Daniel Morar, fostul procuror şef al DNA timp de 7 ani şi actual judecător al Curţii Constituţionale, a reacţionat astăzi la declaraţiile făcute într-un interviu de către Crin Nicu Bologa, recent numit în funcţia de procuror şef al DNA.
Morar arată că Bologa îşi furnizează pretexte pentru inactivitatea DNA, că atunci când acesta vorbeşte despre “clasări în 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro pe tentativă de abuz în serviciu” în baza deciziei CCR, Bologa, şeful DNA nu face deosebirea elementară dintre tentativa care nu produce prejudiciu şi infracţiunile consumate şi că are o poziţionare greşită ca şef DNA.
Crin Bologa se plângea într-un interviu că procurorii DNA şi-au pierdut „entuziasmul” din cauza atacurilor persoanelor cercetate sau condamnate, că procurorii DNA sunt „descurajaţi” din cauza încercărilor de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală iar „dezincriminarea totală” de către CCR a „tentativei de abuz în serviciu a făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro” iar activitatea DNA a fost afectată şi de deciziile CCR referitoare la interdicţia ca SRI să se mai implice în cercetarea penală.
Fiind solicitat, într-o declaraţie pentru Presa Curată, Daniel Morar, ca fost şef DNA şi judecător în completul CCR care a pronunţat deciziile Curţii, a arătat că şeful DNA îşi confecţionează pretexte, nu cunoaşte lucruri elementare ce ţin de profesie şi de aplicarea legii, nu îşi înţelege rostul la şefia DNA şi are o poziţionare greşită:
„Să te plângi că un proces legislativ în curs, denumit încercarea de masacrare a Codului Penal si Codului de Procedura Penală, şi care în fapt nu s-a materializat (au fost două decizii ale CCR de neconstituţionalitate) îi descurajează pe procurori în munca lor arată mai degrabă nevoia de a furniza un pretext şi nicidecum de a oferi un motiv plauzibil al inactivitătii.
Afirmatia că, alături de alte date, dezincriminarea totală ( prin decizia CCR ) a tentativei la abuz în serviciu a determinat DNA să claseze 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, dincolo de caracterul său contrafactual şi de o maximă relativitate, mă face să mă întreb dacă întradevăr nu se ştie că tentativa se deosebeşte de infracţiunea consumată tocmai prin aceea că, în cazul său, rezultatul urmărit nu se produce şi deci, în cazul abuzului în serviciu rămas în forma tentativei nu are cum să cauzeze vreun prejudiciu.
În fine, a invoca deciziile CCR privind abuzul în serviciu şi interceptarea comunicatiilor, care au fost pronunţate în anul 2016, deci urmă cu 4 ani, în anul 2020, tot pentru a justifica o lipsă de rezultate şi de entuziasm a procurorilor, demonstrează, în opinia mea, o poziţionare greşită a unui conducător de instituţie.
Ca fost procuror şef al DNA ştiu că rostul celui care ocupă o asemenea poziţie este să facă instituţia să performeze şi să fie eficientă în conditiile unui cadru legislativ dat şi că doar acuzarea altor instituţii nu ajută în acest demers”.
Procurorul şef al DNA, Crin Nicu Bologa declarase pentru un site că procurorii DNA şi-au pierdut entuziasmul pentru că sunt atacaţi, că procurorii sunt descurajaţi pentru că s-a încercat masacrarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală şi că şi deciziile CCR pe abuzul în serviciu şi neinterferarea SRI în cercetare penală au afectat DNA:
„În ultima perioadă activitatea DNA a avut de suferit din cauza atacurilor unor persoane cercetate sau condamnate în dosarele DNA, atacuri lansate atât împotriva Direcției, cât și împotriva procurorilor, în mod individual. Acest lucru a făcut ca activitatea procurorilor să nu mai fie făcută cu același entuziasm ca și în anii precedenți, în momentul în care lupta anti-corupție era susținută, cel puțin declarativ, de toate instituțiile statului.
Acest lucru a dus la descurajarea activității procurorilor și gândiți-vă că în anii trecuți au fost afectate legile justiției, s-a încercat masacrarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, lucru care până în prezent nu a reușit. Nu s-a reușit modificarea drastică, în detrimentul cetățenilor cinstiți a acestor coduri, dar în schimb, s-a reușit modificarea legilor justiției, a celor de organizare judiciară, a celor privind statutul procurorilor și judecătorilor.
Au apărut deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu, dezincriminarea parțială a acestuia. Abuzul în serviciu se pedepsește numai atunci când conduita sau norma pe care trebuie să o respecte cetățenii este prevăzută într-un act normativ primar și nu secundar. Dezincriminarea totală a tentativei de abuz în serviciu, împreună cu toate celelalte date, au făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro. Dosare care, dacă CCR nu intervenea, ajungeau în judecată.
O altă decizie a Curții s-a referit la colaborarea dintre DNA și Serviciile de Informații, colaborare care era prevăzută de normele legale și încă mai e prevăzută. Numai că decizia CCR a stabilit că nu se mai pot face înregistrări audio-video, înregistrări ambientale, astfel că au apărut și în practica judiciară decizii care au dus la constatarea nulității absolute a unor astfel de probe. Desigur, practica este neunitară, pentru că există instanțe de judecată care constată că aceste probe sunt valabile”.
Înainte de Crin Bologa, interviuri pentru siteul lui Carmen Dumitrescu, jurnalista de la Liber în Teleorman, au acordat avocata Laurei Codruţa Koveşi, Monica Macovei, Cristi Danileţ şi Brânduşa Armanca, toţi apropiaţi aceleiaşi zone din Justiţie.
