4 noiembrie 2019: Predoiu devine ministru al Justiţiei, Aurescu devine ministrul Afacerilor Externe
Pe 4 noiembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban depune jurământul de învestitură, iar Cătălin Predoiu şi Bogdan Aurescu devin miniştri ai Justiţiei şi ai Afacerilor Externe, în noul guvern Ludovic Orban instalat, ambii fiind „oameni de Sistem” şi în trecut apropiaţi, printre alţii, de fostul prin adjunct al SRI, Florian Coldea şi de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.
11 noiembrie 2019: La o săptămână de la instalare, Predoiu îi scrie lui Aurescu – fără consultarea sistemului judiciar- că România îşi schimbă poziţia în privinţa SIIJ, la CJUE, în baza unui memorandum ce urmează să fie adoptat
La o săptămână, pe 11 noiembrie 2019, în ciuda susţinerilor publice, legilor adoptate de legiutiorul principal şi a 7 decizii definitive şi obligatorii ale CCR, documentele arată că noul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, îi trimite un punct de vedere ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, urmare a mai multe schimburi de email (pe 30 şi 31 octombrie 2019) prin care îi cere nici mai mult nici mai puţin decât „să schimbe” şi „să completeze” textul în cauzele aflate în analiza CJUE vizavi de SIIJ, „prin inserare”.
“Raţiunea inserării respectivei propuneri de completare a textului rezidă în schimbarea poziţiei Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ. Pe această cale, încurajez MAE ca în situaţia în care CJUE va organiza faza orală în cauza AJFP, pledoaria ce va fi întocmită de MAE-AGCJUE să reflecte această nouă abordare, în sensul că SIIJ va fi desfiinţată sau radical modificată. După o îndelungată şi profundă analiză, văzând modul în care a funcţionat SIIJ, de la înfiinţare şi până în prezent, opinez în sensul în care această secţie trebuie desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. Pledoaria ce urmează a fi susţinută în contextul fazei orale şi care va reflecta noua viziune a Guvernului României va fi adoptată prin memorandum de Guvern”, îi scrie Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe 11 noiembrie 2019, la doar o săptămână după ce devenise ministru al Justiţiei.
18 noiembrie 2019, după încă o săptămână: Guvernul Orban schimbă agentul României la CJUE. Schimbarea, la propunerea lui Aurescu, făcută în aceeaşi zi cu nota lui Predoiu pentru Aurescu
Mai trece încă o săptămână, şi Guvernul Orban mai face ceva. Pe 18 noiembrie 2019, premierul Ludovic Orban semnează 2 decizii de schimbare şi numire a noului agent guvernamental al României la CJUE. Culmea, deciziile premierului Orban se fac în baza unui memorandum al ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, din ziua în care îi scrisese de schimbarea poziţiei României în privinţa SIIJ pentru CJUE: adică 11 noiembrie 2019.
Aşa se face că pe 18 noiembrie 2019, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, premierul Orban eliberează din funcţie vechiul agent guvernamental al României la CJUE, pe Radu Costin Canţâr, considerat apropiat PSD, care oricum demisionase pe 6 noiembrie, şi o numeşte tot la propunerea lui Aurescu, propunere trimisă tot în ziua punctului de vedere trimis de Cătălin Predoiu lui Bogdan Aurescu, pe Emilia Gane ca nou agent guvernamental al Guvernului la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Fostul agent al României la CJUE: Guvernul României şi-a schimbat poziţia la CJUE în privinţa SIIJ. Se propune desfiinţare sau modificare radicală
Şi lucrurile nu se opresc aici. Potrivit unor documente, şi pe fostul agent guvernamental la CJUE, se făcuseră presiuni pentru schimbarea punctului de vedere la CJUE în privinţa SIIJ.
Iată ce scrie fostul agent guvernamental la CJUE, Radu Canţâr, într-un document intern: “De asemenea, vă comunicăm că a intervenit o schimbare în poziţia Guvernului României în ceea ce priveşte SIIJ, în sensul că, în urma unei analize atente, văzând modul în care a funcţionat SIIJ de la înfiinţare până în prezent, acesta va trebui desfiinţată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare. În situaţia în care se va organiza o şedinţă de audiere a pledoariilor în cauza C-355/19, AFJR, pledoaria României va reflecta această nouă viziune”.
6 decembrie 2019: Predoiu vine în Guvern cu memorandumul prin care propune desfiinţarea sau regândirea radicală a SIIJ. Memorandumul nu este adoptat.
Iar lucrurile merg mai departe. Pe 5 decembrie 2019, Guvernul Ludovic Orban publică pe siteul Guvernului agenda şedinţei de guvern de a doua zi, 6 decembrie 2019. Pe agenda publicată se află memorandumul cu privire la “evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea SIIJ şi propuneri”. Memorandumul care nu este adoptat în acea şedinţă de Guvern, propune la final, “desfiinţarea SIIJ ori după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”.
27 decembrie 2019, după alte 3 săptămâni, vineri seara: Predoiu vine în Guvern cu un memorandum schimbat, plin la fel de neadevăruri, prin care propune direct desfiinţarea SIIJ, poziţie ce va fi prezentată instituţiilor UE. Memorandumul este adoptat
După alte trei săptămâni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, revine cu un nou memorandum în privinţa SIIJ în şedinţa de Guvern de vineri seara, 27 decembrie 2019, în care modifică primul memorandum, renunţă la regândirea radicală a SIIJ, şi propune direct defiinţarea SIIJ. “Propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii soluţiei desftiinţării SIIJ”, se arată în finalul textului memorandumului, plin de neadevăruri, adoptat vineri seară, pe 27 decembrie 2019, pentru a fi transmis, potrivit documentelor de mai sus, şi la CJUE.
După adoptarea memorandumului, plin de date inexacte, neadevăruri, interpretări contrare deciziilor unicei instanţe constituţionale din România, legilor şi chiar arhitecturii sistemului judiciar, mai mulţi judecători CSM, mai multe organizaţii reprezentând magistratura au reacţionat, cerându-i ministrului Justiţiei să nu mai dezinformeze chiar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Pe 30 decembrie 2019, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu, ministrului Afacerilor Europene, Bogdan Aurescu, procurorului general al României, Bogdan Licu, reprezentant al ministerului Public, şi Consiliului Superior al Magistraturii le-au fost cerute atât punctele de vedere transmise sau solicitate pentru a fi transmise la CJUE în privinţa SIIJ, cât şi datele când acestea au fost transmise. Când răspunsurile celor 4 instituţii vor fi primite, în baza legii 544/2001, punctele de vedere vor fi publicate.
