcel Ciolacu ca să scrie ceva despre PSD.

Spre deosebire de alte contracte, în care țintele sunt jurnaliștii care relatează îndeosebi pe teme de politică internă sau cele europene, de data aceasta vizați cu precădere au fost jurnaliștii americani care relatează îndeosebi pe subiecte ce țin de securitatea națională, intelligence, defense. Un singur jurnalist american din cei 16 a fost contactat de 3 ori de lobby-ști în numele PSD, deși el relatează și este specializat pe subiecte ce țin de probleme climatice.

Majoritatea celor contactați scriu pe teme de securitate națională, unii dintre ei, fiind de exemplu, acreditați pe Pentagon.

O altă particularitate a contractului PSD cu cele 2 firme de lobby o reprezintă rezultatul obținut la capitolul „relatări în presa americană” – parte a contractului.

În ciuda faptului că au fost contactați 16 jurnaliști, niciunul – în acea perioadă sau în perioada următoare – n-a scris nici despre PSD, nici despre vreun lider PSD, nici măcar despre România.

Un singur jurnalist din cei 16 a scris două reportaje de la Baza Kogălniceanu, fără nicio legătură cu acest contract, jurnalistul fiind acreditat pe Pentagon și în echipa de presă a acreditaților pe instituție, atunci când oficiali ai Statului Major al Armatei SUA au vizitat România.

Practic, la peste 200.000 de dolari plătiți din bani publici, „relatările” în presa americană dorite de Marcel Ciolacu pentru PSD au fost zero. Un lucru destul de neobișnuit. Ceea ce înseamnă că banii publici dați lobbyștilor pentru „cosmetizarea” PSD și a lui Marcel Ciolacu în presa SUA – au fost degeaba.

Sub protecția anonimatului, mai mulți jurnaliști americani au explicat că nu este un lucru neuzual ca să fie bombardați cu mesaje din partea firmelor de lobby în numele diverșilor clienți ai acelor firme, că în general presa americană se ferește de asemenea contacte, firmele de lobby având uneori clienți controversați, că astfel de mesaje nu sunt luate în seamă de marile redacții și ajung în spamurile mail-urilor lor sau ale instituțiilor de presă la care lucrează.

Astfel că mulți dintre cei 16 jurnaliști americani contactați în numele PSD ori și-au șters mesajele primite, ori le-au considerat neimportante, ori nu mai au aceleași adrese de contact, ori erau în concedii atunci când mail-urile au fost primite.

Cert este că niciunul nu a răspuns „solicitărilor” venite de la firmele de lobby plătite de PSD. Ca atare, din motive lesne de înțeles, numele, adresele dar și datele contactării jurnaliștilor americani nu vor fi publicate, ei fiind implicați fără voia lor în acest angrenaj.

Cum și cu ce a bombardat PSD presa americană

Cu toate acestea, câțiva din jurnaliștii din Washington au pus la dispoziție cererile PSD și ale firmei de lobby trimise lor în numele clientului PSD.

Așa se face că încercarea de a influența presa americană pentru ca PSD să obțină o imagine pozitivă pe bani publici s-a realizat prin două metode:

Primul pas. Jurnaliștii americani au primit direct de pe adresa de email a PSD (newsletter@psd.ro) o ediție a unui newsletter PSD, numit „PSD News/ PSD Romania News”, în limba engleză, prin care erau prezentate presei din SUA o serie de subiecte referitoare la România și la liderii PSD. Subiectele erau:

• „Românii cresc cheltuielile de apărare și depășesc obiectivul NATO”
• „Liderii Senatului României, Oprea și Cazanciuc, s-au întâlnit la Washington cu principalii lideri democrați din Congresul SUA și de la nivel internațional. I-am informat pe liderii cheie despre rolul central al României în regiunea Mării Negre”
• „Președintele Parlamentului European vizitează România, este întâmpinat de Marcel Ciolacu: PSD a dus România în UE, în NATO”
• Marcel Ciolacu, ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiștilor democrați: „Consolidăm politicile democratice la nivel mondial”
• Pe 12 decembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a ținut un discurs prin care a sărbătorit adoptarea unei declarații parlamentare de susținere a cotelor de gen în Parlamentul României.

Primul mesaj trimis de PSD către presa americană era însoțit de fotografii cu vizita/ întâlnirea lui Radu Oprea și Robert Cazanciuc cu congresmanul Chris Smith și poze cu Marcel Ciolacu cu Roberta Metsola, cu Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Victor Negrescu și Radu Oprea și o fotografie cu un avion.

Haios este că respectivul newsletter trimis presei americane era atât de triumfalist, propagandist și de basic realizat încât poate fi încadrat la maculatură de orice redacție care se respectă. Strategii PSD nu au făcut niciun minim efort pentru o prezentare „dedicată”, să zicem, presei americane. Practic au trimis direct newsletterul PSD în mailurile jurnaliștilor americani, newsletterul PSD care poate fi ușor accesat direct și de pe siteul PSD (dublu click).

Al doilea pas. Al doilea email primit de jurnaliștii americani era în relaționare cu primul email. Practic, de pe adresa de email a firmei de lobby Chartwell Strategy Group LLC, managing directorul Matthew Epperly le-a scris jurnaliștilor din SUA un mesaj personalizat prin care le spunea că Radu Oprea și Robert Cazanciuc sunt în Washington, ce funcții au cei doi politicieni PSD în Parlamentul României și le prezenta pe scurt temele de discuție despre Flancul Estic al NATO, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, securitatea la Marea Neagră, situația refugiaților și faptul că România „furnizează 90% din energia pentru Republica Moldova” și facilitează accesul navelor Ucrainei prin porturile sale.

Mailul lobbystului pentru presa americană se termina cu formularea că, în opinia consultantului, „povestea despre vizita lui Radu Oprea și Robert Cazanciuc în SUA ar putea să intre în brief-ul” din acea zi prezentat de edițiile presei americane.

Niciun jurnalist american n-a dat curs acestei sugestii.

Cine a făcut-o? Bogdan Popescu – „strategul” PSD

Se poate pune întrebarea: cine este în spatele acestui demers ratat de „cosmetizare” a PSD în exterior pe bani publici, cu solicitări care au ajuns în spam-urile multor emailuri?

Bogdan Popescu, strategul PSD. Sursa: http://https://strictsecret.substack.com/

Contractul este în derulare, este din banii cetățenilor, plata a ajuns la peste 200.000 de dolari, iar rezultatele de până acum sunt cele de mai sus. Mulți îl indică ca responsabil pentru acest demers început abia în toamna anului trecut (în 2023 urmând să se facă rocada premierilor) pe consultantul PSD, strategul PSD și al lui Marcel Ciolacu – Bogdan Popescu.

Bogdan Popescu nu este o figură publică, nici măcar o parte din ziariștii care „colaborează” cu PSD habar n-au că el este strategul PSD. Numai că influența lui Bogdan Popescu asupra lui Marcel Ciolacu și asupra deciziilor PSD a ajuns să fie foarte mare.

Bogdan Popescu este „hashtag”, îl descrie un lider al partidului, care explică și faptul că Popescu este muncitor, un om care stă mult la serviciu și care este pasionat de sport.

În fapt, Popescu este personajul din partid care ține legătura cu ambasada americană la București. Și el stabilește strategia politică a partidului. De contractul PSD din bani publici care încearcă să „cosmetizeze” fața externă a PSD în SUA – nu poate fi străin „strategul” Bogdan Popescu.

Bogdan Popescu este strateg/consultant pentru președinții PSD încă din 2007-2008, de când președinte al partidului era Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO.

Pe Bogdan Popescu l-a adus însă în partid Viorel Hrebenciuc, fostul lider de grup al PSD din Camera Deputaților. De altfel, Popescu nu este singurul consultant adus de Hrebenciuc în PSD. Mai sunt și alții.

Însă Bogdan Popescu a ajuns să cunoască tot partidul pentru că a lucrat foarte mult cu organizațiile PSD din teritoriu. Victor Ponta, următorul președinte al partidului, n-a lucrat însă cu Bogdan Popescu atunci când Ponta a condus PSD. Au lucrat în schimb ca strateg cu Bogdan Popescu – Valeriu Zgonea și Liviu Dragnea. Viorica Dăncilă, următorul lider PSD, nu l-a folosit nici ea pe Popescu pentru că și-a folosit echipa de la guvern. Pe Popescu l-a readus la vârful partidului Marcel Ciolacu, cei doi cunoscându-se de când Ciolacu era simplu deputat de Buzău iar Bogdan Popescu se ocupa inclusiv de organizația Buzău.

53 de milioane de lei a cheltuit numai în 2022 PSD din bani publici pentru propagandă, ca să anestezieze presa din România. 38,5 milioane de lei, tot pentru propagandă, a cheltuit și PNL, potrivit AEP.

În total, cu 18,3 milioane de euro din taxele și impozitele cetățenilor, „Puterea PSD și PNL” și-a cumpărat liniștea, cu acceptul unei importante părți din presa din România. Cele două partide se opun cu vehemență demersului de publicare a contractelor, PSD securizându-și șefia AEP în acest sens.

În paralel, PSD – la cârmă cu strategul Bogdan Popescu și cu președinte Marcel Ciolacu, printr-un contract cu firme de lobby, a crezut că „faceliftul” plătit cu peste 200.000 de dolari, tot din bani publici, „ține” și la presa și administrația americane. Numai că demersul, în ciuda faptului că este în derulare, deja a eșuat.

Presa americană n-a acceptat sugestiile PSD și instituțiile americane dar și jurnaliștii au pus la dispoziție documentele. Paradoxal, în România, s-a ajuns astfel în situația în care poți să probezi mai ușor un traseu de bani publici aruncați pe fereastră folosit extern, decât unul folosit intern.

Deși firescul ar fi fost ca lucrurile să stea pe invers.

Astfel că luni, pe 3 aprilie 2023, 4 asociații de magistrați i-au trimis o scrisoare președintelui Camerei Deputaților și liderului PSD, Marcel Ciolacu prin care i-au cerut, în primul rând, o întâlnire ( vezi document mai jos) pe tema pensiilor speciale.

„Vă rugăm să ne acordați o întrevedere”

Scrisoarea este trimisă de AMR – condusă de judecătorul Andreea Ciucă, AJADO, condusă de judecătorul Florica Roman, APR – condusă de procurorul Elena Iordache și de ANMPR, asociația judecătorilor și procurorilor pensionari, condusă de procurorul pensionar Kibedi Katalin.

„vă solicităm să ne acordaţi să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale –, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023”, îi scriu unanim lui Ciolacu cele 4 asociații profesionale.

Magistrații îi mai cer liderului PSD să îi lase să participe la lucrările Camerei Deputaților, atunci când vor avea loc dezbaterile pe proiectul de lege privind pensiile speciale, Camera Deputaților fiind decizională în acest sens.

„Impactul economic – o falsă problemă. Sunt 198.599 beneficiari de pensii militare”

Cele 4 asociații de judecători și procurori îi mai explică în epistolă lui Ciolacu că în 3 luni (din noiembrie 2022 până în ianuarie 2023) s-au pensionat 335 de magistrați, că lipsa resurselor umane are efecte asupra calității actului de Justiție al cărui destinatar este cetățeanul, și că este o „falsă problemă” aceea că se vor reduce semnificativ cheltuielile prin restructurarea pensiilor speciale.

Magistrații susțin că numărul de pensionari magistrați beneficiari de pensii speciale, în luna ianuarie 2023, era de 4468 (1,92%), în timp ce numărul celorlalți beneficiari din pensii militare era de 198.599.

Magistrații nu spun însă care este și cuantumul total/ încărcătura bugetară pentru cei 4468 de beneficiari de pensii speciale din magistratură.

„Motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu”, îi scriu ei lui Marcel Ciolacu.

Ciolacu a decis reîntoarcerea SRI în Justiție, asociațiile magistraților tac de o săptămână

În următoarea zi, pe 4 aprilie, marți, coaliția PSD-PNL a votat în Camera Deputaților, for decizional, ca SRI să se întoarcă în Justiție. Decizia i-a aparținut lui Marcel Ciolacu, potrivit unor surse din coaliție, liderii coaliției intervenind (ilegal) și la CCR pentru a obține o „undă verde”.

3 din cele 4 asociații de magistrați – care i-au scris lui Marcel Ciolacu despre pensiile speciale – au fost cele mai vocale în ultimii ani pe ideea neimplicării SRI în actul de Justiție.

Din 4 aprilie 2023, de când coaliția a votat reîntoarcerea SRI în Justiție, asociațiile de magistrați tac. Probabil că așteaptă data întâlnirii solicitate cu Marcel Ciolacu ca să-l convingă să nu le reducă pensiile speciale.

Întâlnirea asociațiilor de magistrați cu liderul PSD pe tema pensiilor speciale este netransparentă, nefiind prezentată public pe siteul asociațiilor.

Ironic, un comunicat al AMR din 2022, postat pe siteul asociației, acuza ingerința serviciilor secrete în Justiția din Republica Moldova (dublu click).

Contactat, Marcel Ciolacu, șeful PSD și al Camerei Deputaților, a refuzat să spună când și dacă se întâlnește cu asociațiile de magistrați ca să discute despre pensiile speciale.

Candidatura încă neoficială a președintelui Biden pentru realegere se va sprijini pe sute de „influenceri” din social media care vor promova „dosarul Biden” – și care în curând ar putea avea propria lor sală de ședințe la Casa Albă, a aflat Axios.

De ce este important: Mișcarea urmărește să sporească poziția lui Biden în rândul alegătorilor tineri, care sunt cruciali pentru succesul democraților în alegeri – și să contracareze potențial numărul masiv de urmăritori pe rețelele de socializare ai fostului președinte Trump, dacă acesta va fi candidatul republican în 2024.

Echipa de strategie digitală a lui Biden se va conecta cu persoane influente din SUA  pentru a-i viza pe cei care nu urmăresc Casa Albă sau Partidul Democrat pe rețelele de socializare – sau care au ignorat complet mass-media mainstream.

Patru membri ai echipei digitale a lui Biden se concentrează pe influenceri și creatori de conținut independent. Angajații lucrează oficial pentru Casa Albă, nu pentru campania lui Biden – dar atragerea alegătorilor tineri și suburbani este în mod clar o prioritate.

Alegătorii tineri (cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani) l-au preferat pe Biden în detrimentul lui Trump cu o marjă de 26 de puncte în 2020 și pe democrați în detrimentul republicanilor cu 28 de puncte în alegerile parțiale din 2022.

O măsură care arată importanța pe care echipa Biden o acordă strategiei sale digitale: Rob Flaherty, care conduce efortul, a fost numit asistent al președintelui – același rang ca și directorul de comunicare al Casei Albe și secretarul de presă.

Ce spun ei: „Încercăm să ajungem la tineri, dar și la mame care folosesc diferite platforme pentru a obține informații și la activiștii pentru climă și la persoanele a căror principală modalitate de a obține informații este digitală”, a declarat Jen O’Malley Dillon, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe.

Detaliile: Sute de creatori de conținut (neplătiți și cu aceeași mentalitate) lucrează cu Casa Albă a lui Biden. Printre aceștia se numără:

Harry Sisson, un student în vârstă de 20 de ani de la Universitatea din New York, care prezintă știrile zilei pe TikTok;

Heather Cox Richardson, profesoară la Boston College, care are un Substack foarte citit și un număr mare de urmăritori pe Twitter,

și Vivian Tu, un fost trader care discută subiecte financiare în clipuri scurte pe TikTok și Instagram.

Zoom in: Un spațiu de informare dedicat Casei Albe pentru ca influencerii să se întâlnească în persoană sau la distanță ar fi fără precedent – și un semn că tradiționala Sală de informare a presei nu va mai fi singurul centru de mesagerie al administrației.

De asemenea, ar oferi unor influenceri un acces mai consistent la președinte.

„De fapt, am întrebat Casa Albă: „Când vom primi permise pentru briefingul de presă?”. „, a declarat Sisson, care are 660.000 de urmăritori pe TikTok.

„De fapt, au fost foarte receptivi”, a spus el despre reacția oficialilor administrației la sugestia unora asemenea influenceri care au participat la o vizionare Stării Uniunii la Casa Albă.

Rezultatul: Administrația se îndreaptă spre a le oferi influencerilor propria lor sală de ședințe la Casa Albă.

Faceți zoom out: Pe lângă invitațiile de la Casa Albă, administrația a oferit influencerilor oportunități de acces la Biden atunci când acesta pleacă în deplasare.

La Salonul Auto de la Detroit, în septembrie 2022, oficialii l-au invitat pe Daniel Mac – urmărit de 13,8 milioane de oameni care îi întreabă pe șoferii de mașini frumoase cu ce se ocupă – să îi adreseze lui Biden această întrebare.

„Ei bine, sunt căsătorit cu Jill Biden și mă asigur că facem mult mai multe vehicule electrice în America”, a răspuns Biden, purtând ochelari de soare de aviator și stând pe scaunul șoferului unui Cadillac LYRIQ. Videoclipul a fost văzut de 38 de milioane de conturi.

La festivitatea de semnare a proiectului de lege privind căsătoriile între persoane de același sex, organizată la Casa Albă în luna decembrie a anului trecut, au fost invitați influenceri LGBTQ+.

Ce urmează: Casa Albă dorește să lucreze cu influenceri care au audiențe locale atunci când Biden călătorește în statul lor – la fel cum echipa sa regională a construit relații cu mass-media locale.

Verificarea: Numărul de urmăritori ai lui Biden pe rețelele de socializare nu se compară cu cel al lui Trump, mai ales în special pe Youtube și Facebook.

Strategia lui Biden vizează mai mult platformele preferate de alegătorii mai tineri, cum ar fi Instagram și TikTok.

Intriga/ Ironia: Administrația curtează sprijinul pe TikTok chiar dacă a cerut ca platforma să fie vândută sau altfel riscă să fie interzisă în SUA din cauza legăturilor proprietarului său cu guvernul chinez.

NEW: President Biden is enlisting hundreds of TikTok stars and social media influencers to promote his political messaging to young voters — and may give them their own briefing room at the White House. https://t.co/1HSOH1p7z8

— Sophia Cai (@SophiaCai99) April 9, 2023

Alexander Soros – un prolific colector de fonduri democrat, căruia îi place să se laude cu relațiile sale cu liderii mondiali pe rețelele de socializare – a avut peste 10 de întâlniri cu oficiali ai Casei Albe în 2022, potrivit registrelor de vizită ale Casei Albe actualizate recent. Soros, în vârstă de 37 de ani, a participat, de asemenea, la alte două discuții în Casa Albă la sfârșitul anului 2021, arată registrele.

Ultimele sale vizite arată că a fost în Casa Albă pe 1 decembrie ca să discute cu consilierul șefului de cabinet de atunci al Casei Albe, Ron Klain, Nina Srivastava, care a lucrat și în campania prezidențială a lui Biden, arată registrele.

Mai târziu în acea seară, tânărul Soros a fost una dintre cele 330 de persoane care au participat la un dineu de stat somptuos pe peluza de sud a Casei Albe, găzduit de președinte și de prima doamnă Jill Biden, care i-a onorat pe președintele francez Emmanuel Macron și pe soția lui Macron, Brigitte.

O zi mai târziu, Alexander Soros – care prezidează puternica rețea liberală de acordare de granturi Open Society Foundations, fondată de tatăl său – s-a întâlnit atât cu consilierul consilierului președintelui Mariana Adame, cât și cu consilierul adjunct pentru securitate națională Jonathan Finer, arată înregistrările.

Întâlnirile sale anterioare de la Casa Albă arată discuții cu Adame, pe 14 octombrie; cu Srivastava, pe 14 septembrie; cu Finer, pe 15 decembrie 2021, și pe 6 octombrie și 15 septembrie anul trecut, potrivit înregistrărilor.

Soros a avut, de asemenea, întâlniri cu Kimberly Lang, pe atunci asistentă executivă a consilierului pentru securitate națională, pe 6 octombrie; și cu fostul consilier Klain Madeline Strasser pe 29 octombrie 2021 și 22 aprilie 2022.

Nu este clar ce s-a discutat la aceste întâlniri, iar Casa Albă nu a răspuns la mesaje.

Alexander Soros și fostul președinte al SUA, Barack Obama

Mike Howell, directorul Oversight Project din cadrul Fundației conservatoare Heritage, a declarat că accesul facil al tânărului Soros la Casa Albă este îngrijorător, având în vedere că familia Soros a făcut deja „daune enorme țării noastre”.

Influența familiei Soros asupra politicii Casei Albe nu a fost niciodată mai puternică, potrivit lui Matt Palumbo, autorul cărții „The Man Behind the Curtain: Inside the Secret Network of George Soros”.

Înregistrările Casei Albe arată o listă extinsă de întâlniri ale lui Soros cu oficiali de top:

• 12/2/2022: Mariana Adame, consilier al consilierului Steve Ricchetti.
• 12/2/2022: Jon Finer, consilier adjunct pe probleme de securitate națională
• 12/1/2022: Dineu de stat pe peluza de sud pentru președintele francez Emmanuel Macron, la care a participat președintele Biden
• 12/1/2022: Nina Srivastava, consilier al șefului de cabinet de atunci Ron Klain
• 10/14/2022: Mariana Adame, consilier al consilierului Steve Ricchetti (x2)
• 10/6/2022: Jon Finer, consilier adjunct pe probleme de securitate națională
• 10/6/2022: Kimberly Lang, asistent executiv al consilierului pentru securitate națională
• 9/15/2022: Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională
• 14/9/2022: Nina Srivastava, consilier al șefului de cabinet de atunci, Ron Klain (x2)
• 22.04.2022: Madeline Strasser, consilier al șefului de cabinet de atunci, Ron Klain
• 12/15/2021: Jon Finer, consilier adjunct pe probleme de securitate națională
• 10/29/2021: Madeline Strasser, consilier al șefului de cabinet de atunci, Ron Klain

După alegerile prezidențiale din 2020, echipa de tranziție a lui Biden era plină de liberali conectați la rețeaua lui Soros, iar cabinetul lui Biden era, de asemenea, înarmat cu loiali lui Soros, a declarat Palumbo.

Alexander Soros și liderul majorității democrate, Chuck Schumer.

Printre aceștia se numără Klain, membru al consiliului de administrație al aripii de lobby a Centrului pentru Progresul American finanțat de Soros, un think tank liberal care promovează dreptul la avort, politicile privind schimbările climatice și alte cauze.

De obicei, George Soros încearcă să își păstreze un profil mai redus, exercitându-și influența prin donații discrete către candidații democrați și direcționând bani către cauze liberale prin intermediul Fundațiilor pentru o Societate Deschisă și al organizațiilor non-profit conexe pe care le-a fondat, care au distribuit peste 32 de miliarde de dolari în întreaga lume din 1984, potrivit site-ului său.

Născut în Ungaria, în vârstă de 92 de ani, George Soros a fost recent din nou criticat de conservatori care îl leagă de problemele juridice ale fostului președinte Donald Trump.

Aceștia arată că bătrânul Soros a donat 1 milion de dolari în 2021 comitetului de acțiune politică democrată Color of Change, care l-a susținut pe Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan care a convocat marele juriu care l-a pus sub acuzare pe Trump la sfârșitul lunii trecute pentru acuzații penale legate de o presupusă plată de bani.

Soros – a cărui plată către Color of Change a făcut parte dintr-un efort mai amplu de a finanța o revoluție în domeniul justiției penale care vizează abolirea cauțiunii și definanțarea poliției – a negat că a sprijinit direct campania lui Bragg sau chiar că îl cunoștea pe procurorul blând cu criminalitatea.

Alexander Soros și fostul președinte democrat al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi

Politica lui Alexander Soros este însă mult mai deschisă decât cea a tatălui său.

Tânărul Soros a donat în mod individual peste 11 milioane de dolari unor comitete de acțiune politică democrate începând din 2010 – inclusiv 2 milioane de dolari în 2018 către Senate Majority PAC, asupra căruia liderul majorității, Chuck Schumer (D-NY), are o influență majoră, arată înregistrările.

O analiză a paginii sale de Instagram îl arată în vizită cu Schumer de cel puțin nouă ori din 2018 și pozând cu fostul președinte al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi (D-Calif.) de opt ori.

Son of George Soros scoring easy White House access, records show https://t.co/qBaXo7ZJUP pic.twitter.com/PmSObtHJWX

— New York Post (@nypost) April 8, 2023

Mai mulți participanți la ședința coaliției s-ar fi opus acestor măsuri, vociferând că deciziile pe care urma să le voteze coaliția sunt ne-constituționale și vor pica la CCR. Alții au spus că trebuie să fie votat doar proiectul CP, fără pragul pentru abuz în serviciu, nu și modificările din CPP care introduceau SRI în Justiție. Câțiva dintre lideri au fost foarte vehemenți.

Însă, potrivit relatărilor coroborate, „decizia schimbării” hotărârilor coaliției ar fi fost a liderului PSD, Marcel Ciolacu, care a fost primul care s-a exprimat în acest sens.

În plin scandal în ședință, Marcel Ciolacu ar fi susținut că modificările CP și CPP să treacă de Parlament așa cum erau în proiectul trecut prin Guvern de Cătălin Predoiu (PNL), cu introducerea SRI în Justiție, deși în Senat aceeași coaliție stabilise modificarea proiectelor.

Cine a „dat semnalul” către coaliție pentru a se vota proiectele ne-constituționale? Aici, relatările se bat cap în cap. Unii spun că „semnalul” a venit de la Președintele Klaus Iohannis printr-un intermediar, alții spun că „semnalul” a venit „din pădure”/ SRI, câțiva susțin că o anumită ambasadă și „semnale externe” ar fi intervenit în decizie.

Cert este că și alți reprezentanți ai coaliției au fost și ei anunțați că se „schimbă schimbarea”. „Am crezut că nu aud bine”, relatează un alt reprezentant al coaliției.

Cu decizia deja luată de Marcel Ciolacu, la care a achiesat și Nicolae Ciucă, a fost chemată șefa comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol (PSD), în acea pauză de 20 de minute a comisiei, să i se spună că toată coaliția s-a răzgândit și că se va vota CP și CPP în variantele neconstituționale. Ceea ce s-a și întâmplat.

În paralel, liderii coaliției care dezbăteau faptul că modificările sunt clar neconstituționale au vorbit cu judecătorii CCR pentru a obține „unda verde” de la Curtea Constituțională ca, în cazul în care cineva atacă modificările la CP și CPP la Curte, aceste sesizări să pice, să nu fie acceptate de CCR iar legile votate să rămână în vigoare chiar și neconstituționale.

Acceptul CCR a fost luat de coaliție, relatează surse coroborate. Cine exact din coaliție a sunat să intervină ilegal la CCR – nici aici nu este foarte clar, dar relatările merg spre 2 persoane care participau la acea ședință, ca și spre 2 dintre judecătorii CCR.

Potrivit legii de funcționare a CCR, 47/ 1992, art 1, alin (3) „Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi„.

Potrivit configurației politice a CCR și surselor coroborate, actuala coaliție PSD – PNL care a hotărât să voteze proiectele neconstituționale se poate baza pe voturile a 6 din cei 9 judecători CCR: Marian Enache (PSD), Livia Stanciu (Klaus Iohannis), Elena Tănăsescu (Klaus Iohannis), Mihaela Ciochină (Klaus Iohannis), Laura Scântei (PNL), Bogdan Licu (PSD).

Până în prezent, niciun partid politic de opoziție, nici ÎCCJ, nici Avocatul Poporului nu au sesizat neconstituționalitatea proiectelor de modificare a CP și CPP la CCR. „S-a vorbit și acolo, la Opoziție”, relatează surse.

În ciuda faptului că în instanța constituțională coaliția PSD-PNL-UDMR are majoritate absolută, nici în CCR lucrurile nu sunt prea „vesele”. „Puterea în CCR” pe „deciziile sensibile” și-o dispută de ceva vreme Marian Enache (PSD) cu Laura Scântei (PNL).

Ultima gafă de zile mari a instituției a fost să citeze familii de oameni decedați la sediul Curții Constituționale, pentru ca judecătorii să le judece excepțiile de neconstituționalitate din dosare.

Astfel, potrivit portalului CCR, pe 4 aprilie 2023, CCR a citat-o la sediul său pe Gabriela Florentina Barbir, decedată, într-un dosar din 2019 cu excepție de neconstituționalitate pe OUG 80/2013.

Iar pe 27 aprilie 2023, într-un alt dosar cu excepție ridicată în 2020 pe CP și CPP, judecătorii CCR i-au citat să se prezinte la instituție pe Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu, ambii decedați.

Judecătorul Juan Merchan, magistratul care s-a mai ocupat de un dosar al Trump Organization și care se ocupă în prezent și de dosarul penal al fostului președinte Donald Trump în Manhattan, a făcut donații simbolice pentru campania lui Joe Biden, actualul președinte SUA.

O asemenea acțiune pune în discuție serios imparțialitatea judecătorului în orice proces referitor la Trump.

Judecătorul Juan Merchan.

Merchan a donat 35 de dolari pentru cauze democrate în 2020, dintre care 15 dolari pentru campania președintelui Biden și 10 dolari pentru un grup dedicat „rezistenței … moștenirii radicale de dreapta a lui Donald Trump”.

Înregistrările Comisiei Electorale Federale arată că Merchan a făcut trei donații de mici sume de bani în decurs de două zile în iulie 2020 prin ActBlue, platforma preferată de colectare de fonduri online a Partidului Democrat.

Judecătorul veteran a contribuit cu 15 dolari destinați campaniei „Biden for President” pe 26 iulie 2020, iar apoi, în ziua următoare, a făcut contribuții de 10 dolari pentru Progressive Turnout Project și Stop Republicans.

Misiunea declarată a Progressive Turnout Project este de a „aduna democrații la vot”, potrivit site-ului grupului.

Stop Republicans este o filială a Progressive Turnout Project și se descrie ca fiind „un efort finanțat de la bază, dedicat rezistenței față de Partidul Republican și față de moștenirea radicală de dreapta a lui Donald Trump”.

Înregistrările FEC arată că Merchan și-a menționat ocupația de „judecător” pe formularul de donație, iar angajatorul l-a trecut ca fiind Biroul de Administrare a Curții din statul New York.

Trump, în vârstă de 76 de ani, s-a dezlănțuit împotriva lui Merchan încă de la punerea sa sub acuzare, ridiculizându-l drept „judecătorul care îl urăște pe Trump”.

„Judecătorul ‘desemnat’ pentru cazul meu de vânătoare de vrăjitoare, un ‘caz’ care nu a mai fost niciodată acuzat, MĂ URĂȘTE. Numele lui este Juan Manuel Marchan, a fost ales cu mâna lui Bragg & procurorii”, a scris Trump pe Truth Social săptămâna trecută, scriind greșit numele lui Merchan.

Trump a adăugat că Merchan „este aceeași persoană care l-a ‘dirijat’ pe fostul meu director financiar, Allen Weisselberg, în vârstă de 75 de ani, pentru a accepta un acord de ‘pledoarie’ (Pledează vinovat, chiar dacă nu ești, 90 de zile, luptă cu noi în instanță, 10 ani (pe viață!) de închisoare”.

Weisselberg, fostul director financiar al Trump Organization, își ispășește pedeapsa în Rikers Island după ce a pledat vinovat la o serie de acuzații de fraudă fiscală.

Judge Juan Merchan, who is overseeing Trump case, donated to Biden campaign in 2020 https://t.co/fR5M4y9uka pic.twitter.com/ms4LfSmWXL

— New York Post (@nypost) April 7, 2023

Fata judecătorului, înregistrată democrată, a lucrat în campania lui Biden – Harris

În discursul său de marți de după punerea sub acuzare, ținut la complexul său Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, Trump s-a luat și el de familia lui Merchan.

Judecătorul Juan Merchan și Donald Trump.

„Am un judecător care îl urăște pe Trump, cu o soție și o familie care îl urăște pe Trump, a cărui fiică a lucrat pentru Kamala Harris și care acum primește bani de la campania lui Biden Harris – și foarte mulți”, a afirmat el.

Fiul cel mare al fostului președinte, Donald Trump Jr. a distribuit marți pe rețelele de socializare un link care includea o fotografie a fiicei lui Merchan, Loren, susținând că aceasta a lucrat în campania prezidențială Biden-Harris.

„Pare relevant… încă o legătură în acest proces de spectacol al democraților aleși cu mâna lor. BS nu se termină niciodată, oameni buni”, a scris Trump Jr. în postare.

Loren Merchan a fost inclusă ca democrată pe o listă de onoare pentru 2020 de către Campaigns & Elections, care a detaliat activitatea sa ca președinte și partener al Authentic Campaigns, o agenție digitală orientată spre campaniile politice progresiste.

Trump a pledat nevinovat marți la 34 de capete de acuzare pentru falsificarea unor documente în legătură cu presupusele plăți de bani către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels.

Ieri, au apărut detalii privind modul cum procurorii din Manhattan au gestionat, fără imparțialitate, cazul Trump. Dezvăluirile pot fi citite mai jos.

Procurorii SUA care-l anchetează pe Trump s-au dat singuri de gol. Și-au descris certurile și au recunoscut cum îl comparau pe Trump cu mafiotul John Gotti și cu liderul al Qaeda, Osama bin Laden

Jim Jordan. Republican, președintele Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților.

În scrisoarea Congresului SUA către Mark Pomerantz este relatat și scandalul dintre procurorii din Procuratura Districtuală din Manhattan pe anchetarea lui Donald Trump, scandal care a început în 2021 și durează de 2 ani.

Procurorul Mark Pomerantz, după ce a demisionat, a scris și o carte pe care a publicat-o în februarie 2023 și a participat în emisiuni tv în care a povestit totul.

Procurorul Mark Pomerantz, care voia în acea perioadă să-l ancheteze cu orice preț pe Donald Trump, descrie în carte certurile cu alți procurori din Parchet care îi tot spuneau că speța pe Donald Trump este destul de slabă juridic.

În timpul discuțiilor, Mark Pomerantz le reproșa colegilor săi că sunt prea leneși să-l investigheze penal pe Trump și chiar, la un moment dat, procurorul dezvăluie ca a fost dispus să facă consultanță gratuită pentru a-l ancheta pe Trump.

Mark Pomerantz, fost procuror la Procuratura Districtuală din Manhattan, fost coleg al actualului procuror care-l anchetează pe Trump.

Pomerantz, coleg de biroul cu actualul procuror Alvin Bragg care-l anchetează pe Trump, îl compară pe Trump cu John Gotti, șeful clanului mafiot, spune că îl vedea pe fostul președinte al SUA ca pe un narcist malign care-l înfuria și dezgusta și susține că visa să-l ancheteze.

La un moment dat, Pomerantz face comparația între Trump și Osama bin Laden, liderul al Qaeda, care a bombardat ambasadele SUA din Kenya și Tanzania.

PresaCurată.ro vă prezintă în continuare integral scrisoarea Congresului SUA prin care-l citează pe Mark Pomerantz.

„Stimate domnule Pomerantz:

Comisia pentru afaceri judiciare efectuează o supraveghere a Procuraturii districtului New York County, din New York, față de acuzațiile fără precedent aduse împotriva unui fost președinte al Statelor Unite și a actualului candidat declarat la această funcție.

La data de 22 martie 2023, v-am solicitat ca, în mod voluntar, să cooperați cu supravegherea noastră prin furnizarea de documente și mărturii relevante referitoare la rolul de procuror special asistent al procurorului districtual care a condus investigația în cazul fostului președinte al SUA.

Am primit o scrisoare de răspuns la data de 27 martie 2023, în care se precizează că, la indicația lui biroului procurorului districtual al comitatului New York, nu veți coopera cu supravegherea noastră.

Dumneavoastră ați anexat o copie a unei scrisori din partea Procuraturii Districtului din New York County prin care vi se ordonă să nu cooperați.

Curtea Supremă a recunoscut că Congresul are o putere „largă și indispensabilă” de a efectua o supraveghere, care „cuprinde anchete privind administrarea legilor existente, studii asupra legilor propuse și anchete în sistemul nostru social, economic sau politic în scopul de a permite Congresului să le remedieze”.

Articolul X din Regulamentul Camerei Reprezentanților autorizează Comisia pentru justiție să efectueze supravegherea chestiunilor legate de justiția penală pentru a fundamentarea unei potențiale legislații.

Congresul are un interes specific și vădit important în prevenirea urmăririlor penale motivate politic ale actualilor și foștilor președinți de către președinții aleși de stat și procurori locali, în special în jurisdicții – cum ar fi cea a comitatului New York – în care procurorul este ales în mod popular, iar judecătorii de primă instanță nu au mandat pe viață.

Printre altele, în cazul în care procurorii de stat sau locali sunt capabili să se angajeze în procese motivate politic împotriva președinților de Statelor Unite (actuali sau foști) pentru acte personale, acest lucru ar putea avea un impact profund asupra modului în care președinții aleg să își exercite puterile în timpul mandatului.

De exemplu, un președinte ar putea alege să evite să întreprindă acțiuni pe care le consideră de interes național, deoarece acestea ar avea efecte negative asupra avea un impact negativ asupra orașului New York, de teamă că ar putea face obiectul unei urmăriri penale de represalii în New York City.

Ca urmare, procurorul districtual al comitatului New York, fără precedent în materie de urmărire penală, necesită o supraveghere care să stea la baza examinării unor potențiale reforme legislative care ar putea, dacă ar fi adoptate, să îi protejeze pe actualii și foștii președinți de astfel de procese de stat motivate politic.

Aceste potențiale reforme legislative pot include, printre altele, lărgirea dreptului legal existent de retragere a anumitor cauze penale de la instanțele de stat la instanța federală.

De asemenea, urmărirea penală la nivel local a unui fost președinte ridică potențialul de conflict între oficialii federali de aplicare a legii, obligați de legislația federală să protejeze un fost președinte și funcționarii locali de aplicare a legii care trebuie să aplice o punere sub acuzare și să exercite controlul asupra acestuia pe toată durata prezenței sale în sistemul local de justiție penală. Comitetul poate lua în considerare reforme legislative pentru a aborda sau a remedia acest potențial conflict.

În plus, Biroul procurorului districtual din comitatul New York a recunoscut că a utilizat fonduri federale de confiscare în investigațiile sale asupra președintelui Trump, inclusiv în timpul mandatului dumneavoastră în această funcție și în perioada în care fostul președinte Trump era în funcție și candidat la realegere.

Comitetul poate, prin urmare, să ia în considerare o legislație care să consolideze cerințele de raportare privind utilizarea fondurilor federale de confiscare, pentru a interzice utilizarea fondurilor federale de confiscare pentru a investiga un actualul sau fostul președinte sau candidat la președinție, sau pentru a restricționa eligibilitatea unei jurisdicții de a să primească fonduri federale în cazul în care aceasta se angajează în urmăriri penale discriminatorii pe bază de partizanat, apartenență sau convingeri politice.

Pe baza rolului tău unic de procuror asistent special care conduce ancheta privind finanțele președintelui Trump, sunteți situat în poziția unică pentru a furniza informații relevante și necesare pentru a informa Comitetul de supraveghere și potențialele reforme legislative.

Deși biroul procurorului districtual din comitatul New York v-a dat instrucțiuni să nu cooperați cu ancheta, ați discutat deja multe dintre subiectele relevante pentru ancheta noastră într-o carte pe care ați scris-o și publicat-o în februarie 2023, precum și în mai multe interviuri publice pentru a vă promova cartea.

Prin urmare, nu aveți niciun motiv să refuzați să depuneți mărturie cu privire la aspectele prezentate în fața Comitetului pe care le-ați discutat deja în cartea dvs. și/sau într-o emisiune de televiziune la o oră de maximă audiență cu o audiență de milioane de persoane, inclusiv pe baza unei pretinse obligații de confidențialitate.

Cartea dvs. dezvăluie diverse detalii despre procurorul districtual al comitatului New York Office care se ocupă de președintele Trump, inclusiv deliberări interne cu privire la investigație.

Într-adevăr, discutați despre modul în care membrii Biroului au privit credibilitatea unui important martor cheie în acest caz și ați remarcat îngrijorarea acestora cu privire la perspectivele slabe ale cazului.

De exemplu, în cartea dumneavoastră, relatați o „mini-revoltă” care a avut loc în urma unei reuniuni interne a Oficiului privind din 21 septembrie 2021, cu privire la investigațiile asupra președintelui Trump.

Oferiți detalii despre un dezacord între dvs. și șefa Biroului pentru infracțiuni economice majore al Oficiului, Julieta Lozano, cu privire la credibilitatea lui Michael Cohen ca martor în cadrul anchetei.

De asemenea, vă plângeți cu privire la preocupările exprimate de Chris Conroy, șeful Diviziei de investigații a Oficiului, în timpul unei întâlniri din 12 noiembrie 2021.

Potrivit dumneavoastră, Conroy „a vorbit despre îndoielile sale” cu privire la investigația Trump, care proveneau dintr-un caz recent care implica aspecte financiare și contabile, acuzații de fraudă contabilă care reflectau acuzațiile pe care Oficiul avea în vedere să le urmărească împotriva lui președintele Trump.

Acel caz se pare că s-a încheiat prost pentru districtul din comitatul New York Attorney’s Office.

La fel ca Lozano, Conroy și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la credibilitatea lui Cohen în calitate de martor. Îi acuzați pe ceilalți procurori că sunt „implacabil de negativi, insistând asupra tuturor dificultățile și problemele legate de caz și refuzând să recunoască aspectele pozitive” în timpul unei ședințe interne din 10 decembrie 2021, referindu-vă la foștii dvs. colegi ca fiind „contestatari conștiincioși” doar pentru că au opinat că dosarul era „slab” și au indicat „numeroasele sale defecte fatale”.

În cele din urmă, le respingeți preocupările lor cu privire la anchetă sugerând că fie erau prea leneși pentru a face munca, că nu cunoșteau dovezile sau că le era cumva frică să aducă acuzații împotriva președintelui Trump.

Cartea dvs., descrisă ca un „exercițiu de 300 de pagini de reglări de conturi și de dispreț” dezvăluie, de asemenea, că măsura în care investigația procurorului districtual din New York a președintelui Trump pare să fi fost motivată politic.

Mai exact, descrieți dorința dvs. să-l investigați pe președintele Trump, scriind că ați fost „încântat” să vă alăturați unui grup neplătit de avocați care oferă consultanță cu privire la investigațiile lui Trump, și glumind că negocierile salariale au mers „grozav”, deoarece ați fi plătit pentru a vă alătura investigației.

Îl comparați în mod frivol președintele Trump cu șeful mafiot John Gotti, și susțineți că Biroul Procurorului General al Districtului a fost „justificat să arunce cartea „pe președintele Trump, deoarece, în opinia dumneavoastră, acesta „a devenit un maestru în a încălca legea în moduri care erau greu de atins”.

Explicați că acest lucru „greutate colectivă” a comportamentului președintelui Trump de-a lungul anilor „nu a lăsat nicio îndoială în mintea [dvs.că [președintele] Trump merita să fie urmărit penal.

Cu alte cuvinte, în calitate de asistent special al districtului procuror districtual special, se pare că, din motive care nu au legătură cu faptele acestei investigații particulare, ați fost în căutarea oricărui temei pentru a formula acuzații penale.

Deși susțineți că ați fost „capabil să lăsați deoparte [sentimentele personale cu privire la [președintele] Trump” în timpul investigației, profunzimea animozității dumneavoastră personale față de acesta este evidentă în scrierile dumneavoastră.

Ați scris despre președintele Trump:

„L-am văzut ca pe un narcisist malign și poate chiar ca pe un megalomanic care reprezenta un pericol real pentru țară și pentru idealurile care contau pentru mine. Comportamentul său m-a înfuriat, m-a întristat și chiar m-a dezgustat”.

În plus, „v-ați minunat la gândul” de a fi „în centrul a ceea ce ar putea deveni unul dintre cele mai importante cazuri penale care au avut vreodată consecințe„.

Reflectați asupra „singurei dvs. experiențe similare”, care, după cum ați indicat, a fost „punerea sub acuzare a lui Osama bin Laden și a altor membri al Qaeda pentru atentatul cu bombă asupra ambasadelor Statelor Unite din Kenya și Tanzania.

Faptul că faceți o paralelă între aceste două chestiuni extrem de diferite vorbește foarte mult despre mentalitatea pe care ați ați adus la investigarea președintelui Trump.

Aceste percepții par să vă fi influențat activitatea în calitate de asistent special al districtului procuror adjunct special, până la punctul în care chiar ați demisionat pentru că ancheta asupra președintelui Trump a fost nu se desfășura suficient de repede pentru a fi pe placul dumneavoastră.

În scrisoarea de demisie, ați adus prejudecăți asupra rezultatelor investigației procurorului districtual, scriind că „Donald Trump este vinovat de numeroase infracțiuni încălcări grave ale legii” și jurând să nu fiți un „participant pasiv” la „un grav eșec al justiției”.

Demisia publică l-ar fi lăsat pe procurorul districtual Bragg „profund afectat” și l-a determinat să să emită o declarație publică „neobișnuită”, „subliniind faptul că investigația asupra lui Trump și asupra afacerilor sale era departe de a se fi încheiat.

Cartea dvs. a contribuit, de asemenea, la „presiunea politică” asupra procurorului districtual procurorului Bragg pentru a formula acuzații împotriva fostului președinte Trump.

În consecință, din aceste motive și având în vedere că nu ați ținut cont de acordul nostru voluntar anterior, vă rugăm să găsiți atașată o citație care vă obligă să vă prezentați pentru o depoziție”.

Read the subpoena cover letter to Pomerantz: https://t.co/chCrDtTSAI

— House Judiciary GOP (@JudiciaryGOP) April 6, 2023

Ca răspuns la citația trimisă în această seară de Congres procurorului Mark Pomerantz, Alvin Bragg susține că republicanii din Camera Reprezentanților încearcă să-i submineze ancheta penală împotriva lui Trump și să interfereze cu aceasta.

Alvin Bragg, procurorul șef al Procuraturii Districtuale din Manhattan, care-l anchetează pe Donald Trump.

Alvin Bragg îi acuză pe republicani că îl hărțuiesc și îl intimidează și mai spune că el nu se va opri din a-și face meseria. Alvin Bragg le transmite republicanilor din Camera Reprezentanților că statul New York este suveran în fața Congresului în privința anchetelor aflate în investigare.

Într-o măsură fără precedent, marți, Donald Trump a fost inculpat într-un dosar penal privind decontări ilegale din campania prezidențială din 2016.

Dosarul Procuraturii districtuale din Manhattan, votat de Marele Juriu, are 34 de capete de acuzare la adresa fostului președinte SUA, care includ plăți de 30.000 de dolari dintr-o schemă „catch and kill” către un fost portar al Trump Tower care susținea că Trump are un copil din flori cu o menajeră, plăți de 150.000 de dolari către o vedetă Playboy și de 130.000 de dolari către actrița porno Stormy Daniels, pentru ca Donald Trump să-și păstreze integritatea și să-l protejeze rezultatele campaniei prezidențiale din 2016.

Primele audieri în acest caz penal în care a fost inculpat pentru prima dată un fost președinte al SUA, în speță Donald Trump, vor începe în decembrie 2023.

https://t.co/60cewA5Nc0 pic.twitter.com/wZ4X6SVDLy

— Alvin Bragg (@ManhattanDA) April 6, 2023