Declaraţia „de război” a Curţii Constituţionale a Germaniei care a aruncat în aer UE

Curtea Constituţională a Germaniei a decis ieri că politica de stimulare a Băncii Centrale Europene încalcă în parte dreptul Germaniei, Constituţia Germaniei, pentru că nici Guvernul german, nici Parlamentul nu semnează cheltuielile.

Curtea germană, care are sediul în Karlsruhe, a uimit, de asemenea, toţi avocații și oamenii de știință juridică europeni, anulând o hotărâre din 2018 a Curții Europene de Justiție potrivit căreia cumpărarea de obligațiuni BCE a fost legală.

Este prima dată când o instanță juridică națională a declarat o hotărâre a CJUE ca invalidă și ar putea submina aplicarea uniformă a dreptului UE, una dintre cele mai importante realizări ale blocului comunitar. O decizie bombă, revoluţionară, care pune sub semnul întrebării legalitatea şi aplicarea deciziilor CJUE.

Mai mult, este pentru prima oară în istorie când o Curte Constituţională anulează o decizie a CJUE în materie, spune că este inadecvată şi îşi ia rolul de a interpreta ea acest domeniu de drept al UE.

Curtea Constituţională a Germaniei a pus la îndoială serios legalitatea politicii monetare europene care afectează independența Băncii Centrale Europene și pune în pericol sistemul juridic al UE, au avertizat responsabili politici și experți juridici care arată că decizia este o „declaraţie de război” la adresa CJUE.

Curtea Constituţională a Germaniei a amenințat să împiedice Bundesbank, banca centrală a Germaniei, să mai facă alte achiziții de active dacă BCE nu se conformează în termen de trei luni la deciziile ei.

“Este un argument foarte periculos”, a declarat Lorenzo Bini Smaghi, fost membru al comitetului executiv al Băncii Centrale Europene. „Data viitoare când BCE va crește ratele dobânzii, ar trebui să analizeze toate efectele negative pe care le va avea asupra debitorilor, șomerilor sau guvernelor ale căror costuri de împrumut ar crește. Este un argument foarte delicat care ar duce la încălcarea independenței și a mandatului de stabilitate a prețurilor.”

„Ar fi cu adevărat periculos dacă germanii ar contesta acum independența BCE”, a adăugat Bini Smaghi.

“Există atât de multe probleme constituționale în acest caz”, a spus Catherine Barnard, profesoară de drept al UE la Universitatea din Cambridge. „Cel mai dramatic este faptul că totul este extrem de critic pentru CJUE. Chiar se blochează.”

Hotărârea judecătorească vine după mulți ani de derapaje legale ale CJUE în ceea ce privește politica monetară din zona euro.  „Nu este deloc surprinzător că au ieșit împotriva CJUE în cele din urmă: au existat suficiente avertismente [din partea instanței] și o nemulțumire din ce în ce mai mare că CJUE nu ar spune niciodată nimic împotriva BCE, orice ar fi făcut”, a spus Manuel Lorenz, șef de reglementare a serviciilor financiare germane la firma de avocatură americană Baker McKenzie.

Şi Guvernul polonez a acuzat în repetate rânduri UE că și-a depășit competențele pe timpul unei lupte de 5 ani pentru reforma sistemului judiciar polonez și a indicat cazul german ca semn că alte țări și-au împărtășit îngrijorarea cu privire la extinderea treptată a puterilor UE.

„Este o hotărâre inovatoare în ceea ce privește efectele pe care le poate avea. . . competența autorităților naționale și a instanțelor naționale de a verifica dacă instituțiile UE acționează în cadrul competențelor care le sunt atribuite în cadrul tratatelor ”, a declarat Pawel Jablonski, ministru adjunct de externe.

Hotărârea CCR german a provocat însă nemulţumire din partea lui Guiseppe Conte, primul ministru al Italiei. „Nu revine niciunei instanțe constituționale să decidă ce poate face sau nu BCE”, a declarat miercuri Conte pentru ziarul Il Fatto Quotidiano.

„Independența sa se află în centrul tratatelor europene, care sunt recunoscute și de Germania”, premierul Italiei fiind nemulţumit că BCE trebuie să îşi justifice achiziţiile.

Curtea Constituțională a Germaniei a confirmat astfel mai multe plângeri împotriva achiziționării de obligațiuni guvernamentale de către Banca Centrală în cadrul unui program demarat în 2015 și menit să stimuleze economia și să atragă inflația spre ținta proprie a băncii centrale, sub un procent de sub 2%.

Hotărârea de ieri a instanței de supraveghere din Germania a fost rezultatul unor ani de dezbateri cu privire la rolul băncii centrale a zonei euro. Decizia nu a acoperit ajutoarele curente ale BCE emise ca răspuns la criza coronavirusului, BCE lansând şi un program special de achiziții de urgență în pandemie.

Curtea supremă a Germaniei a declarat că nu poate găsi nicio dovadă a finanțării directe a guvernului de către BCE. Dar a constatat că atât guvernul german, cât și parlamentarii nu au reușit să cerceteze obiectivele și mecanismele implicate în programul de cumpărare a obligațiunilor BCE. Judecătorii au spus că nu a existat niciodată o analiză minuțioasă dacă schema PSPP a BCE era într-adevăr o măsură adecvată pentru a stimula economiile zonei euro.

Liderii europeni au luat foc după decizia CCR german spunând că dacă fiecare Curte Constituţională a fiecărui stat ar oferi propria interpretare a ceea ce poate să facă sau nu Europa, înseamnă că este începutul sfârşitului.

Polonezii au apărat decizia Curţii Constituţionale a Germaniei, Banca Centrală Europeană a evitat să intre în conflict cu Curtea Constituţională a Germaniei, spunând că rămâne independentă şi a luat act de decizia ei, iar astăzi Comisia Europeană a insistat că deciziile CJUE au supremaţie în faţa deciziilor naţionale, Curtea Constituţională a Germaniei tocmai desfiinţând deciziile CJUE în domeniu.