România s-a dovedit din nou, din punct de vedere al securităţii naţionale şi funcţionării sistemului judiciar, incapabilă să gestioneze o situaţie extrem de dificilă cu Iranul şi să asigure integritatea fizică a lui Gholamreza Mansouri, judecător şi cleric, important atât în lupta de putere dintre Occident- Iran cât şi în cea din interiorul Republicii Islamice Iran.
Ieri, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe Iranian, Abbas Mousavi, a declarat că statul iranian va cere explicaţii oficiale României dar şi un raport oficial privind circumstanţele exacte în care care Gholamreza Mansouri a murit vineri, în hotelul Duke din Bucureşti.
Mai mult, NAJA- Disciplinary Force of Islamic Republic of Iran- temuta poliţie a Iranului a anunţat că intenţionează să trimită la Bucureşti o echipă ca să ancheteze cum a murit Gholamreza Mansouri, aşteptând în acest sens acceptul autorităţilor române. (dublu click ştire)
Forţele disidente ale Iranului anunţă însă că Mansouri a fost asasinat la Bucureşti, chiar de către regimul de la Teheran printr-o operaţiune militară desfăşurată în afara ţării.
Redactorul şef al Mashreg News, un site apropiat IRGC- Gărzile Revoluţionare, a vorbit despre o posibilă implicare a Iranului în uciderea lui Mansouri şi a scris că România a devenit „un punct de adâncime strategică pentru Iran”, ulterior stergâdu-şi mesajul de pe reţeaua de socializare Twitter.
Iran foloseşte sintagma „adâncime strategică” atunci când vorbeşte despre influenţa zonei sale militare în afara graniţelor ţării.
Alţi analişti, specializaţi în asemenea problematici, nu exclud nici posibilitatea ca alte servicii secrete să-l fi asasinat pe Mansouri la Bucureşti.
Foarte multe opinii, comentarii şi poziţii oficiale luate în ultimele 3 zile merg mai degrabă pe pista unei operaţiuni- vorbind de o crimă/asasinat şi nu de o sinucidere.
Tot ieri, Generalul Mohsen Rezai, politician conservator afiliat Frontului Rezistenţei al Republicii Islamice Iran, al cărui fiu a fost omorât într-un hotel din Dubai, senior al Gărzilor Revoluţionare, a spus că el crede că în cazul lui Mansouri se poate vorbi despre o crimă iar Guvernul României trebuie să dezvăluie agenţii din spatele asasinatului.
Avocaţii lui Mansouri au spus ieri că acesta nu intenţiona să se sinucidă, că anunţase Iranul că are multe de dezvăluit, că voia să se întoarcă în Iran- motiv pentru care vizitase şi la ambasada Iranului de la Bucureşti, că înregistrase un mesaj în acest sens, care a fost şi difuzat public cu câteva zile înainte şi că acesta discutase cu familia înainte să fie găsit mort în hotelul Duke.
Mansouri mort- motiv de breaking news în toată lumea. Autorităţile române se bâlbâie în continuare
Mansouri a murit în interiorul hotelului, fiind- culmea- şi singurul client
Vineri, Poliţia Capitalei (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti) a anunţat că a fost sesizată prin 112, la ora 14.30, de la recepţia Hotelului Duke că Gholamreza Mansouri, care era cazat într-o cameră, a căzut de la un etaj al hotelului şi a murit.
Cercetările au fost preluate de Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei şi ulterior de Parchetul Tribunalului Bucureşti, oficialii români vorbind imediat de o sinucidere.
Numai că în aceeaşi zi, o ştire Reuters, confirmată apoi de alte rectificări pentru presa internaţională, oferite tot de autorităţile române, arată că Mansouri a fost găsit mort în lobbyul hotelului Duke, mort în ceea ce părea să fie o aruncare de la etaj, sărind peste o balustradă interioară. (dublu click ştire Reuters)
Imaginile arată că respectivul cadavru al lui Mansouri nu a fost ridicat din faţa hotelului, nici din spate, ci chiar din interiorul său, fiind posibil ca Mansouri să fi „picat” în lobby în interiorul hotelului, de la înălţime.
Surse familiarizate cu incidentul arată că, într-adevăr, Gholamreza Mansouri a fost găsit mort în interiorul hotelului, hotelul având o zonă de atrium, bănuindu-se că s-a aruncat de la balustradă.
Mai mult, în acea zi de vineri, la acea oră, Gholamreza Mansouri era singurul client al hotelului, imaginile de pe camerele de luat vederi luate de Poliţie arătând până acum că nimeni nu a fost identificat că a intrat în hotel.
Deşi hotelul are şi o zonă pe spate, care nu are vedere la stradă, aceasta nu a fost găsit aruncat de acolo, tocmai de aceea Poliţia Română nu a scos cadavrul prin spate, hotelul nevând nicio o cale de acces oficială prin acea zonă.
Mansouri se cazase lângă ambasada Iranului pe care o şi vizitase şi a vorbit înainte să fie găsit mort cu familia sa
Gholamreza Mansouri se cazase la Hotelul Duke din zona Pieţei Romane, în centrul Bucureştiului, la doar câteva minute distanţă de Ambasada Iranului la Bucureşti- pe care o şi vizitase – şi fix lângă consulatul Ecuadorului.
Contactaţi duminică, reprezentanţi ai Poliţiei Române cât şi reprezentanţi ai Parchetului Tribunalului Bucureşti nu au putut da detalii exacte despre cum a fost găsit mort Mansouri.
Poliţia Română susţine că informările privind decesul lui Mansouri sunt ale Poliţiei Capitalei şi nu cunoaşte informările contradictorii ale Poliţiei Capitalei care au ajuns în presa internaţională.
Hotelul Duke din Bucureşti a aparţinut firmei Group Millenium 2000 SRL, deţinută de oameni de afaceri turci iar ulterior, în 2012, o serie de afacerişti spanioli, reuniţi în firma GED, au preluat atât firma turcilor, cât şi Hotelul Duke şi unul dintre cele mai mari depozite frigorifice de lângă Bucureşti, Duke Logistics. (dublu click ştire) (dublu click preluare spanioli- români)
Group Millenium 2000 SRL este acum deţinută de Tapae Investment SRL prin reprezentant Enrique Centelles Satrustegui, cetăţean spaniol din Pamplona, Rafael Trebolle Larraz şi administratorii Garcia Del Valle Carlos Roca Javier şi Cristian Fuduli din Costanţa. În activităţile societăţii sunt implicaţi mai mulţi români şi o întreagă suveică imobiliară.
Ged See Oportunity I SA/fosta GED Real Estate Investments SA este înregistrată în Madrid şi reprezentată de Alexandru Florin Dragomir, care deţine 74,2 % din capitalul social al societăţii.
Certificatul de clasificare al Hotelului Duke l-a oferit în 2011, fostul ministru al turismului, Elena Udrea. (dublu click certificat clasificare)
Bucureştiul nu a vrut să-l dea pe Mansouri, Iranul îl voia. România l-a blocat pe Mansouri pe teritoriul său naţional. După 7 zile, Mansouri a fost găsit mort
„Jocul Bucureştiului” în privinţa lui Mansouri pare să fi fost mai complicat.
Ajuns în România din Germania, Gholamreza Mansouri a fost reţinut imediat de autorităţile române, acesta fiind în acelaşi timp dorit de Iran şi parte direct implicată într-un proces privind corupţia autorităţilor judicire de la Teheran, proces aflat sub monitorizarea Liderului Suprem al Iranului. În acelaşi timp, Gholamreza Mansouri era dorit de autorităţile occidentale- Germania şi nu numai- în altă procedură- privind arestarea şi terorizarea jurnaliştilor iranieni în 2013.
Chiar dacă România nu are acord de extrădare cu Iranul, pe reciprocitate judiciară, România era cumva obligată să-l dea pe Mansouri înapoi Iranului. Dar nu a făcut-o, probabil din cauza presiunilor celeilalte părţi. Ca atare, România l-a blocat pe Mansouri pe teritoriul său naţional, el putând fi astfel judecat de către autorităţile occidentale.
Ca atare, pe 12 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti l-a lăsat pe Mansouri în libertate, sub măsura preventivă a controlului judiciar pentru 30 de zile, în paralel judecătorii români invocând alte situaţii pentru a opri oferirea lui Mansouri Iranului: situaţia respectării drepturilor omului în Iran pe parcursul procedurilor penale, situaţia închisorilor din Iran, statutul de refugiat sau beneficiar al protecţiei spciale, şi chiar şi pandemia de coronavirus.
În plus, judecătorii români i-au interzis lui Mansouri să părăsească teritoriul României, blocându-l pe teritoriul naţional.
Pe 10 iulie 2020, urma să se judece un nou termen al acestui caz cu miză uriaşă, însă pe 19 iunie 2020, după o săptămână de la decizia instanţei române, Gholamreza Mansouri a fost găsit mort în hotelul în care era cazat.
Toată presa internaţională a intrat în alertă când s-a aflat că Gholamreza Mansouri “s-a sinucis”. Imagini apărute arată că acesta era atent monitorizat şi filat indiferent de teritoriu şi locaţiile unde se afla.
Iranul ar fi vrut să-l extragă pe Mansouri din România, prin Bulgaria
Cu o zi înainte ca Gholamreza Mansouri să moară la Bucureşti, forţele rezistenţei iraniene, comisia de securitate naţională şi antiterorism, au anunţat printr-un comunicat oficial că un avion Qeshm airline va ajunge la Sofia- Bulgaria, chiar în acea zi, şi se va întoarce la Teheran.
Cursa specială, coordonată de fostul adjunct al Iran Air, de şeful Interpol al Iranului, Eshaq Alizadeh, cât şi de ambasadorul Iranului în Bulgaria, urma să aducă la Teheran prizonierii regimului. Alte două persoane şi pe Gholamreza Mansouri.
Forţele de rezistenţă anunţau că având în vedere plângerea de pe teritoriul european şi SUA pe numele lui Mansouri, autorităţile române nu i-au dat voie acestuia să părăsească România.
De ce era foarte important Gholamreza Mansouri?
Gholamreza Mansouri, cleric şi judecător înalt iranian, era acuzat de corupţie în Iran, într-un proces extrem de imoportant pentru puterea de la Teheran, şi de încălcarea drepturilor omului, în Occident, ca oficial iranian.
În Iran, Mansouri urma să participe în procesul lui Akbar Tabari, fostul adjunct al Justiţiei iraniene, proces care începuse cu câteva zile înainte în Teheran. Tabari este printre cei 21 de oficiali judiciari şi nu numai acuzaţi de corupţie, spălare de bani şi trafic de influenţă, într-un proces uriaş care are ca ţintă oamenii fostului preşedinte al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad.
Şi şeful Justiţiei de atunci, şef al lui Mansouri, Sadegh Larijani, este în acelaşi proces, iar numele lui Mansouri a apărut după ce a fost acuzat că a primit mită 500.000 de euro pentru a rezolva un proces în care era vorba despre importante tranzacţii imobiliare. În România, înainte să moară, Mansouri a anunţat că vrea să se întoarcă în Iran şi că are încredere în Justiţia de la Teheran.
În paralel, în statele occidentale, Mansouri este acuzat- ca oficial iranian- că în 2013 a ordonat arestarea a 20 de jurnalişti iranieni într-o singură zi, că a ordonat raiduri la ziarele iraniene cu retorică potrivnică regimului iranian de atunci, că a ţinut ostatici patroni turci din media iraniană care ulterior au fost şi asasinaţi în 2017 în ceea ce se presupune a fi – Iranian state sponsored assasination– asasinate conduse de stat în afara graniţelor.
Şi caricaturiştii au intrat atunci pe mâna judecătorului Mansouri, jurnaliştii fiind acuzaţi, judecaţi şi unii chiar condamnaţi la moarte – în baza unor probe false, iar reproşul favorit al judecătorului la adresa acestora- era de colaborare cu servicii de spionaj străine- ca MI6, de exemplu.
Reporters sans Frontieres dar şi alte organizaţii de rezistenţă iraniene au cerut judecarea lui Mansouri în Germania, unde fugise iniţial, sub acuzaţiile de încălcări ale drepturilor omului, tortură, luare de ostatici, arestări arbitrare şi complicitate la omor.
Mansouri a plecat iniţial în Germania, unde fugise în 2017 şi şeful său- al fost cap al sistemului judiciar iranian, se internase într-o clinică, însă Justiţia germană – în ciuda protestelor- nu a luat nicio măsură împotriva lui Mansouri.
Mansouri şi Mahmoud Hashemi Shahroudi s-au internat într-o clinică în Hanovra, însă la 2 zile după ce asociaţiile de jurnalişti şi activişti au depus plângere în Germania împotriva lui Shahroudi, acesta a părăsit ţara şi s-a întors în Iran.
Ulterior, şi Mansouri a plecat din Germania ca să vină în România, acest lucru fiind anunţat de Interpol. România l-a blocat pe Mansouri pe teritoriul său iar Mansouri la câteva zile a fost găsit mort.
Nu este pentru prima oară când figuri importante iraniene sunt ucise în afara ţării. În 1984, Generalul Oveisi a fost asasinat în Franţa, în 1991, Shahpour Bakhtiyar a murit tot în Franţa, în 1992, Fereydoun Farrokhzad a murit în Germania iar în 2019, Masoud Moulavi a murit în Turcia. Un alt disident importat al Iranului, Shadegh Zarza, a fost înjunghiat în Olanda.
Pentru RSF, procurorii români au declarat că dacă n-ar fi fost lăsat în libertate, Mansouri „s-ar fi putut sinucide în închisoare”, confirmând astfel că statul român nu ar fi putut să-i asigure integritatea fizică.
Mort la Bucureşti, în circumstanţe extrem de controversate, specifice operaţiilor derulate pe teritoriul altor state, acum în cazul Mansouri nu se mai poate face dreptate nici jurnaliştilor terorizaţi de acesta, nici în scandalul de corupţie din Iran.
