Anne Frank a fost trădată chiar de un notar evreu?

„La 75 de ani de la publicare, „Jurnalul Annei Frank” rămâne printre cele mai citite cărți din lume.

Pendulând între speranță și disperare, relatarea despre viața unui adolescent evreu ascuns într-o anexă din spatele unui depozit din Amsterdam, a dat în timp o voce și o față milioanelor de victime ale genocidului nazist, dar o întrebare a rămas fără răspuns în toți acești ani: cine a trădat-o? Cine a devoalat naziștilor, în 1944, ascunzătoarea Annei Frank și a familiei ei? 

Două anchete ale poliției olandeze și nenumărați istorici au venit cu teorii, dar fără concluzii ferme… Apoi, în 2016, o echipă de anchetatori, condusă de un agent veteran al FBI, a decis să contribuie la rezolvarea cazului cu tehnologii moderne de rezolvare a crimelor cu autor necunoscut. Și acum, ei cred că au un răspuns – unul pe care vi-l vom împărtăși”, relatează CBS News.

Un notar evreu a fost indicat de echipa condusă de fostul agent FBI drept principalul suspect pentru trădarea Annei Frank și a familiei ei către naziști.

Arnold van den Bergh, care a murit în 1950, a fost acuzat pe baza a șase ani de cercetări și a unei note anonime primite de tatăl Annei, Otto Frank, după întoarcerea sa la Amsterdam la sfârșitul războiului.

Nota susține că Van der Bergh, un membru al unui consiliu evreiesc, un organism administrativ pe care germanii i-au forțat pe evrei să-l înființeze, a dat ascunzătoarea familiei Frank împreună cu alte adrese folosite de cei care se ascunseseră.

Notarului evreu îi era frică pentru viața lui și a familiei sale, se sugerează în documentarul CBS și în cartea, The Betrayal of Anne Frank, de Rosemary Sullivan, pe baza cercetărilor adunate de detectivul pensionar al FBI Vince Pankoke și echipa sa.

Pankoke a aflat că Van der Bergh a reușit să fie catalogat inițial ca non-evreu, dar apoi a fost re-catalogat ca fiind evreu după o dispută de afaceri.

Se sugerează că Van der Bergh, care a acționat ca notar în vânzarea forțată de opere de artă unor naziști proeminenți, precum Herman Goring, a folosit adresele ascunzătorilor ca o formă de asigurare de viață pentru familia sa. Nici el, nici fiica lui nu au fost deportați în lagărele naziste.

Anne Frank s-a ascuns timp de doi ani într-o anexă ascunsă deasupra unui depozit de lângă canal din zona Jordaan din Amsterdam, înainte de a fi descoperită pe 4 august 1944, împreună cu tatăl ei, mama, Edith și sora, Margot.

Anne Frank a fost trimisă în lagărul de tranzit Westerbork și ulterior în lagărul de concentrare de la Auschwitz, înainte de a ajunge în cele din urmă la Bergen-Belsen, unde a murit în februarie 1945, a vârsta de 15 ani, posibil de tifos. Jurnalul ei publicat se întinde pe perioada în care a stat ascunsă între 1942 și 1 august 1944.

În ciuda unei serii de investigații, misterul despre cine i-a condus pe naziști la anexă a rămas nerezolvat. Se credea că Otto Frank, care a murit în 1980, avea o suspiciune puternică cu privire la identitatea persoanei care a trădat, dar nu a divulgat-o niciodată în public.

La câțiva ani după război, el îi spusese jurnalistului Friso Endt că familia a fost trădată de cineva din comunitatea evreiască. 

Echipa “Cold Case” a descoperit că Miep Gies, unul dintre cei care au ajutat familia să intre în anexă, a spus în timpul unei prelegeri în America în 1994 că persoana care i-a trădat murise până în 1960.

Au avut loc două anchete ale poliției, în 1947 și 1963.Fiul detectivului, Arend van Helden, care a condus cea de-a doua anchetă, a oferit o copie dactilografiată a notei anonime examinatorilor cazului.

Autorul noii cărți, Sullivan, a spus: „Van der Bergh era un notar binecunoscut, unul dintre cei 6 notari evrei din Amsterdam la acea vreme. Un notar din Țările de Jos seamănă mai degrabă cu un avocat de profil foarte înalt. Ca notar era respectat. El lucra cu un comitet pentru a ajuta refugiații evrei și înainte de război, când aceștia fugeau din Germania.

„Nota anonimă nu l-a identificat pe Otto Frank. Scria „adresa ta a fost trădată”. Deci, de fapt, ceea ce sa întâmplat a fost că Van der Bergh a reușit să obțină o serie de adrese ale evreilor ascunși. Și erau acele adrese fără nume și fără nicio garanție că evreii încă se ascundeau la acele adrese. Asta a oferit ca să-și salveze pielea, dacă vrei, dar să se salveze pe sine și pe familia lui. Personal, cred că este o figură tragică”, relatează The Guardian.