Alte 3 studii făcute în China. Vezi ce mutaţii are „virusul înşelător” în carantină

0
68

Studiile oamenilor de ştiinţă din China leagă carantinele cu mutațiile coronavirusului, care ar putea să-l facă şi mai „viclean”.

Despre mutaţiile virusului pe măsură ce aceasta se reproduce a vorbit în România şi Adrian Streinu Cercel

Pe siteul BioRxiv, deschis în 2013, la nivel mondial, pentru științele biologice şi găzduit de Cold Spring Harbour Laboratory (CSHL SUA), specializat în cercetarea pe cancer, neuroștiință, biologie vegetală, genomică și biologie cantitativă, sunt deja postate 539 de articole şi studii ale oamenilor de ştiinţă din întreaga lume pe cercetarea combaterii coronavirus. Numai ieri au apărut 26.

  • Medicii din Wuhan găsesc simptome inițiale mai accentuate la pacienții observați înainte de blocarea din 23 ianuarie; 
  • Cercetări separate făcute tot de China au identificat două tulpini concurente.
  • Pe măsură ce virusul se răspândește în întreaga lume, oamenii de știință cred că acesta va continua să evolueze.
  • Trei studii separate sugerează măsurile de carantină în masă fără precedent luate de state pentru a limita răspândirea  coronavirusului mortal din China s-ar putea să fi schimbat virusului cursul genetic, ceea ce îl poate face mai „insidios” și mai greu de detectat.
  • Cercetătorii clinici din Wuhan, unde noua tulpină de virus a apărut pentru prima dată în decembrie, spun asta. 
  • Închizând milioane de oameni poate să fi provocat mutații în componența genetică a coronavirusului care a dus la simptome mai ușoare ale bolii asemănătoare pneumoniei sau la niciun simptom inițial în stadiul incipient al infecției.
  • Autoritățile au închis Wuhan – 11 milioane de oameni – la 23 ianuarie, limitând locuitorii la casele lor, oprind transportul și închizând zonele publice. Ulterior, măsurile drastice au fost extinse și în alte orașe din provincie, afectând aproape 60 de milioane de oameni.
  • Specialistul respirator Zhang Zhan și colegii săi de la Spitalul Renmin de la Universitatea Wuhan au observat o tendință neobișnuită în rândul pacienților cu Covid-19, boala cauzată de virus.
  • „Am descoperit că caracteristicile clinice inițiale ale pacienților internați după 23 ianuarie au început să difere de cele ale pacienților internați înainte, ceea ce a adus noi provocări diagnostice”, au spus medicii într-o lucrare trimisă pe 2 martie la SSRN, un site web condus de The Lancet pentru cercetări care nu au fost încă publicate.
  • „Unele simptome comune ale Covid-19, cum ar fi febra, oboseala, flegma și durerea musculară au fost mai proeminente la pacienții admiși înainte de 23 ianuarie, dar au fost mai înşelătoare la pacienții pe care i-am avut târziu.”
  • Pacienții care au testat virusul pozitiv după 23 ianuarie nu au prezentat aceste simptome la fel de mult. A fost o scădere cu 50% a febrei, o scădere de 70% a oboselii și o scădere de 80% a durerii musculare, potrivit lucrării. Unii dintre cei 80 de pacienți din studiu ar fi putut fi asimptomatici, a spus acesta.
  • Conform studiului, simptomele inițiale au fost mai ușoare după blocarea impusă, dar nu a existat nicio dovadă că transmiterea sau agentul patogen au slăbit. Medicii au spus că observațiile pot fi „caracteristici ale mutației virusului”.
  • Dupa cum virusul se răspândește pe tot globul– a ucis mai mult de 7000 de oameni și a infectat peste 181.000 până acum – cercetătorii cred că va continua să evolueze. 
  • În Italia, de exemplu – țara cea mai rănită după China, care se află în lockdown – s-a descoperit că virusul împărtășește gene care au fost depistate mai devreme în Germania, dar nu au fost observate în eșantioane din China.
  • De asemenea, s-a dezbătut originea bolii – indiferent dacă este sau nu originară din China – și ce mutații genetice ar putea însemna pentru eforturile de prevenire și control.
  • Un studiu separat realizat de cercetătorii de la Universitatea Peking și Academia Chineză de Științe publicat pe 3 martie a ajuns la o concluzie similară cu privire la efectul carantinelor.
  • Echipa condusă de Lu Jian, cercetător în bioinformatică la Universitatea Peking, a analizat datele secvenței genomice ale virusului din 103 eșantioane colectate de la pacienți din China și din alte țări. Au găsit cele mai vechi cazuri în Wuhan a evoluat în două tulpini concurente – una anterioară și una mai nouă, „mai agresivă”.
  • Noua tulpină de virus a reprezentat 96 la sută din eșantioanele colectate la începutul lunii ianuarie, ceea ce sugerează că a fost mai infecțioasă, potrivit studiului publicat în National Science Review .
  • Dar acea tulpină mai agresivă a fost mai puțin răspândită la eșantioanele din China și din alte țări prelevate după focarul inițial din Wuhan – scăzând la aproximativ 60% din total.
  • Cercetătorii au atribuit această schimbare a virusului carantinelor în masă. „Aceste eforturi de intervenție umană ar fi putut cauza presiuni selective severe împotriva tipului [agresiv]”, au scris ei în lucrare.
  • „Dacă aceste modificări nu se datorează erorilor de secvențiere, ar fi interesant să testăm dacă și cum aceste mutații afectează transmiterea și patogeneza Sars-CoV-2”, au adăugat acestea, referindu-se la numele clinic al virusului.
  • Un alt studiu condus de Jiang Yongzhong de la Centrul provincial Hubei pentru controlul și prevenirea bolilor a constatat, de asemenea, că virusul s-a împărțit în două tipuri majore, pe baza unei analize a 146 de eșantioane, potrivit unei lucrări preimprimate pe site-ul web BioRxiv din 4 martie.
  • De asemenea, acesta a spus că componența genetică a virusului s-a schimbat după ce s-au impus măsurile de carantină și mutațiile „au avut loc în toată lumea … oferind posibilitatea unei adaptări pe scară largă”.
  • Paul Young, șeful Școlii de Chimie și Biosciențe Moleculare a Universității din Queensland, a declarat că coronavirusul va achiziționa mutații noi, aleatorii, pe măsură ce s-a răspândit.
  • „Acest lucru este normal pentru un virus care conține un genom ARN [cum este Sars-CoV-2]. Ei dobândesc în mod natural mutații pe măsură ce se reproduc ”, a spus el.
  • „Majoritatea acestor mutații, fiind aleatorii, nu au nicio legătură cu adaptarea la gazdă și sunt pur și simplu o reflectare a ratei mari de eroare la copierea genomului viral.”
  • Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a declarat că compararea datelor de la pacienții din Italia cu cele ale altor locuri ar oferi o mai bună înțelegere a virusului.
  • „Informațiile genomice pot sprijini identificarea țintelor pentru tratamentul și dezvoltarea vaccinului, precum și dezvoltarea testelor diagnostice rapide”, a spus un purtător de cuvânt al centrului. In plus, urmand modificarile genomice de-a lungul timpului, cercetatorii pot obtine informatii despre ce s-a intamplat cu virusul in trecut si sa prevada ce se poate intampla cu acesta in viitor. „
  • Dar alții au remarcat că studiile asupra mutației virusului erau departe de a fi concludente.
  • „Observarea spitalului din Wuhan, deși valoroasă, trebuie tratată cu precauție, deoarece a implicat mai puțin de 100 de pacienți”, a spus un medic de la un spital public din Beijing care a tratat pacienți cu virus care au solicitat anonimatul.
  • „Dacă măsurile de carantină ar fi putut avea un impact atât de mare – și aproape instantaneu – asupra evoluției virusului rămâne neclar”.
  • Studiul condus de Universitatea din Peking a fost mai controversat, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au cerut lui Lu să retragă hârtia pentru a evita răspândirea „fricii nejustificate”. Lu a răspuns că cercetătorii au interpretat greșit concluziile echipei sale.
  • Dacă noua tulpină de virus se comportă ca un alt coronavirus, sindrom respirator acut sever sau Sars și se mută din existență ca reacție la schimbările sezoniere rămâne neclară. În timp ce cercetătorii au a sugerat răspândirea virusului poate încetini pe vreme mai caldă, Organizația Mondială a Sănătății și alții au avertizat că nu există nicio dovadă că va fi ucis de căldura verii.
  • Majoritatea oamenilor de știință consideră că virusul are originea în lilieci – are mai mult de 96% din genele unui coronavirus găsit într-un specii de lilieci din provincia Yunnan câțiva ani în urmă.
  • Dar atunci ar fi trecut prin sute de mutații înainte de a deveni virusul care provoacă Covid-19, acumulându-se în mod normal cu o rată de la una la două mutații pe lună. Deci, virusul ar fi putut părăsi liliacul în urmă cu mai bine de un deceniu sau s-ar fi putut fuziona cu noi gene pe o gazdă intermediară necunoscută.
  • Potrivit lui Wu Yonghua, un om de știință al Universității Normale de Nord-Est din Changchun, noul coronavirus ar putea fi doar cel mai recent dintr-o armată de boli care urmează.
  • Wu a studiat evoluția noii tulpini, precum și Sars – despre care se crede că a sărit de la lilieci la un alt animal – și peste 30 de alte coronavirusuri găsite în lilieci.
  • Cel puțin 10 dintre ei au evoluat pe căi care ar putea în cele din urmă să oglindească același curs ca noul coronavirus și Sars, dezvoltând același vârf proteic care i-ar permite să se lege efectiv cu celulele umane, potrivit lucrării preimprimate de Wu pe BioRxiv din 5 martie.
  • „[Ei] pot fi potențiali coronavirusuri noi care vor infecta oamenii în viitor”, a spus el.

Despre mutaţiile virusului pe măsură ce aceasta se reproduce a vorbit în România şi Adrian Streinu Cercel, General Manager al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Profesor Universitar /Președintele Senatului UMF „Carol Davila” Bucureşti.

Lasă un răspuns