La acel moment – octombrie 2024 – paradigma prezidențialelor se creiona altfel față de configurația de ieri, 6 decembrie.

Octombrie 2024: „Dacă Simion îl bate pe Ciolacu, vor fi anulate alegerile. Simion nu va fi Președinte al României”

Potrivit acelorași surse, la nivelurile de vârf ale clasei politice existau informații că nemulțumirea românilor este în creștere, așa cum arătau sondajele nepublicate în presă, și opțiunile de vot ale românilor – în alegerile prezidențiale și parlamentare – s-ar putea îndrepta spre partide și candidați cu discurs anti-sistem.

Așa se face că în octombrie – după interzicerea abuzivă de către CCR a candidaturii la Președinție a Dianei Șoșoacă – datele ar fi arătat că voturile de nemulțumire ale oamenilor s-ar putea îndrepta spre candidatul George Simion și AUR.

5 judecători ai CCR – aceiași ca în cazul Șoșoacă – ar fi ținut o ședință neoficială în care au discutat scenariul anulării rezultatului alegerilor prezidențiale în cazul în care câștigător final ar fi fost George Simion, dintr-un tur 2 în care l-ar fi învins pe candidatul și președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Lui George Simion nu i s-ar fi atribuit mandatul de președinte și alegerile ar fi fost, ca și acum, anulate de CCR.

Judecătorii care ar fi discutat această ipoteză sunt: Marian Enache ( președinte CCR, susținut de PSD), Cristian Deliorga (PSD), Attila Varga, Gheorghe Stan(PSD) și Bogdan Licu (PSD). În final, președintele CCR Marian Enache susținut de PSD ar fi acceptat ideea anulării alegerilor în cazul în care George Simion ar fi fost votat într-un tur 2 de scrutin Președinte al României.

Acest scenariu ar fi fost impulsionat, potrivit surselor, de către președintele României, Klaus Iohannis, directorul SPP – Lucian Pahonțu, omul de încredere al lui Iohannis, și președintele PSD, Marcel Ciolacu.

La sfârșitul lunii octombrie, informația că alegerile prezidențiale vor fi anulate de CCR pentru că „George Simion nu poate ajunge președinte al României” – circula deja prin mediile politice de la București.

Așa că – în față cu această îngrijorare – o parte din televiziunile plătite de PSD și PNL – au declanșat atacul pe George Simion. George Simion, candidat la Președinție și președinte AUR, a fost etichetat „omul Rusiei” în dezbaterile făcute la Parlament de către Antena 3, dezbateri care au fost organizate în principal pentru susținerea mediatică a lui Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi.

24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor: PSD îi dă voturi lui Simion pentru a ajunge în finală, dar românii din țară și de peste hotare aleg pe altcineva: Călin Georgescu și Elena Lasconi

Numai că pe 24 noiembrie a venit votul după primul tur de scrutin. Iar socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg, vorba proverbului.

În ziua alegerilor, PSD a direcționat 4-5% din voturile din țară către George Simion (AUR) pentru ca Marcel Ciolacu să nu ajungă într-o finală prezidențială cu Elena Lasconi iar după amiază, pe turnantă, a apărut Călin Georgescu.

La acel moment, la nivelul clasei politice, se bănuia că Georgescu nu va obține mai mult de 7-8% din sufragii iar o finală la prezidențiale Ciolacu – Simion ar fi avut 2 potențiale rezultate: validare pentru mandatul de președinte al lui Ciolacu, dacă acesta ar fi câștigat turul 2, și invalidare/ anulare a alegerilor – dacă ar fi câștigat Simion.

Numai că, din nou, „calculele” PSD și ale lui Klaus Iohannis au fost încurcate de votul românilor.

Votul din țară în primul tur a avut ca ierarhie Georgescu și Ciolacu, pe primele 2 poziții, însă votul românilor din străinătate – a schimbat această ierarhie de la prezidențiale.

Astfel, Elena Lasconi a ajuns pe locul 2, Georgescu pe primul loc și Ciolacu a fost descalificat la mustață de intrarea în turul 2.

După rezultat, la nivelul statului român – panica a crescut și mai mult. Niciunul –  în accepțiunea lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și structurilor de securitate – nu putea ajunge președinte al României, indiferent de opțiunile românilor.

Decembrie: „Opțiunea nucleară, anulăm alegerile”. Nu pot ajunge Președinte al României – nici Georgescu și nici Lasconi

Așa că au fost așteptate alegerile parlamentare, pentru a se observa cât de puternic este votul anti-sistem/ suveranist – timp în care a fost pregătită „opțiunea nucleară” – anularea alegerilor prezidențiale. Același scenariu discutat în octombrie dar cu noi candidați vizați: Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Cum USR și Lasconi nu puteau fi profilați în ochii românilor ca „răul suprem”, energia negativă a fost direcționată cu toată puterea către Călin Georgescu. Noul ”om al Rusiei”, după Șoșoacă și Simion.

În paralel, puși în față cu o asemenea opțiune, oficiali ai statului român a început să se bâlbâie și să se gripeze.

Pe 26 noiembrie, la 2 zile după primul tur al prezidențialelor, Klaus Iohannis spune oficial printr-un scurt comunicat al Palatului Cotroceni – că nu a fost informat de serviciile secrete de vreo influență a puterilor străine în alegerile prezidențiale.

Pe 27– Iohannis anunță că face CSAT a doua zi.

Pe 28, în comunicatul CSAT – menționează vag și generalist – Rusia. Ulterior, STS  iese oficial și neagă o potențială viciere a rezultatului. Comunicatul CSAT dă și indicații parchetelor. Parchetele nu vor să se bage.

În aceeași zi, pe 28, PSD prin Cristian Terheș – cere CCR anularea alegerilor, primul tur. CCR face primul pas: în unanimitate cere renumărarea tuturor voturilor – 9,4 milioane.

Pe 29 decembrie – CCR amână soluționarea sesizării lui Tehreș. Era de fapt așteptat rezultatul alegerilor parlamentare pentru a se vedea cât de mare este valul voturilor anti-sistem.

Pe 1 decembrie – iese din opțiunile de vot ale românilor – rezultatul parlamentarelor.

Pe 2 decembrie – CCR tot în unanimitate –  respinge acțiunea lui Terheș, confirmă și validează rezultatul primului tur al prezidențialelor și dă drumul organizării celui de-al doilea tur. În paralel, de la Palatul Cotroceni se cere să se facă solicitări pentru declasificarea materialelor serviciilor de informații în cazul Georgescu, „omul Rusiei”.

Pe 4 decembrie – Iohannis lansează „opțiunea nucleară”, oferind pretextul anulării alegerilor: declasifică informările MAI, SIE, SRI și STS. Multă marfă și probe clare nu prea există. În plus, informările SRI conțin greșeli flagrante. Printre altele, SRI devine viral pe TikTok pentru prostiile scrise.

În câteva minute, Marcel Ciolacu anunță oficial pe pagina de Facebook că o susține pe Elena Lasconi. Nu este clar, până la această oră, dacă Lasconi sau liderii USR știau de planul Cotroceni – PSD de anulare iminentă a alegerilor prezidențiale.

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, începe să sune prin mediul judiciar și cere să i se facă dosar lui Călin Georgescu. Șefii sistemului judiciar – sunt din nou reticenți. Nu vor să intervină direct în procesul electoral prezidențial cu 4 zile înainte de turul 2.

Pe 4 decembrie – Parchetul General anunță oficial doar că face o analiză și că autoritățile române nu au trimis oficial spre Parchet nicio sesizare sau informare.

Pe 5 decembrie – Parchetul General anunță din nou că face o cercetare in rem și aruncă pisica moartă către DIICOT. DIICOT iese și spun că fac și ei analize. Parchetele iar evită să se bage.

În aceeași zi, de 5 decembrie, Remus Pricopie/SNSPA – cel care i-a organizat lui Iohannis pseudo-dezbaterea din 2019 cu Viorica Dăncilă la care au avut acces doar ziariștii „de casă” – cere anularea prezidențialelor. Impulsurile veneau tot dinspre Palatul Cotroceni și PSD. Mai multe organizații, ca la un semn, cer același lucru CCR, la fel și „săgeata PSD” – Cristian Terheș: anularea alegerilor în urma documentelor CSAT.

Tot pe 5 decembrie, CCR era oficial dezinvestită legal pe procedura alegerilor. Validase primul tur, dăduse drumul la cel de-al doilea, nu exista cale de atac împotriva deciziilor pronunțate, dar – în paralel – lucra la anularea alegerilor. Karoly Benke – prim magistratul asistent al Curții – cel care redactează toate hotărârile dubioase – lucra deja la motivarea anulării alegerilor, asumată chiar de președintele CCR numit de PSD, Marian Enache. Tot Karoly Benke a redactat și hotărârea de interzicere a candidaturii Dianei Șoșoacă.

În seara de 5 decembrie, CCR mai emite un comunicat vag prin care spune că sesizările pe anularea alegerilor – impulsionate de Iohannis și Ciolacu – urmau să fie soluționate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

Potrivit legii pentru alegerea președintelui, cei care depuseseră sesizările nu aveau calitate procesuală, ieșiseră oricum din termenul legal de depunere a sesizărilor, iar Curtea nu-și putea întoarce decizia definitivă din urmă cu 3 zile.

Însă redactarea lui Karoly Benke apela direct la art. 146 litera f din Constituție, forțând și legea fundamentală a statului român, prin reinterpretare. Articolul spune în esență că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.  Prima pare a procedurii – CCR o validase, ca și rezultatele primului tur. Însă Karoly Benke a reinterpretat și Constituția României traducând că CCR poate anula tot procesul electoral prezidențial, din trecut. Asta în condițiile în care deciziile CCR sunt valabile doar pentru viitor.

 În noaptea de 5 decembrie spre 6 – oficialii statului român erau deja în panică. CCR nu anulase oficial alegerile, procesul electoral începuse deja – cu turul 2 la prezidențiale – la 1 dimineața în secțiile de vot din străinătate, datele strânse arătau o creștere a valului voturilor anti – sistem – voturi care se duceau spre Georgescu și Lasconi, voturile românilor din străinătate aveau să fie din nou decisive în alegerea Președintelui României, numai că Președinte al României „nu poate fi nici Georgescu, nici Lasconi”.

 „Altă opțiune pentru distrugerea lui Georgescu nu este, decât Rusia. Dar nu știm dacă povestea cu Rusia mai ține la poporul român. Nu este nicio garanție că Lasconi câștigă și chiar dacă câștigă – USR nu poate avea Președintele României. Sistemul trebuie să conducă poporul, nu poporul Sistemul”.

 Cam aceasta era atmosfera din „statul” român.

 Încă se mai căutau „actorii” care ar fi stat, de fapt, în spatele lui Georgescu. Era bănuită o implicare a unei părți din Biserica Română dar și a unei părți din Armată. Dar nu era nimic sigur. Liberalii încă nu depășiseră șocul că pe Nicolae Ciucă nu îl votase nici Armata Română.

Pe 6 decembrie – după prânz, CCR se strânge să oficializeze „opțiunea nucleară” gândită de Palatul Cotroceni și PSD. Anulează tot procesul electoral prezidențial din România, voturile a peste 9,4 milioane de români sunt aruncate la gunoi, pretextul sunt hârtiile CSAT. Georgescu și Lasconi sunt scoși cu forța din joc. „Jocul” se reia când decid Iohannis și PSD.

 Klaus Iohannis iese pe seară, la 19.00, în declarație oficială, își contrazice anunțul din 26 noiembrie – că nu a fost informat, anunță că forțează alin 2 al art 83 din Constituție. Ceea ce stabilește, și motivarea CCR la punctul 22, scrisă de Benke și publicată ulterior.

Deși are mandat fix, de 5 ani, Klaus Iohannis anunță că va rămâne Președinte al României până când va desemna premierul noului Guvern, făcut sub oblăduirea sa, rezultat din votul alegerilor parlamentare, nou Guvern care va organiza în primăvară noi alegeri prezidențiale în România din care va rezulta un nou președinte al României.

 „Establishmentul/ Sistemul” de la București a răsuflat ușurat.

 Românilor care erau în prejma secțiilor de votare din străinătate li s-au închis porțile în nas, fără explicații. Nu au mai fost lăsați să își exercite dreptul fundamental de a alege, baza democrației.

„Dosarul nr.1040/1/2023 al Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație durată proces – a fost soluționat de către judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea pronunțată la data de 03.05.2023.

Potrivit prevederilor art. 488 alin 5 din Codul de procedură penală: Contestația se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părților, a subiecților procesuali principali și cu participarea procurorului.

În urma verificărilor efectuate în evidențele Biroului de informare și relații publice în cadrul ÎCCJ nu au fost identificate solicitări din partea reprezentanților presei privind accesul sau consultarea actelor dosarului nr. 1040/1/2023 al Secției penale”, susține în răspunsul oficial ÎCCJ.

Dosarul 1040/1/2023, înregistrat pe rolul Secției Penale a Curții Supreme, la fond, cu obiect „contestație proces” a avut deja 2 termene de judecată.

Potrivit site-ului ÎCCJ, primul termen a avut loc pe 19 aprilie 2023 – și s-a finalizat cu o amânare, iar al doilea termen a avut loc chiar pe 3 mai 2023, ieri, în ziua publicării stenogramelor pe care G4media susține că le-a consultat.

Soluția dată de judecătorii ÎCCJ în dosar a fost următoarea: „Restituirea pe cale administrativă către petenţii Man Ciprian Florentin şi Ardelean Cristian Marius a contestaţiei privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 90/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală şi criminalistică (fost dosar nr. 1/P/2019 al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie). Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 mai 2023”.

Contestatori în acest dosar au fost procurorii Cristian Ardelean, Ciprian Man, 5 persoane sunt constituite ca părți vătămate iar 2 persoane sunt constituite ca intimați (suspecți).

Pe 21 iunie 2021, același site G4media.ro, sub semnătura jurnalistului TVR Alex Costache, anunța, citând portalul instanței supreme că foștii procurori DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, acuzați de presupuse abuzuri, solicită ÎCCJ să oblige Secția specială să le soluționeze mai repede dosarul. În articol era citată o declarație oferită G4media.ro de către procurorul Cristian Ardelean:

„În dosarul nostru se confirmă ceea ce a spus și CJUE în hotărârea din 18 mai. E cea mai bună dovadă că SIIJ nu asigură magistraţilor anchetaţi dreptul la apărare şi la un proces echitabil – inclusiv în ceea ce priveşte durata rezonabilă a procedurilor. Din moment ce nu am avut acces la dosar și nici acum, la peste un an și jumătate, nu ni s-a explicat în ce constă acuzațiile. Ce ni se reproșează? Că nu știm exact. În momentul de față, nici nu știm la ce procuror e repartizat dosarul. Nu se dorește să se afle cine a făcut înregistrarea care ni se impută, în ce scop, cum s-a ajuns sa fie divulgată în public. În concluzie, nu se dorește aflarea adevărului”

Și Parchetul General susține astăzi că niciun jurnalist nu a trimis vreo solicitare privind consultarea dosarului SIIJ din care G4media a publicat interceptări iar legal nici nu era posibil acest lucru:

„La Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost înregistrată nicio solicitare având obiectul indicat de dumneavoastră. Totodată, precizăm că, potrivit art.27 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, „dosarele aflate pe rolul parchetelor nu pot fi studiate de reprezentanții mass media. Accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public privind stadiul în care se află cercetările efectuate în cauză se realizează prin emiterea de comunicate sau prin comunicarea de informații la cerere, în condițiile legii”.

Ieri, site-ul G4media a publicat sub pseudonim (Ionuț Dorobanțu) un material conținând stenograme/ interceptări (foto/ capturi ) dintr-un dosar penal al SIIJ/ Parchetul General, susținând de mai multe ori în text că dosarul a fost consultat de G4 media.

Titlul materialului publicat de G4media a fost: „DOCUMENTE. Cum a vrut Secția Specială să îi acuze de șantaj pe ONG-iștii și jurnaliștii nemulțumiți de ghidul de comunicare cu presa făcut de CSM-ul condus de Lia Savonea/ Secția a cerut mandat de interceptare pentru șefa Freedom House, Cristina Guseth și procuroarea Alexandra Lăncrănjan”. (link)

În urma devoalării de către G4media a convorbirilor înregistrate, parte a dosarului penal, judecătoarea Lia Savonea, președinte al Curții de Apel București, fost președinte al CSM și judecător promovat la ÎCCJ, a anunțat public, potrivit luju.ro și știripesurse.ro că va face sesizare penală pentru o potențială săvârșire a infracțiunii de șantaj.

Potrivit luju.ro, și CSM s-a sesizat în „scandalul Savonea” (link).

„Vlad Cosma: Acum o joacă pe cine să pună adjunct. În locul lui Coldea.
Mircea Negulescu: Pe cine ar vrea să pună?
Vlad Cosma: În niciun caz pe Ciocârlan, că nu poate să îl pună că abia l-a pus acum 6 luni și i-a dat prima steluță și nu poate după încă 6 luni să îi mai dea o stea.
Mircea Negulescu: Dar de ce trebuie să îi mai dea o stea?
Vlad Cosma: Că sunt alții cu mai multe stele și că e prea recentă promovarea. Vezi, Doamne, l-a promovat prea repede și nu poate după 6 luni iar să îl promoveze. 
Mircea Negulescu: Să înțeleg că Ghiță pune șeful la SRI?
Vlad Cosma: Nu, dar știe ce se întâmplă acolo. Nu îl pune Ghiță, dar are contact. Acum? Cred că o să aibă până moare!
Mircea Negulescu: Domnul Ghiță ar vrea să își pună omul lui sau nu înțeleg?
Vlad Cosma: Nu, ar vrea să nu fie ăsta pe care îl consideră el în barca ta.
Mircea Negulescu: În barca mea?
Vlad Cosma: Da!
Mircea Negulescu: Păi eu nici nu îl știu pe Ciocârlan, ești nebun?
Vlad Cosma: Păi nu că îl știi tu, Sabin, văru’, finu’”, potrivit dialogului dintre cei doi, difuzat de Realitatea PLUS.

Surse au relatat de-a lungul timpului cum relaţia Sebastian Ghiţă- Adrian Ciocîrlan a fost într-o continuă schimbare.

La momentul înregistrărilor, Sebastian Ghiţă îl cunoştea pe Adrian Ciocîrlan, ştia că acesta a condus Direcţia Generală de Apărarea Constituţiei, sub prim-adjunctul Florian Coldea iar Ciocîrlan lucra cot la cot cu fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Koveşi, în ceea ce priveşte implicarea în dosarele penale ale DNA.

În perioada când Florian Coldea a fost debarcat din funcţie, la finele lui 2016- început de 2017, Adrian Ciocîrlan fusese deja numit din iulie 2016 director adjunct al SRI de către Eduard Hellvig, trecând în tabăra acestuia din urmă, dar păstrându-şi o relaţie foarte bună cu Codruţa Koveşi. (dublu click conducerea SRI)

Din acest motiv, Laura Codruţa Koveşi ar fi insistat- cu acceptul acestuia- ca Adrian Ciocîrlan să fie noul prim- adjunct al SRI în locul lui Coldea, în ciuda relaţiilor controversate ale lui Ciocârlan oameni de afaceri din Gruparea Monaco, gen Bogdan Buzăianu şi nu numai.

Tocmai din această cauză, Ghiţă – care ajunsese în război cu fosta sa amică- Koveşi, nu-l dorea la acea vreme pe Adrian Ciocîrlan prim adjunct al SRI. Intenţiile lui Ghiţă sunt relatate procurorului Negulescu şi de Vlad Cosma, însă Cosma/Ghiţă mint în legătură cu adevăratele motive din acel moment ale lui Sebastian Ghiţă.

După ce Eduard Hellvig l-a nominalizat pe Răzvan Ionescu- un personaj mai şters şi mult mai puţin controversat- prim- adjunct în locul lui Coldea, Adrian Ciocîrlan, rămas fără funcţia vizată, s-a împrietenit cu Gruparea Belgrad – a lui Sebastian Ghiţă, grupare din care fac parte numai oameni de afaceri cu probleme penale şi a ţinut în continuare legătura cu Gruparea Monaco, prietenă de afaceri inclusiv cu Ghiţă, şi cu oameni din PSD, motiv pentru care zonele media controlate de aceştia nu difuzează publicului nicio informaţie în legătură cu controversele din jurul adjunctului SRI, acesta fiind „protejat”.

De-a lungul timpului, şi Adrian Ciocîrlan a fost suspectat că a ajutat la fuga lui Sebastian Ghiţă din ţară, tocmai pentru că viza la acea vreme funcţia de prim-adjunct al SRI.

Adrian Ciocîrlan este din 2016 până în prezent- director adjunct al SRI, fiind numit în funcţie la propunerea directorului SRI, Eduard Hellvig.

Citeşte şi EXCLUSIV.#ARESTĂRILE, ÎN 4 MINUTE, LA SRI. Actualului Director Adjunct al Serviciului Român de Informaţii, generalului de brigadă, Adrian Ciocîrlan, i-au fost raportate în doar 4 minute şi fără nicio bază legală, arestările politicienilor de către conducerea DNA

Aşa se face că, într-un comunicat public, postat chiar pe siteul Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu anunţă că astăzi a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi a „continuat, spre exemplu”, să discute cu toţii „soluțiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Numai că decizia 55/2020 a CCR nu este o decizie simplă a CCR ( dublu click- diferenţe tip de decizii CCR ) prin care să se constate neconstituţionalitatea integrală sau parţială a unei prevederi, este o soluţie interpretativă, aşa cum se şi arată în conţinutul ei. Ca atare, Ministerul Justiţiei sau Legiutorul nu au ce „soluţii legislative” să promoveze pentru că decizia CCR este pentru interpretarea magistraţilor- judecători şi procurori.

Spre deosebire de deciziile simple ale CCR, cele interpretative vizează înţelesul constituţional al unor norme şi, pe cale de consecinţă, soluţiile vizează ca numai anumite înţelesuri să fie aplicate de instanţele de judecată sau de către magistraţi.

În soluţiile interpretative, CCR stabileşte înţelesuri ale normelor în conformitate cu Constituţia iar acestea există pentru a fi puse în aplicare de magistraţi şi nu sunt dedicate Legiuitorului, pentru că nu el aplică normele respective.

Ca atare, decizia 55/2020 interpretativă a CCR sună astfel: „ Admite excepția de neconstituționalitate, ridicată de același autor în același dosar, și constată că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Definitivă și general obligatorie”.

Decizia 55/2020 a CCR, venită după decizia 51/2016 a CCR, arată că instanţele şi procurorii nu pot folosi ca probe datele rezultate din mandatele de siguranţă naţională ale SRI pentru că dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991- legea care asigură cadrul legal SRI.

Potrivit datelor publice ale ÎCCJ şi SRI, SRI a dezvoltat o adevărată industrie a mandatelor de siguranţă, în ultimii ani fiindu-i aprobate peste 28.000 de MSN, restrângând fără indicii clare drepturile şi libertăţile a sute de mii de persoane.

Citeşte şi…

„Un coniac din anul naşterii mele, are 50 de ani. Aşa, când e un moment important, beau câte un păhărel, îmi stimulează crativitatea, e foarte, foarte ok. Şi ca lumea să nu ştie ce fac, bem din ceşcuţă. Ştii, că pe vremuri, când eram elev, şi încălcam anumite reguli, îmi puneam în ceşcuţă. Noroc!”, a spus Fenechiu, într-un moment de relaxare al comisiei către colegii săi care au recunoscut că senatorul le-a făcut poftă de coniac şi i-au recomandat lui Fenechiu să bage sticla de băutură sub masă.

Ulterior, senatorul PNL a spus că are poftă şi de peşte care ar merge cu coniacul iar, mai târziu, tot acesta a început să mângâie şi o pisică – Sacha- pe care a adus-o la cadru şi a arătat-o şi comisiei în timpul dezbaterilor.

Îmbrăţişând pisica, Daniel Fenechiu a spus comisiei că votează şi aceasta: „2 voturi pentru!”. Asta însemnând senatorul şi pisica sa.

VEZI IMAGINILE CU DANIEL FENECHIU

Senatorul PNL a spus că „judecătorii de la ţară nu înţeleg COVID-ul”, motiv pentru care a avut mai multe propuneri, care mai de care mai surprinzătoare, de a se judeca contestaţiile românilor puşi sub măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi ce echivalează cu măsurile preventive.

În acel moment se discuta pe articolele cele mai importante ale proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic și biologic.

Senatorul UDMR, Karoly Zsolt, tot în transmisie online de acasă, a rugat stafful comisiei să îi trimită modificările la proiectul de lege până astăzi, pentru că nici el nu mai înţelege ce s-a aprobat.

Senatorul PSD, Cosmin Preda de la Craoiva, a propus ca aleşii să se primească un spor de stres/oboseală pentru participările la dezbaterile pe legea carantinării şi izolării românilor. Mai mulţi participanţi au fost de acord cu ideea senatorului PSD.

Şedinţa s-a finalizat fără a se termina dezbaterile şi modificările pe importantul proiect de lege, senatorii nemaînţelegând la un moment dat nici ce au propus, nici ce a reieşit în proiectul scris şi modificat, mai multe prevederi bătându-se cap în cap.

Ieri, mai multe ore şi de mai multe ori, senatorii au întrerupt dezbaterile pentru negocieri. Lucrările sunt în continuare conduse de senatoarea PNL, Iulia Scântei, deşi preşedinţia comisiei juridice aparţine PSD.  

Senatul este cameră decizională pe legea carantinării şi izolării care vizează toţi românii.

• O mască de protecţie FFP2 scade de la 37,57 de lei la 21,9 lei, iar mască de protecţie FFP3 scade de la 42,09 lei la 31,9 lei

• Spitalele cumpărau direct măşti FFP 2 şi cu 16 lei bucata, în aceeaşi perioadă 

• „Academicienii SRI”- Adrian Ionel şi Cătălin Hideg au lucrat în trecut în aceeaşi firmă

• Filiera Abu Dhabi: curse speciale dinspre şi înspre România, fabrică, telefoane şi donaţii

• Adrian Ionel: „Am luat tot ce am găsit în piaţă. Tot ce am găsit am luat şi am aruncat de urgenţă în spitale”

• Unifarm SA prin Adrian Ionel a luat un credit de tip revolving de 15 milioane de euro de la Eximbank SA cu scrisoare de la Ministerul Sănătăţii

• Ministerul de Finanţe a dat Unifarm un împrumut de 1,15 miliarde de lei pentru 6 luni din banii din privatizări

• Adrian Ionel: „Au fost 3 valuri de aprovizionare”

• Adrian Ionel: „Nu ne putem angrena în operaţiuni de business intelligence, de verificare a firmelor cu care facem contracte”

• Până în mai 2020, Unifarm SA- cu Adrian Ionel la conducere- reziliase 18 contracte, 50 de firme prezentaseră potenţial de risc, în 2 cazuri a intervenit banca

O serie de date publice arată că CN Unifarm SA, societatea cu capital deţinut integral de statul român, sub tutela ministerului Sănătăţii şi condusă până de curând de Adrian Ionel, a încheiat contracte de vânzare- cumpărare pentru materiale de protecţie împotriva noului coronavirus încă de pe 6 martie 2020. Pe 6 martie 2020, când Adrian Ionel încheia contractele, preşedintele Klaus Iohannis lansa alături miniştrii Guvernului şi de premierul Ludovic Orban campania naţională de împădurire „O pădure cât o ţară” din judeţul Dâmboviţa.

Pe 6 martie 2020, vineri, România nu era în stare de urgenţă.

Abia pe 16 martie 2020, România a instituit pentru prima oară starea de urgenţă, printr-un decret semnat şi anunţat de către preşedintele Iohannis.

Cu toate acestea, cu 10 zile înainte de starea de urgenţă, CN Unifarm SA, condusă de Adrian Ionel încheia un contract pe 1 an cu Sanimed International Impex SRL, condusă de directorul general, Cătălin Robertino Hideg.

Printr-o anexă la contractul din 6 martie 2020, încheiată la aceeaşi dată, „având în vedere necesitatea achiziţonării de produse necesare pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19”, firma lui Hideg se angajează să livreze Unifarmului condus de Adrian Ionel 600.000 de combinezoane, 1,75 de milioane de bucăţi de ochelari de protecţie, 1 milion de măşti FFP2, 30.000 de măşti FFP3, 1 milion de măşti cu 3 pliuri.

Firma lui Cătălin Hideg avea termen maxim de livrare 80 de zile de când a încasat plata de la Unifarm SA, potrivit contractului postat public pe Facebook, chiar de fina lui Cătălin Hideg, Adriana Bahmuţeanu.

Fără TVA, după negocierea Hideg-Ionel, pe 6 martie 2020:

• 1 mască FFP 2, vândută de Sanimed către Unifarm, costa 37,57 de lei

• 1 mască FFP3, vândută de Sanimed către Unifarm, costa 42,09 de lei.

Săptămâna următoare, tot vineri, pe 13 martie 2020, Adrian Ionel, ca director general al Unifarm SA, reziliază contractul cu firma omului de afaceri Cătălin Hideg, Sanimed International Impex SRL, prin denunţare unilaterală.

După 3 zile, România intră oficial în stare de urgenţă. „Am dispus asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de materiale, echipamente și medicamente în perioada pandemiei prin procedura de achiziție directă”, a anunţat de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis, luni, pe 16 martie 2020.

Marţi, 17 martie 2020, în următoarea zi după declararea stării de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Publice Centralizate (O.N.A.C) încheie un acord cadru cu cealaltă firmă controlată de acelaşi om de afaceri Cătălin Hideg, Romwine & Cofee SRL, pentru achiziţia de echipamente de protecţie: măşti FFP2 şi FFP3.

În aceeaşi săptămână, vineri, 20 martie 2020, Romwine & Cofee SRL controlată de Cătălin Hideg încheie şi actele adiţionale şi contractele subsecvente pentru măştile FFP2 şi FPP3 pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, condus de Raed Arafat, prin IGSU, condus de Dan Paul Iamandi. Măştile erau aduse din Turcia.

Romwine & Cofee SRL se angajează să vândă DSU/IGSU/MAI 795.000 de măşti FFP 2 şi 875.000 de măşti FFP 3 până pe 6 august 2020.

Fără TVA, după contractul Hideg- DSU/IGSU/MAI, pe 20 martie 2020:

• 1 mască FFP 2, vândută de Romwine & Cofee SRL către DSU/IGSU/MAI, costa 21,9 de lei.

• 1 mască FFP3, vândută de Romwine & Cofee SRL către DSU/IGSU/MAI, costa 31,90 de lei.

Potrivit contractelor şi actelor adiţionale, preţurile produselor fără TVA vândute de acelaşi om de afaceri scad în doar 2 săptămâni cu mai mult de 10 lei, astfel: o mască de protecţie FFP2 nu mai costă 37,57 de lei ci 21,9 lei, iar masca de protecţie FFP3 nu mai costă 42,09 lei, ci 31,9 lei.

În aceeaşi perioadă, 25 martie 2020, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare achiziţiona prin cumpărare directă 20.000 de măşti FFP2, măşti de unică folosinţă pentru uz civil, cu filtrare bacteriană de 95% cu 16 lei bucata, fără TVA, potrivit Recorder.ro şi e-licitatie.ro.

În paralel, în aceeaşi primă jumătate a lunii martie 2020, Adrian Ionel, ca director general al Unifarm SA, a încheiat fără proceduri şi un alt contract pe care ulterior l-a reziliat, pentru livrarea de 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, contract din care în România au intrat pe 19 martie 2020 1 milion de măşti neconforme şi în care DNA susţine că Adrian Ionel a pretins suma de 760.000 de euro pentru sine intermediarului contractului.

În schimbul a 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, Unifarm SA convenise să plătească iniţial 32. 278.750 lei. Adică 6,7 milioane de euro. DNA susţine că 1,21 de milioane de euro era numai plata pentru funcţionari Unifarm şi intermediar. Iar din această sumă, Adrian Ionel ar fi pretins 760.000 de euro pentru sine.

Pentru că furnizorul nu a achitat intermediarului nicio sumă din 1,21 milioane de euro convenite, Adrian Ionel ar fi reziliat unilateral contractul.

Echipamentele de protecţie veneau tot din Turcia. Ca şi echipamentele vândute de om de afaceri Cătălin Hideg, prin Romwine & Cofee SRL, pentru DSU/MAI/IGSU.

„Academicienii SRI”- Adrian Ionel şi Cătălin Hideg au lucrat în trecut în aceeaşi firmă

La fel ca Adrian Ionel, şi Cătălin Hideg are legătură cu mediul academic al SRI iar presa a scris că în trecut ar fi avut legături şi cu masoneria. În plus, înainte ca Adrian Ionel să fie numit în octombrie 2012 în Consiliul de Administraţie al Unifarm alături de generalul în rezervă SRI, Ion Maranda, fostul şef al Direcţiei de Protecţie Internă al SRI, Adrian Ionel a fost director general chiar la una dintre firmele lui Cătălin Hideg.

Filiera Abu Dhabi: curse speciale dinspre şi înspre România, fabrică, telefoane şi donaţii

Cătălin Hideg este plecat de la sfârşitul lunii martie 2020 în Abu Dhabi alături angajaţi ai săi şi de omul de afaceri, Cristian Burci, unde au deschis o fabrică prin care produc medii de cultură pentru statul emiratesc şi au şi alte proiecte.

Afacerea pe care cei doi o derulează în Abu Dhabi este cu o companie publică a statului emiratesc, Royal Group LLC, sume cu care Cătălin Hideg şi-a finanţat şi afacerile făcute în România cu DSU/MAI/IGSU.

Toţi au ieşit din ţară de pe Aeroportul Otomeni cu un avion special al Etihad Airways/ Cargo, a doua mare companie aeriană aflată sub pavilonul Emiratelor Arabe Unite, în care au dus şi echipamente necesare asamblării fabricii.

Cristian Burci, cel care susţine că s-a ocupat în Abu Dhabi să pună „cap la cap” tranzacţia, spune că valoarea totală a afacerii din Emirate este de 10 milioane de euro. „Bineînţeles că orice cursă care pleacă de pe Otopeni are autorizarea statului român”, a declarat Burci.

După inaugurarea fabricii dar şi după donaţii făcute României de către EAU, pe 3 iunie 2020, premierul Ludovic Orban l-a sunat pe şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan (MBZ), prinţul moştenitor al Emiratului Abu Dhabi şi comandant suprem al Forţelor Armate al EAU, liderul de facto al Emiratului, pentru a-i mulţumi pentru asistenţa oferită de Emitatele Arabe Unite României „în măsurile preventive în curs de desfăşurare pentru a opri răspândirea coronavirusului”.

„Cei doi lideri au făcut schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții regionale și internaționale de interes reciproc, inclusiv despre impactul asupra sănătății, cel umanitar și economic al pandemiei și despre eforturile globale de a opri răspândirea acesteia”, arată un comunicat oficial al Guvernului emiratesc.

„A fost convenită continuarea eforturilor comune în vederea aprofundării și extinderii suplimentare a cooperării economice bilaterale, inclusiv prin încurajarea interacțiunilor directe dintre oficialii și comunitățile de afaceri din România și Emiratele Arabe Unite. Ludovic Orban a subliniat, în acest context, dialogul foarte bun al autorităților de la București cu companiile emirateze prezente deja în țara noastră și a evocat numeroasele oportunități de realizare de noi investiții, în multiple domenii”, arată un comunicat al Guvernului României.

Pe 10 aprilie 2020 şi ulterior, şi pe 14 mai 2020, Guvernul Emiratelor Arabe Unite a trimis în România, prin zboruri speciale, ca donaţie, echipamente de protecţie împotriva pandemiei. 

În aprilie, ministrul de externe, Bogdan Aurescu a întâmpinat, pe aeroportul Henri Coandă, primul zbor special din EAU care a donat României 3 milioane de măşti, 2,7 milioane de mănuşi de examinare, 84.000 de mănuşi de protecţie, 37.000 de combinezoane şi 20.5000 de ochelari de protecţie. Pe 14 mai, aeronava din EAU a fost întâmpinată, din partea României, de către secretarii de stat Raed Afarat şi Andrei Baciu.

Adrian Ionel, Unifarm: „Am luat tot ce am găsit în piaţă”

Într-un interviu pentru Adevărul Live, patronat de Cristian Burci, Adrian Ionel, descria pe 5 mai 2020, când era încă director general al CN Unifarm SA, cum s-a ocupat de cumpărarea echipamentelor de protecţie împotriva pandemiei necesare României:

„Unifarm a intrat în această chestie destul de târziu, în data de 16 martie. Chiar dacă până la acea dată fuseseră efectuate proceduri de achiziţii, practic stocurile noastre şi materialele cu care puteam să mergem în spitale erau zero. Zero, zero absolut. Pentru că achiziţiile care fuseseră derulate aveau termene de livrare până la 90 de zile, nu imediate. Atunci, în cea mai mare viteză, cu cea mai mare urgenţă, am luat aproape tot ce am găsit în momentul respectiv pe piaţă, deşi am fost destul de târziu finanţaţi, aşa cum am spus. Printr-un credit- atenţie- nu bani publici, ci un credit purtător de dobânzi pe care Unifarmul îl va rambursa. Am contractat acest credit pentru a putea face aprovizionările într-un ritm alert şi foarte rapid. Am luat tot ce am găsit în piaţă, am distribuit cât mai rapid în spitale pentru că problemele apăreau peste noapte, focarele se extindeau, numărul de pacienţi creştea, medicii erau din ce în ce mai expuşi şi era foarte important ca medicii să rămână în continuare sănătoşi să poată să trateze în continuare pacienţi iar numărul de pacienţi să nu să se mărească foarte mult”.

Unifarm SA prin Adrian Ionel a luat credit de 55,5 milioane de lei de la BCR, a luat credit de tip revolving de 15 milioane de euro de la Eximbank SA iar Ministerul de Finanţe i-a dat un împrumut de 1,15 miliarde de lei pentru 6 luni din banii din privatizări

Potrivit Monitorului Oficial, înainte de pandemie, CN Unifarm SA luase deja 11 octombrie 2019 un credit de la BCR de 55.500.000 de lei.

După apariţia noului coronavirus dar înainte ca România să intre oficial în stare de urgenţă, pe 2 martie 2020, AGA Unifarm SA decide deschiderea unui nou credit de tip revolving la Eximbank SA în valoare de 15 milioane de euro (72.111.000 de lei), pentru achiziţia în regim de urgenţă de materiale, echipamente medicale şi paramedicale, aparatură şi dispozitive medicale necesare, ca urmare a crizei cauzate de coronavirus.

AGA Unifam SA îl împuterniceşte pe Adrian Ionel să facă toate formalităţile necesare încheierii contractului de credit şi să semneze toate documentele afaferente.

Linia de creditare de tip revolving înseamnă că aceasta se reînnoieşte automat pe măsura încasărilor. În plus, aceasta poate fi utilizată oricând, orice sumă de bani,până la limita maximă aprobată, în funcţie de nevoile de plată generate. Banii pot fi rambursaţi şi reutilizaţi de oricâte ori este nevoie, chiar şi pe parcursul unei zile.

Pe 5 martie 2020, aceeaşi AGA a Unifarm completează creditul de tip revolving de 15 milioane de euro de la Eximbank SA cu garanţiile: garanţie în numele şi în contul statului de 70% din valoarea plafonului aprobat (pentru 50.477.700 lei), ipotecă mobiliară de rang 1 asupra creanţelor prezente şi viitoare provenite din contractele comerciale încheiate între CN Unifarm SA şi clienţii săi şi o scrisoare de susţinere emisă de Ministerul Sănătăţii, condus la acea vreme de ministrul Victor Costache. AGA Unifarm îl mandatează pe Adrian Ionel să semneze contractele de credit şi garanţiile oferite.

Pe 18 martie 2020, după declararea stării de urgenţă, premierul Ludovic Orban, alături de miniştrii Florin Cîţu, Virgil Popescu şi Ion Ştefan au aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri economice şi fiscal- bugetare prin care „Ministerul Finanţelor Publice poate acorda la solicitarea CN Unifarm un împrumut din venituri realizate din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1,15 miliarde lei, pe o perioadă de 6 luni de la momentul acordării acestuia”.

Suma urma să fie utilizată pentru rambursarea primei tranşe din împrumutul acordat de Eximbank în numele şi contul statului, iar diferenţa urma să se utilizeze pentru achiziţia de urgenţă de material şi echipament sanitar în contexul epidemiei cu coronavirus în România.

În OUG se precizează că responsabilitatea privind utilizarea sumelor din împrumut revine CN Unifarm SA iar între CN Unifarm şi Ministerul Finanţelor Publice urma să se încheie o convenţie.

„Avem 3 valuri de aprovizionare. Practic, tot ce am găsit am luat şi am aruncat de urgenţă în spitale”

„Ţară după ţară şi-a închis graniţele şi am rămas cu câteva, foarte puţine. Vorbim de Turcia, Belgia, vorbim de Austria şi China. Acestea au fost ţările care au rămas până la final, cu foarte puţine lucruri, majoritar China a fost o platformă unde marile puteri ale lumii s-au bătut pentru resurse iar noi ne-am bătut de la egal la egal cu ei. (…) În primul rând, noi înainte de asta nu am făcut achiziţii de materiale de protecţie niciodată. Noi am făcut achiziţii strict de medicamente. Deci clar nu, nu eram pregătiţi pentru partea asta. Doi, din punct de vedere financiar, nu aveam forţa necesară de a ne aproviziona la aceste volume, deşi noi am tot solicitat de-a lungul timpului capitalizări ale companiei. Această companie s-a autofinanţat tot timpul, banii au fost practic produşi de activitatea noastră şi nu de la bugetul de stat, ca şi în prezent de altfel. Şi atunci a fost nevoie de un împrumut bancar care să ne garanteze posibilitatea de a accede în aceste pieţe”, a declarat Adrian Ionel pentru Adevărul Live.

El a susţinut că în Unifarm SA lucrează 46 de oameni iar compania a derulat „cea mai mare operaţiune logistică a României după al 2-lea Război Mondial”.

„Există mai multe valuri ale acestor achiziţii. Dacă în primul val, efectiv am luat ceea ce am găsit în piaţă, pentru că nu mai era mare lucru, în nevoia de a asigura extraurgent ceea ce ne cereau spitalele, acest lucru s-a datorat faptului că ne-am uitat în spitale, medicii sunau, directorii de spitale sunau, ministerul Sănătăţii suna la noi şi ne ceream materiale care nu existau pe piaţa din România. Practic, tot ce am găsit am luat şi am aruncat de urgenţă în spitale. (…) Practic, avem 3 valuri de aprovizionare, 3 valuri în care am negociat în funcţie de urgenţă, de rapiditatea cu care ni le puteau livra şi de cantitatea şi calitatea pe care le ceream noi la acel moment, calitate medicală şi preţurile relativ au contat şi ele dar mai puţin în faţa urgenţei care era în spitale”, a declarat Ionel.

Adrian Ionel: „Nu ne putem angrena în operaţiuni de business intelligence, de verificare a firmelor cu care facem contracte”

„Acum ştim exact ce mecanisme să abordăm, cum să acţionăm, care sunt pârghiile prin care putem ajunge cel mai repede la resurse. (…). Nu ducem lipsă de materiale, nu ducem lipsă de medicamente, chiar ieri am reuşit să aducem încă 100 de ventilatoare. Puţine ţări reuşesc să facă aşa ceva în momentul de faţă. (…) Este evident că nu ne putem substitui organelor de anchetă, nu ne putem angrena în operaţiuni de business intelligence, de verificare a firmelor şi a ramificaţiilor acestor firme cu care noi facem contracte.

Din punctul nostru de vedere, al Unifarmului, erau esenţiale 3 lucruri: bonitatea firmei, viteza cu care puteau aduce produsele iar acestea să fie cel mai bun raport calitate preţ. Restul, restul sunt date care se speculează, sunt acuze care se lansează de cele mai multe ori nefondat, 99% dintre ele, pentru că noi, aşa cum bine ne-aţi indicat, nu avem capacitatea de analiză şi de investigare pe fir a unor firme până…nu ştiu, la al 15-lea component din firmele astea”, a declarat Ionel în acelaşi interviu.

Până în mai 2020, Adrian Ionel anunţa că Unifarm reziliase 18 contracte, 50 de firme prezentaseră potenţial de risc iar în 2 cazuri a intervenit banca

„Am avut mai multe tipuri de…Diverse încercări de genul acesta. Pe unele le-am depistat la timp şi le-am oprit. Vreau să vă spun că sunt peste, în momentul de faţă dacă nu mă înşel, sunt peste 18 contracte reziliate. În altele dintre ele le-am respins din start pentru că am identificat posibili potenţiali factori de risc. Şi aici vorbim de foarte mulţi, peste 50 de firme care prezentau potenţial de risc.

Şi nu în ultimul rând, vreau să vă spun că întotdeauna noi şi cei de la banca cu care am lucrat am avut un double check pe aceste date. Era o primă verificare făcută de noi şi o a doua, financiară, făcută de ei. De acordare a creditului, da. Inclusiv această bancă ne-a ajutat să identificăm în 2 cazuri şi să înterupem la timp un potenţial contract care putea deveni oneros (…).

Deci noi, din punctul nostru de vedere, ne-am luat cam toate măsurile de siguranţă atât cât ne-a permis capacitatea firmei şi obiectul nostru de activitate. Mai mult de atât, ar fi trebuit să ne substituim unor organisme judiciare – ceea ce nu e cazul Unifarmului (…).

Din punctul nostru de vedere, aşa cum v-am spus şi mai devreme, în momentul de faţă în depozitele Unifarm găsiţi peste 20 de milioane de măşti, ceea ce înseamnă un început foarte bun pentru ceea ce avem nevoie. Dacă am înţeles bine aseară de la domnul ministru Nelu Tătaru, era vorba de 100 de milioane de măşti. Suntem în orice moment alături de industria internă capabili să asigurăm acest necesar, începutul – cum v-am spus- îl avem, industria internă asigură o parte iar sursele private pot asigura şi ele o parte. Suntem cu toţii în această luptă şi cred că putem cu toţii contribui la satisfacerea pieţei din punct de vedere calitativ şi cantitativ”, spunea Adrian Ionel pentru Adevărul Live.

Pe 23 iunie 2020, procurorii DNA l-au inculpat şi pus sub control judiciar pe pentru o perioadă de 60 de zile pe fostul director general al Unifarm SA, Adrian Eugen Ionel. Acesta este acuzat de procurori de mai multe fapte de corupţie şi de faptul că a pretins de la intermediar suma de 760.000 de euro pentru un singur contract de achiziţie, atribuit fără nicio procedură, pentru echipamente de protecţie pe perioada pandemiei COVID-19. Din cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, procurorii susţin că în România au ajuns doar 1 milion de măşti care nu corespundeau specificaţiilor tehnice şi doar 26.000 de combinezoane, estimând că prejudiciul din patrimoniul CN Unifarm SA se ridică la 2,38 milioane de mai. Mai mult, DNA îl acuză pe Adrian Eugen Ionel că a ajuns în 2016 şef al Unifarm cu încălcarea legii. Adrian Eugen Ionel a respins acuzaţiile care i se aduc.

2014: Bârlogul DIPI, serviciul secret al Ministrului de Interne

Rechizitoriul DNA în care a fost implicat un alt serviciu secret al României- serviciul secret al Ministerului de Interne- DIPI- arată că în aprilie 2014, senatorul PSD, Marius Isăilă se întâlnea în aceeaşi locaţie cu şeful DIPI de atunci, Gelu Marin Oltean, cu chestori de poliţie, secretari de stat din MAI, cu şefii juridicului DIPI, cu ofiţeri de protecţie internă ai DIPI, cu şeful de atunci al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor. Infracţiunile se desfăşurau în local şi în parcarea localului „Bârlogul Lupilor”, acolo unde mai marii serviciului secret se simţeau atât de protejaţi încât aduceau alţi oameni din MAI, de la compartimentul de supravegheri oprative al DIPI, să verifice maşina senatorului PSD ca să vadă dacă nu este urmărită , să o scaneze, să vadă dacă nu are amplasate pe ea sisteme electronice de monitorizare şi supraveghere.

Senatorul Isăilă a fost condamnat în 2016 de ÎCCJ la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

2020: Bârlogul „oamenilor SRI”

Mai trec 6 ani. Şi în martie 2020, Adrian Ionel, un om apropiat şi pion important pentru SRI, cu şcoală şi doctorand SRI, director general al Unifarm, pe timp de pandemie de coronavirus, se simţea şi el atât de sigur încât negocia şi el cu intermediarul contractului pentru care potrivit DNA a cerut mită de 760.000 de euro, tot la „Bârlogul Lupilor”.

Acolo, potrivit DNA, „s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție”. (dublu click comunicat DNA)

Atracţia, siguranţa şi protecţia „Bârlogului” pentru DIPI şi SRI. Dar ce este cu „Bârlogul”? Al cui este?

Lucruri importante, ilegale, dorit a fi secrete, negociate în acelaşi loc.

Oare ce le deterimă pe toate aceste personaje, şefi de servicii secrete, poliţişti importanţi, şefi de instituţii publice, teoretic instruiţi, să fie atât de siguri ca să se ducă toţi în „Bârlogul Lupilor” să discute, să negocieze sau să săvârşească ilegalităţi?

O fi oare meniul? O fi ambientul? Muzica lăutărească? Lumea petriţă şi interlopă, moguli care se peridă? Sau pur şi simplu le place paranghelia?

Sau poate este ceva mai mult.

Siguranţa şi protecţia puterii banului. Sau…nu.

Bine aţi venit de fapt la…SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL. Siguranţa şi protecţia puterii banului

Datele publice arată că locaţia cunoscută „Bârlogul Lupilor” se numeşte de fapt SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL.

Societatea a fost înfiinţată în 2010, acum 10 ani, şi a avut până recent 2 personaje implicate în ea: Daniel Marius Grecu, asociatul unic şi Gabriel Delea, administratorul.

Dar cine este patronul SC Grota Lupilor Activi SRL? În timp ce este patron de restaurant important care tot apare în dosarele DNA, Registrul Comerţului arată că patronul Grecu mai are şi alte preocupări.

• SC Smart House Concept SRL (cu Petre Niculae, Gelu Năstase, Petruţ Cornel Ion)

• SC Orhideea Developement SRL (cu SC Asti Automation SRL/Tiron Petrea Roxana, Gheorghiu Alexandra, Petre Florina, Herascu Raluca Gabriela)

• SC 777 Vertenerg Est SRL (cu Marian Nica, Petruţ Cornel Ion, Hanifi M Kheir)

Asociatul patronului SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- Regele Blocurilor din Sectorul 6, apropiat PSD, fratele magnatului Alin Niculae

Asociatul lui Grecu – patronul SC Grota Lupilor ACTIVI SRL- în SC Smart House Concept SRL, este implicat în afaceri imobiliare de proporţii, fiind asociat cu Regele Blocurilor din Sectorul 6, milionarul Petre Niculae.

Petre Niculae este prezentat de-a lungul timpului în presă ca „stâpânul spaţiilor publice”, „mogulul imobiliar”, este apropiat de PSD şi primarul sectorului 6, Gabriel Mutu,  Niculae având legătură cu societăţile: Oscar H Drinks SRL/Oscar Downstream SRL ( cu Alin Niculae), SC Pedro Company Constructexim SRL, Activ Global Construct SRL ( cu Lucia Niculae, Daniel Niculae), Smart House Concept ( cu Gelu Năstase, Daniel Marius Grecu, Petruţ Cornel Ion), SC Imob Construct Center SRL (cu Marinela Niculae, Petre Niculae, Alin Niculae), SC Rezident Suport SRL (cu Marinela Niculae), Zen Living Apartments SRL ( cu Marinela Niculae), SC Pepe Tower SRL (cu Daniel Petre, Lucia Radu), SC Politehnica Business Tower SRL ( cu Daniel Niculae, Lucia Niculae).

Fratele lui Petre Niculae (60 de ani), partenerul patronului de la SC Grota Lupilor ACTIVI SRL, este nimeni altul decât magnatul Alin Niculae (49 de ani).

Alin Niculae este în top 500 Forbes miliardari din 2019 ai României, pe locul 17, cu afaceri în industria petrolieră şi imobiliare, ca fratele său, şi patronul aşa numitului „Bârlog” al Lupilor, în principal prin afacerile cu Oscar Downstream, ansambluri rezidenţiale şi terenuri în Bucureşti, asigurări, fiind prezentat uneori şi ca miliardarul fără chip- deşi are unul.

Magnatul Alin Niculae apare ca partener de afaceri şi al liderului PSD, Codrin Ştefănescu, pe un teren aflat în Vestul Bucureştiului, pe care Ştefănescu i l-a vândut lui Niculae, către grupul Oscar Downstream- pentru 2 milioane de euro. (dublu click Alin Niculae- Codrin Ştefănescu)

Tot despre Alin Niculae presa a scris că a fost în relaţii de afaceri cu apropiaţi ai fostului şef ANAF, Codruţ Marta, periculoasa Grupare Monaco. (dublu click Alin Niculae – oamenii/reţeaua lui Blejnar)

Asociatul patronului SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- un sirian suspectat de evazine fiscală, partenerul de afaceri al fiului cuplului Florentin Pandele- Gabriela Firea

Un alt asociat al lui Daniel Marius Grecu, patronul „Bârlogului”/Grotei, de data asta în firma  SC 777 Vertenerg Est SRL este sirianul Hanifi M Kheir.

Sirianul face afaceri cu fiul lui Florentin Pandele, primar de Voluntari, şi al Gabrielei Firea, primar al Bucureştiului, fiind suspectat de implicare într-o reţea de evaziune fiscală, potrivit presei.

Sirianul Hanifi M Kheir împarte acelaşi domiciliu şi îl avea co- asociat pe Bogdan Pandele- în SC Activ Imobiliare SRL. (dublu click sirian Pandele Firea)

Administratorul SC Grota Lupilor Activi SRL, Gabriel Delea, potrivit datelor oficiale mai este implicat în SC Ayan & Co Activ SRL (cu Simona Elena Delea, Zenovia Sorina Murdarea) şi SC Gamona’s Activ SRL ( cu Simona Elena Delea).

SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- profit de 166.000 de euro pe restaurant în 2019. Cifră de afaceri netă de aproape 1 milion de euro!

Ministerul de Finanţe arată că în 2019, SC Grota Lupilor Activi SRL, locaţia preferată a serviciilor secrete pentru ilegalităţi constatate în dosarele DNA a avut un profit de 166.137 de euro, 32 de angajaţi şi o cifră de afaceri netă de 920.707 euro.

2018. SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL, încă un asociat milionar, implicat în retrocedări şi controverse imobiliare. SC Grota Lupilor Activi SRL s-a redenumit SC Le Blanc Ballroom SRL

Însă în 2018, SC Grota Lupilor Activi SRL şi-a luat un nou asociat, implicat tot în afaceri şi controverse pe retrocedări imobiliare–  pe milionara Carmen Ioana Ion (41 de ani, alături de Ion Petruţ Cornel în – Andra Businees Group One SRL, Andra Business Group Two SRL, SC Exigent Developement SRL, Sab Serv Expres SRL, Cian Land Development SRL, AAA Evolution Optimus SRL, SC Grozăveşti Tower SRL- cu afaceristul Alexandru Oprea, domeniul construcţiilor imobiliare), apropiaţi tot de zona PSD- Gabriel Mutu, şi-a schimbat denumirea şi şi-a recondiţionat şi locaţia.

De 2 ani, SC Grota Lupilor Activi SRL se numeşte SC Le Blanc Ballroom SRL. Grota s-a albit şi a devenit şi sală de evenimente.

Datele arată că, în ciuda dosarelor de corupţie ale DNA în care sunt implicaţi oameni ai DIPI şi SRI, chiar şefi de servicii secrete, puterea afacerilor din spate s-a întărit.

Documente prezentate în exclusivitate de Presa Curată arată că Victor Ponta, premier al României şi ministru interimar al Sănătăţii, în octombrie 2012, a semnat Ordinul 1023 din 17.10.2012 prin care i-a introdus în Consiliul de Administraţie al Unifarm SA pe Eugen Adrian Ionel şi Ion Maranda. Ordinul e semnat cu bară, pentru Ponta semnând Raed Arafat care era atunci, transpartinic – ca de obicei, şi în echipa lui Ponta.

Eugen Adrian Ionel, avea şcoală la SRI, ulterior a fost şi doctorand SRI, iar Ion Maranda era nimeni altul decât Şeful Direcţiei de Protecţie Internă a SRI. (dublu click numiri SRI Ionel)

Astfel, sub guvernarea Ponta, sub semnătura lui Arafat- în numele lui Victor Ponta, pe vremea când George Maior, naşul său, era director SRI, i-a transferat pe cei doi- Ionel şi Maranda- direct la Unifarm.

Victor Ponta este un foarte bun prieten al mogulului RTV, Sebastian Ghiţă, partener al altui mogul inculpat pentru corupţie, Dan Andronic. Raed Arafat era atunci şi în echipa lor.

Ulteior, în 2016, potrivit DNA, Ionel şi-a reînnoit singur mandatul de director general Unifarm:

„Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.

Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020).”

Adrian Ionel a fost menţinut apoi de toate guvernările Cioloş, PSD şi PNL- Ludovic Orban- în funcţii publice importante, inclusiv la UNIFARM, prezentat fals la televiziuni/opiniei publice, ridicat în slăvi în majoritatea presei, tocmai din cauza relaţiei cu SRI.

Adrian Ionel este acuzat de DNA că a luat mită 760.000 de euro pe un singur contract în vremea pandemiei. Victor Ponta, în mod ipocrit, shareuieşte pe Facebook ştirea Ionel/DNA fără să spună publicului că în numele lui Adrian Ionel a ajuns la Unifarm, ca şi Maranda de la SRI. (dublu click acuzaţii DNA Ionel)

Morar arată că Bologa îşi furnizează pretexte pentru inactivitatea DNA, că atunci când acesta vorbeşte despre „clasări în 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro pe tentativă de abuz în serviciu” în baza deciziei CCR, Bologa, şeful DNA nu face deosebirea elementară dintre tentativa care nu produce prejudiciu şi infracţiunile consumate şi că are o poziţionare greşită ca şef DNA.

Crin Bologa se plângea într-un interviu că procurorii DNA şi-au pierdut „entuziasmul” din cauza atacurilor persoanelor cercetate sau condamnate, că procurorii DNA sunt „descurajaţi” din cauza încercărilor de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală iar „dezincriminarea totală” de către CCR a „tentativei de abuz în serviciu a făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro” iar activitatea DNA a fost afectată şi de deciziile CCR referitoare la interdicţia ca SRI să se mai implice în cercetarea penală.

Fiind solicitat, într-o declaraţie pentru Presa Curată, Daniel Morar, ca fost şef DNA şi judecător în completul CCR care a pronunţat deciziile Curţii, a arătat că şeful DNA îşi confecţionează pretexte, nu cunoaşte lucruri elementare ce ţin de profesie şi de aplicarea legii, nu îşi înţelege rostul la şefia DNA şi are o poziţionare greşită:

„Să te plângi că un proces legislativ în curs, denumit încercarea de masacrare a Codului Penal si Codului de Procedura Penală, şi care în fapt nu s-a materializat (au fost două decizii ale CCR de neconstituţionalitate) îi descurajează pe procurori în munca lor arată mai degrabă nevoia de a furniza un pretext şi nicidecum de a oferi un motiv plauzibil al inactivitătii.

Afirmatia că, alături de alte date, dezincriminarea totală ( prin decizia CCR ) a tentativei la abuz în serviciu a determinat DNA să claseze 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, dincolo de caracterul său contrafactual şi de o maximă relativitate, mă face să mă întreb dacă întradevăr nu se ştie că tentativa se deosebeşte de infracţiunea consumată tocmai prin aceea că, în cazul său, rezultatul urmărit nu se produce şi deci, în cazul abuzului în serviciu rămas în forma tentativei nu are cum să cauzeze vreun prejudiciu.

În fine, a invoca deciziile CCR privind abuzul în serviciu şi interceptarea comunicatiilor, care au fost pronunţate în anul 2016, deci urmă cu 4 ani, în anul  2020, tot pentru a justifica o lipsă de rezultate şi de entuziasm a procurorilor, demonstrează, în opinia mea, o poziţionare greşită a unui conducător de instituţie.

Ca fost procuror şef al DNA ştiu că rostul celui care ocupă o asemenea poziţie este să facă instituţia să performeze şi să fie eficientă în conditiile unui cadru legislativ dat şi că doar acuzarea altor instituţii nu ajută în acest demers”.

Procurorul şef al DNA, Crin Nicu Bologa declarase pentru un site că procurorii DNA şi-au pierdut entuziasmul pentru că sunt atacaţi, că procurorii sunt descurajaţi pentru că s-a încercat masacrarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală şi că şi deciziile CCR pe abuzul în serviciu şi neinterferarea SRI în cercetare penală au afectat DNA:

„În ultima perioadă activitatea DNA a avut de suferit din cauza atacurilor unor persoane cercetate sau condamnate în dosarele DNA, atacuri lansate atât împotriva Direcției, cât și împotriva procurorilor, în mod individual. Acest lucru a făcut ca activitatea procurorilor să nu mai fie făcută cu același entuziasm ca și în anii precedenți, în momentul în care lupta anti-corupție era susținută, cel puțin declarativ, de toate instituțiile statului.

Acest lucru a dus la descurajarea activității procurorilor și gândiți-vă că în anii trecuți au fost afectate legile justiției, s-a încercat masacrarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, lucru care până în prezent nu a reușit. Nu s-a reușit modificarea drastică, în detrimentul cetățenilor cinstiți a acestor coduri, dar în schimb, s-a reușit modificarea legilor justiției, a celor de organizare judiciară, a celor privind statutul procurorilor și judecătorilor.

Au apărut deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu, dezincriminarea parțială a acestuia. Abuzul în serviciu se pedepsește numai atunci când conduita sau norma pe care trebuie să o respecte cetățenii este prevăzută într-un act normativ primar și nu secundar. Dezincriminarea totală a tentativei de abuz în serviciu, împreună cu toate celelalte date, au făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro. Dosare care, dacă CCR nu intervenea, ajungeau în judecată.

O altă decizie a Curții s-a referit la colaborarea dintre DNA și Serviciile de Informații, colaborare care era prevăzută de normele legale și încă mai e prevăzută. Numai că decizia CCR a stabilit că nu se mai pot face înregistrări audio-video, înregistrări ambientale, astfel că au apărut și în practica judiciară decizii care au dus la constatarea nulității absolute a unor astfel de probe. Desigur, practica este neunitară, pentru că există instanțe de judecată care constată că aceste probe sunt valabile”.

Înainte de Crin Bologa, interviuri pentru siteul lui Carmen Dumitrescu, jurnalista de la Liber în Teleorman, au acordat avocata Laurei Codruţa Koveşi, Monica Macovei, Cristi Danileţ şi Brânduşa Armanca, toţi apropiaţi aceleiaşi zone din Justiţie.

Pe 4 februarie 2015 DNA a cerut aviz Parlamentului pentru arestarea Elenei Udrea în dosarul Microsoft, pe 10 februarie 2015, Elena Udrea a fost reţinută de procurorii DNA iar pe 11 februarie 2015 a fost arestată de ÎCCJ în dosarul Microsoft, ÎCCJ admitând doar o parte din probatoriul DNA, respectiv pe cel referitor la o serie de acuzaţii de trafic de influenţă.

Cum acuzaţiile ţineau şi de presupuse fapte de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, DNA a făcut contestaţie la ÎCCJ pe arestarea Elenei Udrea, contestaţia fiind redactată pe 16 februarie 2015, în draft, chiar de Dana Tiţian, consiliera procurorului şef DNA, Laura Codruţa Koveşi şi trimisă/impusă procurorilor DNA.

Aşa cum arată comunicarea DNA, în seara zilei de dinaintea judecării contestaţiei la ÎCCJ, Dana Tiţian a trimis draful contestaţiei la arestarea lui Udrea poliţistului Nicolae Ştefan, unuia dintre procurorii DNA de caz, Mihaela Moraru, şi Elenei Matieşescu, şefa pe judiciar a DNA la acea vreme.

„Dacă mai sunt declaraţii sau alte elemente le putem insera”, scrie Dana Tiţian dând directive atât şefei pe judiciar a DNA, Elena Matieşescu cât şi unuia dintre procurorii de caz, Mihaela Moraru Iorga.

Pe 17 februarie 2015, la judecarea contestaţiilor, Udrea a fost plasată în arest la domiciliu de ÎCCJ în dosarul Microsoft.

Dana Tiţian este prietena şi consiliera Laurei Codruţa Koveşi, având această calitate şi când Kovesi a fost procuror general al României şi când a fost şefă DNA, fiind persoana în care are deplină încredere şi care ajunsese practic să controleze, să coordoneze şi să dea directive atât întregului DNA central cât şi structurilor teritoriale, pe majoritatea marilor dosare, în numele Laurei Codruţa Kovesi, deşi legal era doar un consilier.

Dana Tiţian a însoţit-o pe fosta şefă DNA peste tot, inclusiv la procese cu ziarişti.

Dosarul Microsoft a fost instrumentat de 2 procurori DNA- Mihaela Moraru Iorga şi Marius Vartic- iar comunicări arată că documente erau redactate chiar de mâna dreaptă a lui Kovesi.

De altfel, în 2017, la revocarea sa din DNA, declarată ilegală în instanţă, procurorul Iorga a acuzat-o pe Kovesi ca a cerut reţinerea lui Udrea, deşi Parlamentul nu avizase arestarea, demersuri la care procurorul nu a dat curs.

Acum, în mai 2020, sub mandatul lui Crin Nicu Bologa, un susţinător al lui Koveşi, DNA a clasat fapte din dosarul Microsoft pe Elena Udrea, pentru care chiar mâna dreaptă a Codruţei Koveşi a redactat actele pe constestaţiile la arestarea Elenei Udrea.

Astăzi, procurorul şef al DNA, Crin Nicu Bologa, a dat declaraţii contradictorii şi neadevărate în propria sa conferinţă de presă organizată, pe tema clasării unor fapte de către DNA sub mandatul său pe care Udrea a fost reţinută şi arestată în dosarul Microsoft chiar pe documente scrise de consilierii lui Kovesi.

Crin Nicu Bologa mai întâi a declarat că doar 1 faptă de trafic de influenţă a fost clasată în dosarul Microsoft al lui Udrea pe care consiliera lui Koveşi a redactat draftul contestaţiei la arestare şi că în dosar a fost doar un procuror când de fapt au fost 2:

„Dosarul Microsoft a fost instrumentat începând din 2015, până în urmă cu 1 an sau 2 de 1 alt procuror, care în prezent este plecat din DNA.

Dosarul a fost repartizat la un alt procuror, care în perioada de la preluarea acestui dosar până la momentul dării acestei soluţii de clasare a studiat toate volumele existente în această cauză, astfel încât să-şi facă o imagine clară asupra faptelor reţinute, asupra probelor existente cu privire la aceste fapte şi s-a ajuns la concluzia că în ce priveşte o faptă de trafic de infleunţă- una singură în dosarul respectiv pe care s-a pronunţat clasarea la care faceţi trimitere- nu poate fi probată, nu poate fi dovedită existenţa acesteia şi atunci procurorul şi-a asumat această soluţie în conformitate cu probele existente, soluţie pe care a însuşit-o şi a fost de acord şi procurorul ierahic superior al acestuia, studiind la rândul său cauza după ce s-a dat soluţia de clasare. Pentru a verifica legalitatea şi temeinicia acestei soluţii.

Noi ne asumăm în cadrul DNA dosarele pe care le-am instrumentat şi soluţiile acestora în momentul când avem şi argumente. Nu voi comenta dosarul cu privire la care fosta noastră colegă a propus anumite măsuri doar pot să afirm că soluţia de clasare a fost verificată şi de procurorul ierahic superior al procurorului de caz iar procurorul de caz a argumentat convingător soluţia de clasare”.

După alte câteva minute, acelaşi Crin Bologa, şef al DNA, a declarat că de fapt în 3 dosare s-a dat pe Elena Udrea clasare şi că e vorba şi de un fals nu numai o faptă de trafic de influenţă:

„Nu este o clasare în dosarul Microsoft. Este o clasare dată faţă de una dintre inculpaţii de atunci pentru o infracţiune de trafic de influenţă. Dosare cu Microsoft au fost trimise în judecată şi, din câte ştiu, mai sunt în cercetare.

Nu s-a dat în toate cele 4 dosare clasare. Din câte ştiu eu, s-a dat în cele 3 dar nu au legătură toate cu Microsoft, ci numai cu persoana în cauză. De exemplu, una dintre clasări se referă la o declaraţie de avere. Deci este vorba de un fals cercetat acolo. Un trafic de influenţă şi un fals. Dar încă nu s-a dat soluţie în toate dosarele care au legătură cu Microsoft. Avem încă în cercetare astfel de fapte. Dar am dat şi clasări acolo unde procurorii au apreciat că nu există probe”.

A treia variantă a lui Bologa pe aceeaşi temă este că au fost mai multe infracţiuni cercetate:

„Din câte ştiu, din câte îmi aduc aminte, propunerea de arestare s-a referit la mult mai multe infracţiuni. Asta se poate vedea pe portalul instanţelor de judecată iar noi am dat o soluţie cu privire la una dintre aceste fapte în dosarul disjuns din dosarul mare, Microsoft. Acum pentru a veni în argumentarea procurorului cu privire la clasare, puteţi face o solicitare pentru a pune la dispoziţie ordonanţa de clasare, în limitele dispuse de lege sau puteţi cere părţilor din dosar această ordonanţă ca să vedeţi motivarea. Dar aşa ştiu: că propunerea de arestare s-a făcut într-un dosar în care erau cercetate mai multe fapte”.

Ambele licitaţii câştigate pe 11 aprilie 2020 şi 9 mai 2020 sunt în valoare de 5.566.500 de ron. Adică 1,152 de milioane de euro, bani publici, şi amândouă au fost atribuite aceleiaşi firme de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, structuri sub comanda ministrului liberal de Interne, Marcel Vela, membru de frunte al cabinetului Ludovic Orban.

Potrivit siteului de licitaţii publice, în schimbul a 1,152 de milioane de euro, firma Dataware Consulting SRL trebuie să furnizeze un sistem de securitate cibernetică, infrastructură critică pentru statul român, trebuie să ofere MAI şi IGPR o soluţie informatică de identificare şi recunoaştere facială cu minim 2 milioane de entităţi, să ofere licenţire şi soluţii de replicare de baze de date, soluţii de virtualizare, să dea un cluster de servere pentru operaţii mission critical, servere blade, soluţii de stocare, să ofere training pentru recunoaştere facială pentru 250 de persoane, să facă training pentru virtualizare şi sistemele de operare pentru 10 persoane.

Recunoaşterea facială a populaţiei, controversată în UE, se face în aceste 2 contracte folosind diverse surse publice şi private: imagini de pe camerele de supraveghere, telefoane mobile, reţele de socializare, bazele de date de la Evidenţa Populaţiei, Serviciul paşapoarte, Serviciul de eliberare permise.

Un program de recunoaştere facială pentru 3 milioane de oameni deţine şi SRI.

Familia „tehnologia informaţiei„: expertiză în baruri, băuturi, tehnologia informaţiei, publicitate, manichiură, pedichiură, spa şi unghii tehnice în tendinţe

Firma care a câştigat licitaţiile controversatelor programe de recunoaştere facială a populaţiei, Dataware Consulting SRL, este înfiinţată în 2011 şi aparţine unor persoane care se feresc de lumina reflectoarelor: Cristian Cătălin Georgescu (39 de ani) şi Adrian Constantin Savu (46 de ani), ambii fiind şi administratori ai societăţii.

Cei doi au lucrat în trecut la firma Smart Control iar din 2011 se ocupă de SC Dataware Consulting SRL pe care au fondat-o.

Mai întâi, firma avea ca activitate principală serviciile de tehnologia informaţiei, apoi cele de consultanţă în tehnologia informaţiei, pentru ca în 2014 să-şi adauge o serie de obiecte secundare de activitate (fabricare de componente electronice, echipamente de comunicaţii, electronice de larg consum, dispozitive de control, navigaţie, suporţi magnetici şi optice, producţie, transport, distribuţie şi comercializare de energie electrică, activitate de telecomunicaţii prin reţele de cablu şi satelit, închiriere de bunuri imobiliare, cercetare în ştiinţe naturale, repararea aparatelor de uz casnic) iar în 2018 firma să ajungă se ocupe şi de consultanţă pentru afaceri şi management şi publicitate.

Cătălin Georgescu a mai fost până în 2014 acţionar în altă firmă PTC Bistro SRL, o societate care se ocupa cu baruri şi activităţi de servire a băuturilor, alături de Marian Ciprian Tudor.

Ulterior, firma PTC Bistro SRL care se ocupa de baruri şi băuturi, este redenumită, devine Oneid Proffesional Service SRL, apoi Oneid Proffesional Services SRL, şi se ocupă tot de tehnologia informaţiei.

În 2018, soţia lui Cătălin Georgescu, Florentina Daniela Georgescu (35 de ani) preia toată firma Oneid Proffesional Services SRL, şi îşi extinde activitatea cu servicii de agenţii de publicitate, activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

În prezent soţia lui Georgescu se ocupă şi de All Nails Spa, un serviciu de manichiură, pedichiură şi unghii tehnice în tendinţe, cu site creat tot de Dataware Consulting SRL.

În 2018, firma soţiei lui Georgescu, Oneid Proffesional Services SRL, în continuare cu activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, a avut doar 1 angajat, o cifră de afaceri netă de 5726 de lei şi a fost pe o pierdere de 22.000 de euro, potrivit ministerului de Finanţe.

În 2018, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL, a declarat tot la Finanţe 21 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de 6,4 milioane de euro şi un profit net de 296.000 de euro.

În 2019, firma lui Georgescu şi Savu au declarat o cifră de afaceri netă de 5,9 milioane de euro şi un profit net de 227.726 de euro.

Georgescu şi Savu, contracte de peste 6,6 milioane de euro în doar 1 an şi jumătate. Abonaţi la MAI, IGPR, DNA, SGG, Camera Deputaţilor.

Cert este că în ultimul an şi jumătate, potrivit portalului de licitaţii publice, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL a fost abonată la cotracte cu statul, din bani publici, la foc automat.

După jumătatea anului 2018 şi până în prezent, firma celor 2 au avut contracte de cel puţin 6,6 milioane de euro cu MAI, IGPR, IGP Braşov, IGPF, DNA, SRI, Jandarmeria, Secretariatul General al Guvernului, Camera Deputaţilor, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, Primăria Sector 3, ANRE, Romsilva, Ministerul de Finanţe, CFR Călători, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cele mai multe contracte au fost chiar cu structurile MAI, care au mai dat firmei în mai puţin de 1 lună 2 contracte de 1,152 milioane de euro pentru recunoaşterea facială a populaţiei

Firma este abonată la licitaţiile cu Poliţia, cele mai multe contracte din bani publici fiind însă cu structurile MAI.

Aşa se face că, potrivit portalului de licitaţii publice, doar pe anunţuri de atribuire din licitaţii deschise şi proceduri simplificate, de la jumătatea anului 2018, SC Dataware Consulting SRL a lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu a câştigat următoarele 34 contracte din bani publici, pe bandă rulantă, aşa cum arată datele:

• 27.09.2018. Extindere infrastructură hardware şi achiziţionare licenţe pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 514.024 RON.

• 29.10.2018. Achiziţie de echipamente IT proiect SIPOCA 136 pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 69.256 RON.

• 14.11.2018. Echipamente de calcul de restortul IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 428.480 RON.

• 19.11.2018. Servicii de actualizare informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă:14.448 RON.

• 29.11.2018. Achiziţie de copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă:185.950 RON.

• 10.12.2018. Achiziţie de echipamente/soluţii/unităţi de stocare pentru UM 0251 Bucureşti/Jandarmeria României. Sumă: 321.985 RON.

• 12.12.2018. Achiziţie de 25 de computere portabile pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 129.250 RON.

• 12.12.2018. Contract de furnizare produse pentru Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov. Sumă: 606.661 RON.

• 18.12.2018. Achiziţie de echipamente IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Sumă: 653.811 RON.

• 21.12.2018. Achiziţie 5 copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă: 212.550 RON.

• 22.12.2018. Furnizare de echipamente IT şi consumabile pentru Primăria Sector 3. Sumă: 3.563.467 RON.

• 1.01.2019. Achiziţie de produse software- licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 1.427.293 RON.

• 3.01.2019. Achiziţie de licenţe soft pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 28.246 RON.

• 16.02.2019. Dotări IT pentru Spaţiile de Învăţământ pentru Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu. Sumă: 99.381 RON.

• 26.03.2019. Sistem de mesagerie electronică la nivelul Poliţiei Române pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 205.000 RON.

• 6.05.2019. Contract furnizare Laborator Forensic pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Sumă: 539.056 RON.

• 27.05.2019. Calculatoare, laptopuri şi licenţe Office pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Sumă: 646.917 RON.

• 28.05. 2019. Achiziţie echipamente hardware pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 70.560 RON.

• 24.07.2019. Servicii actualizarea informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă: 14.288 RON.

• 9.08.2019. Achiziţie echipamente şi licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 133.920 RON.

• 26.10.2019. Soluţie redundantă pentru protecţie în reţeaua Extranet pentru Ministerul Finanţelor Publice. Sumă: 584.371 RON.

• 31.10.2019. Servicii de analiză, proiectare, implementare platforma DATA.GOV.RO pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 473.100 RON.

• 15.11.2019. Staţii de lucru All in One pentru Regia Naţională a Pădurilor Romsilva SA. Sumă:1.668.000 euro împărţit pe 3 firme.

• 25.11.2019. Computere personale pentru SNTFC CFR Călători SA. Sumă: 132.182 RON.

• 28.11.2019. Copiatoare multifuncţionale pentru Camera Deputaţilor. Sumă:634.015 RON.

• 17.12.2019. Achiziţie de soluţie software de virtualizare pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 217.136 RON.

• 28.01.2020. Echipament tip Switch pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Sumă: 1.349.600 RON.

• 30.03.2020. Aplicaţie soft pentru dotarea structurilor de criminalitate informatică pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.415.056 RON.

• 3.04.2020. Servicii de reînnoire subscripţii licenţe software pentru UM 0296/ Institutul de Tehnologii Avansate/DCTI SRI. Sumă: 53.225 RON.

• 4.04.2020. Acord cadru furnizare echipamente informatice şi licenţe pentru Aparatul Central al MAI pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 5.851.613 RON.

• 11.04.2020. Modernizare sTESTA din cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de identificare şi recunoaştere facială (NBIS) şi interconectarea acestuia cu autorităţile de aplicare a legii din UE prin intermediul sTESTA” pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 787.500 RON.

• 24.04.2020. Echipamente criminalistice pentru copierea/protecţia datelor informatice pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.150.880 RON.

• 28.04.2020. Software criminalistice în extragerea/analiza/decodarea datelor pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 649.600 RON.

• 9.05.2020. Soluţie informatică pentru recunoaştere facială pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă:4.779.000 RON.

În aceeaşi perioadă, pe atribuiri din cumpărare directă, firma a avut contracte de peste 114.000 de euro cu:

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Complexul Energetic Oltenia SA, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi ANRE.

În 2016, Georgescu şi Savu s-au înscris în asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, pentru recunoaşterea facială a 3 milioane de persoane făcută de SRI prin SII Analytics

În 2016, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL s-a înscris şi la licitaţia SII Analytics a SRI, de 25,5 milioane de euro care includea şi licenţe pentru sistemul de recunoaştere facială pentru 3 milioane de subiecţi, sistem pe care îl deţine în prezent Serviciul de Informaţii.

Firma lui Georgescu şi Savu s-a aflat atunci în participarea la licitaţie într-o asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, ca subcontractant.

SC Dataware Consulting SRL n-a fost aleasă în 2017 să realizeze programul SRI, fiind aleşi atunci alţi „băieţi deştepţi” şi controversaţi.

Dataware Consulting a asigurat mentenanţa paginii web a Guvernului României pe vremea lui Dacian Cioloş, a furnizat laptopuri la Palatul Cotroceni sub Klaus Iohannis, a câştigat licitaţii pe documentaţie întocmită de DGPI

În 2016, firma SC Dataware Consulting SRL a lui Georgescu şi Savu s-a ocupat chiar de mentenanţa paginii web a Guvernului României când premier era Dacian Cioloş (dublu click).

Tot în 2016, aceeaşi firmă a furnizat calculatoare, laptopuri, servere, echipamente şi infrastructură de reţea Palatului Cotroceni sub Klaus Iohannis (dublu click).

În 2018, firma lui Georgescu şi Savu, câştiga licitaţia de 4 milioane de lei cu MAI pe o documentaţie întocmită pentru Forensint, de protecţie a spaţiului cibernetic, întocmită de serviciul secret al MAI, DGPI (dublu click).

Ziarul Adevărul scria în iunie 2018 că Dataware Consulting a ajuns să fie un jucător pe piaţa serviciilor de securitate IT, deşi în 2014 nu avea niciun angajat, iar obiectul său de activitate era cu totul altul: cultivarea cerealelor.

Mai precis, Dataware Consulting se ocupa de „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase“. Adevărul arăta că printre clienţii importanţi ai firmei erau şi sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO şi Ministerul Comunicaţiilor (dublu click).

Utilizatori de platforme sociale, cunoscători ai pieţei, au remarcat că firma care a câştigat delicatele licitaţii ale MAI, pentru sistemul de recunoaştere facială a populaţiei, nu are nici expertiză şi nici experienţă în recunoaştere facială, aşa cum arată contractele din bani publici pe bandă rulantă din ultimii ani şi istoricul patronilor şi apropiaţilor acestora.

„Încă o ţeapă dată statului”, au remarcat utilizatorii.

Numai că organizatorul este chiar statul, programul vizează oamenii iar banii sunt publici.

Cum şi-a clădit Jeff Bezos imperiul de retail, cel mai mare la nivelul Americii, ce probleme a avut, cum a devenit deschizător de drumuri, până la a ajunge patron al prestigiosului Washington Post şi subcontractor important al agenţiilor de informaţii americane, graţie datelor uriaşe pe care le-a strâns prin Amazon, vedeţi duminică, de la 16.00 pe B1 tv.

„Lucrurile mari încep de jos”, spunea Jeffrey Preston Bezos. De mic a crezut că salvarea este în spaţiu. Acum, construieşte nu numai pe pământ, ci şi pentru spaţiu.

CITEŞTE ŞI…

O testare insuficientă duce la o rată mai mare de deces pentru o ţară, tocmai de aceea majoritatea statelor îşi măresc şi accelerează testarea pentru a opri extinderea bolii şi pentru a înceta infectarea persoanelor vulnerabile care pot muri.

Datele oficiale arată că România este pe o pantă accelerată în privinţa deceselor, fapt care demonstrează gravitatea situaţiei.

🛑Populaţia rezidentă a României este de 19.405.000 de oameni, potrivit datelor INS.

TESTELE COMUNICATE DE GRUPUL DE COMUNICARE STRATEGICĂ

🛑Sâmbătă, 28 martie 2020, 29 de morţi/ nr. de teste 19.663, România=1797 de teste (termină în 29,5 ani)

🛑Duminică, 29 martie 2020, 38 de morţi/nr. de teste 21.460, România=1643 de teste (termină în 32,3 ani)

🛑Luni, 30 martie 2020, 44 de morţi/ nr. de teste 23.103, România=1551 de teste (termină în 34,2 ani)

🛑Marti, 31 martie 2020, 69 de morţi/ nr. de teste 24.654, România=1955 de teste (termină în 27,1 ani)

🛑Miercuri, 1 aprilie 2020, 85 de morţi/ nr. de teste 26.609, România= 1874 de teste (termină în 28, 3 ani)

🛑Joi, 2 aprilie 2020, 94 de morţi/ nr. de teste 28.483, România= 3.174 de teste ( termină în 16,7 ani)

🛑Vineri, 3 aprilie 2020, 116 morţi/ nr. de teste 31.657, România=4.435 de teste( termină în 11,9 ani)

🛑Sâmbătă, 4 aprilie 2020, 141 de morţi/ nr. de teste 36.092, România=

ROMÂNIA, PE LOCUL 6 LA TESTE ÎN EUROPA DE SUD EST!

Worldmeters de astăzi contorizează testarea fundamentală pentru salvarea de vieţi omeneşti- la nivel mondial. La fel ca şi decesele, care arată gravitatea stadiului în care se află o ţară, raportarea testării se face pe aceeaşi bază de comparaţie: 1 milion de locuitori.

Worldmeters face însă raportarea la 19,2 milioane de români. Cifrele INS arată că în Ronânia populaţia rezidentă este de 19,4 milioane.

Chiar şi dacă cifra reală a României de acum, în privinţa testării, este de 1859 de teste la 1 milion de români iar worldmeters arată puţin mai mult, 1876, datele arată că România este la coada clasamentului, atât în Europa, cât şi pe plan mondial.

Top Europa de Sud Est Testare- Teste efectuate de ţări pe 1 milion de locuitori

1. Slovenia- 13.040 de teste
2. Cipru -7825 de teste
3. Croaţia- 2395 de teste
4. Macedonia- 2163 de teste
5. Grecia- 2153 de teste
6. România – 1876 de teste
7. Turcia- 1680 de teste
8. Bosnia şi Herţegovina- 1431 de teste
9. Albania- 781 de teste
10. Serbia- 733 de teste
11. Bulgaria – 81 de teste
12. Moldova- 42 de teste

Top Mondial Testare- Teste efectuate de ţări pe 1 milion de locuitori. România, pe locul 59! Sub Muntenegru şi înainte de Chile.

1. Insulele Feroe- 98.234 de teste
2. Islanda-69.276 de teste
3. Luxemburg- 34.287 de teste
4. Gibraltar- 33.718 de teste
5. Liechtenstein- 23.605 de teste
6. Bahrain- 23.070 de teste
7. Emiratele Arabe Unite- 22.244 de teste
8. Malta- 21.975 de teste
9. Norvegia- 19.528 de teste
10. Brunei- 17.832 de teste
11. San Marino- 17.270 de teste
12. Elveţia- 16.844 de teste
13. Isle of Man- 15.194 de teste
14. Estonia- 14.392 de teste
15. Slovenia- 13.040 de teste
16. Hong Kong- 12.005 de teste
17. Austria- 11.562 de teste
18. Australia- 11.203 de teste
19. Germania- 10.962 de teste
20. Israel- 10.443 de teste
21. Letonia- 10.257 de teste
22. Italia- 10.252 de teste
23. Qatar- 9862 de teste
24. Groenlanda- 9547 de teste
25. Aruba- 7830 de teste
26. Portugalia-7952 de teste
27. Coreea de Sud- 8875 de teste
28. Canada- 8021 de teste
29. Lituania- 7852 de teste
30. Cipru- 7825 de teste
31. Spania- 7593 de teste
32. Danemaca- 7055 de teste
33. Cehia- 6926 de teste
34. Noua Zeelandă- 6867 de teste
35. Singapore- 6666 de teste
36. Irlanda- 6119 de teste
37. Belgia- 5424 de teste
38. Finlanda- 5234 de teste
39. Noua Caledonie- 4869 de teste
40. Olanda- 4.401 de teste
41. Rusia- 4379 de teste
42. Bermuda- 4368 de teste
43. SUA- 4097 de teste
44. Cayman- 4032 de teste
45. Suedia- 3654 de teste
46. Azerbaidjan- 3452 de teste
47. Franţa- 3436 de teste
48. Belarus- 3386 de teste
49. UK- 2698 de teste
50. Slovacia- 2497 de teste
51. Croaţia- 2395 de teste
52. Nordul Macedoniei- 2163 de teste
53. Saint Kitts- 2124 de teste
54. Ungaria- 2011 de teste
55. Polinezia Franceză- 1972 de teste
56. Polonia- 1926 de teste
57. San Martin- 1912 de teste
58. Muntenegru- 1899 de teste
59. România – 1876 de teste
60. Chile- 1838 de teste
61. Mayotte- 1756 de teste
62. Kârgâzstan- 1474 de teste
63. Bosnia şi Herţegovina- 1431 de teste
64. Panama- 1700 de teste
65. Malaezia- 1532 de teste
66. Taiwan- 1488 de teste
67. Palestina- 1481 de teste
68. Uruguay- 1378 de teste
69. Armenia-1348 de teste
70. Barbados- 1329 de teste
71. Liban- 1322 de teste

TESTAREA SALVEAZĂ VIEŢI!

COVID-19 este cea mai mare urgență de sănătate publică din istoria modernă.

„Testarea este un instrument cheie pentru combaterea bolilor infecțioase. Permite doctorilor să identifice nevoile pacienților, permite autorităților din zona de sănătate publică să urmărească şi să  izoleze cazurile pentru a mişcora răspândirea virusului și pemite epidemiologilor să urmărească extinderea unui focar. Testarea de asemenea esențială pentru lucrătorii din domeniul sănătății ca să se întoarcă la prima linie”, arată unul dintre cele mai importante think thankuri din UK.

SCANDALUL ESTE URIAŞ ÎN MAREA BRITANIE PENTRU CĂ NU TESEAZĂ CÂT GERMANIA!

În România, oficialii mint. Vineri, într-o intervenţie telefonică pe postul tv, Antena 3, Tănase Stamule, consilier al premierului Ludovic Orban a declarat că România va ajunge în curând să facă 4-5000 de teste cât Germania.

Datele arată că Germania a făcut peste 10.900 de teste la 1 milion de locuitori, şi până acum 918.460 de teste în total, având o rată de testare de peste 71.000 de teste pe zi şi doreşte să şi-o îmbunătăţească la 200.000 de teste pe zi, de aceea la populaţia Germaniei de 83,7 de milioane de oameni, cazurile de infecţie sunt multe dar rata de deces este mică.

De asemenea, şi Horaţiu Moldovan, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, a minţit zilele trecute în altă intervenţie telefonică, tot la Antena 3. A susţinut că rata testării fundamentale a românilor este destul de bună pentru că şi Franţa face 3500 de teste pe zi.

Datele arată că, din contră, Franţa, stat cu 65, 2 milioane de oameni, face 3436 de teste la 1 milion de locuitori, are până în prezent făcute 224.254 de teste pe populaţie, şi face peste 12.000 de teste pe zi.

CITEŞTE ŞI….

CITEŞTE ŞI…

Imaginile postate pe siteul Administraţiei Prezidenţiale din România, de la vizita preşedintelui Klaus Iohannis, de sâmbătă, 28 martie 2020, arată acelaşi lucru: între perimetrele pacienţilor de la Spitalul Militar de Campanie ROL II, secţie externă a Spitalului Militar Central, din Incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” nu există distanţa suficientă.

Ba chiar, în unele locaţii, distanţa ESTE MAI MICĂ decât în spitalul de campanie amenajat în Spania, Madrid.

Culmea este că nici Armata României, nici Preşedinţia României nu a văzut această greşeală de concepţie a spitalului de campanie din România, ba chiar Klaus Iohannis a spus sâmbătă că amenajarea spitalului de campanie de la Ana Aslan arată cât de bine pregătită este România ca să facă faţă extinderii noului coronavirus.

Spre deosebire de România şi Spania care au făcut aceeaşi greşeală, Armata SUA a amenajat în New York locaţii şi perimetre delimitate pentru fiecare pacient, tocmai din acest motiv.

Contributor Presa Curată: CADRELE MEDICALE SEMNALEAZĂ DEZASTRUL DIN SPITALUL DE CAMPANIE – IFEMA – DIN MADRID!

Pacienții sunt înghesuiți, nu există suficiente echipamente de protecție pentru doctori și asistente, standardele de igienă nu pot fi respectate – PERICOLUL DE INFECTARE ESTE MARE!

În pavilionul 5, din cadrul spitalului de campanie IFEMA, paturile nu respectă distanța de siguranță de 2 metri, echipamentele de protecție sunt puține, condițiile în care lucrează personalul medical sunt precare, iar sistemele informatice, necesare pentru funcționarea spitalului, încă nu au fost instalate.

Ana Gonzales, o asistentă medicală din Madrid, a declarat pentru ziarului – EL PAÍS – următoarele: „Pacienți sunt îngrămădiți, totul pare un teatru de război, abia poți face 2 pași între paturi. Există o singură baie pentru toți bolnavii COVID 19, iar multe zile la rând niciun pacient nu s-a putut spăla. Abia astăzi au instalat o cabina de duș. Nu avem suporturi pentru perfuzii, folosim cozi de mătură!”

Toți infectații CORONAVIRUS, din spitalul de campanie, sunt cazuri ușoare, fiind aduși de la spitalele supraaglomerate din Madrid. În lipsa amenajării unei secții ATI –anestezie și terapie intesivă – pacienții a căror stare devine gravă sunt retrimiși la spitalele din Madrid.

DEZASTRUL din spitalul de campanie IFEMA îl arată şi imaginile obţinut de prestigiosul EL PAIS. În plus, o asistentă din spitalul de campanie – din Madrid – ne prezintă echipamentul de protecție: Un șorț și pungi de plastic pe cap și în picioare. De asemenea, ne informează că masca pe care o poartă este printre ultimele rămase.

Din Madrid, Mircea Apostol

„Există un risc mai mare de contagiune decât de a fi vindecat în această situație. Este un dezastru”, spune o asistentă medicală.

Acestea sunt doar câteva dintre zecile de reclamații ale lucrătorilor din domeniul sănătății. Condițiile cumplite cu care s-au confruntat au atins limita lor duminică, potrivit sindicatului CCOO din Spania, care susține că nu se îndeplinește protocolul pentru echipamentele de protecție personală, că există supraaglomerație și că vestiarele nu reușesc toate măsurile de siguranță menite să evite contagiunea și oprirea răspândirii virusului.

Guvernul regional de la Madrid a recunoscut duminică faptul că există o „problemă organizatorică” în spitalul de campanie IFEMA.

Citeşte şi….

Iresponsabilitate maximă din partea Primăriei Sector 2, condusă de primarul PSD, Mihai Mugur Toader. În plină pandemie globală de nou coronavirus, fără măsuri de dezinfecţie pe arterele principale, primăria Sector 2 a lăsat sectorul 2 îngropat efectiv în gunoaie.

Gunoiaele menajere zac cu zilele la scările blocurilor din sector, devenind în sine alte puternice focare de infecţie, iar administraţia sector 2- formată din Primarul Sector 2, Mihai Mugur Toader (PSD), viceprimarul sector 2, Cristian Dan Popescu (PNL), Consiliul Local al Sectorului 2, format din reprezentanţi ai partidelor politice- PSD, PNL, USR, ALDE, PMP, PER  – nu au nicio problemă, deşi sunt toţi aleşi publici, plătiţi din bani publici.

În acelaşi timp, potrivit declaraţiilor lui Streinu Cercel, Sectorul 2 din Bucureşti are cea mai mare rată de infectaţi cu noul coronavirus.

Potrivit Hotnews, în sectorul 2, munţii de gunoaie menajere ar trebui strânşi de compania Supercom, care face curăţenie şi deszăpezire în Sectorul 2 de 21 de ani, contractul fiind din 1999. Hotnews a relatat într-un material publicat pe 14 februarie 2020 că societatea Supercom nu mai are licenţă din 2014, de 6 ani, însă primăria Sector 2 condusă de primarul PSD, Mihai Mugur Toader, pe bani publici, a prelungit prin acte adiţionale contractul încheiat în 1999.

Toate fotografiile au fost realizate astăzi, 29 martie 2020, ora 19.19, la un singur bloc din sectorul 2.

De ani buni, locuitorii sectorului 2 acuză Primăria şi autorităţile publice că sunt efectiv sufocaţi de mizerie, responsabilitatea fiind a primăriei Sector 2.

Până acum, în Comunitatea Madrid, s-au înregistrat 55% din totalul deceselor COVID 19 de pe teritoriul Spaniei. Dacă situația evoluează în același ritm, Madridul ar putea depăsi regiunea Lombardia sau Wuhan.

Până la data de 23 martie, numărul deceselor înregistrate în Madrid a fost de 1.263, la acestă cifră ajungându-se în mai puțin de 15 zile, în timp ce regiunea Lombardia a înregistrat 4.000 de decese în 25 de zile, iar Wuhan puțin peste 2.000 în peste 35 de zile.

Aceste date ne arată că, în Madrid, COVID 19 are cea mai rapidă evoluție din lume.

Date importante pentru a înțelege evoluția coronavirus in Madrid:

• Luni, 16 martie, 213 morți
• Marți, 17 martie, 355 morți
• Miercuri, 18 martie, 390 morți
• Joi, 19 martie, 498 morți
• Vineri, 20 martie, 628 morți
• Sâmbătă, 21 martie, 804 morți
• Duminică, 22 martie, 1.021 morți
• Luni, 23 martie, 1.263 morți

• Număr populație Comunitatea Madrid, Spania: 6.62 milioane
• Număr populație regiunea Lombardia, Italia: 10.04 milioane
• Număr populație Wuhan, China: 11.08 milioane

Din Madrid, Mircea Apostol

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat ieri că extinderea pandemiei COVID19 se accelerează pe tot globul. Au fost necesare 67 de zile de la primul caz raportat pentru a ajunge la primele 100.000 de cazuri, au fost necesare 11 zile pentru a ajunge la încă 100.000 de cazuri şi au fost necesare doar 4 zile pentru a ajunge la a treia sută de mii de cazuri de infecţie cu noul coronavirus. Aceste numere contează, spune OMS. Este vorba despre oameni ale căror vieți și familii au date peste cap.

The #COVID19 pandemic is accelerating. It took 67 days from the 1st reported case to reach the first 100K cases, 11 days for the second 100K cases & just 4 days for the third 100K cases.
These numbers matter, these are people, whose lives & families have been turned upside down. https://t.co/VydhLBNq36

— Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) March 23, 2020

Era 11 martie 2020. Acum 2 săptămâni. Era într-o miercuri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară în acea zi noul coronavirus pandemie. Poate afecta orice teritorii de pe glob.

Pe 12 martie 2020, la 24 de ore după anunţul OMS, Scandic Distilleries din concernul fraţilor Micula, pe la 16.35, îşi schimbă fotografia de copertă de pe pagina de Facebook. Reapare Mona.

„Protejaţi-vă întreaga familie! BIOCID UNIVERSAL DE UZ EXTERN”, scrie cu litere de-o şchioapă şi în culori. Să înţeleagă şi să vadă toată lumea.

„Utilizaţi-l cu încredere, mai ales în perioadele gripelor sezoniere, pentru dezinfectarea mâinilor şi a obiectelor!”

La 16.40, Scandic Distilleries scria şi anunţa pe contul său oficial că „alcoolul Sanitar Mona este un produs biocid, fiind avizat ca atare de Ministerul Sănătății prin avizul nr. 2467BIO/01/12.24 și menționat în REGISTRUL NATIONAL AL PRODUSELOR BIOCIDE, pe care îl puteți descărca de pe site-ul Ministerului Sănătății accesând link-ul…”

Pe 14 martie 2020, sâmbătă, în România aflată în plină criză, este votat din nou Guvernul Ludovic Orban iar preşedintele Klaus Iohannis anunţă de la Palatul Cotroceni că luni, 16 martie 2020, România va intra în stare de urgenţă.

Ceea ce s-a şi întâmplat.

Mergem înapoi cu o săptămână şi o zi. 3 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 5,78 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula

Pe 3 martie 2020, într-o marţi, cu doar o săptămână şi o zi înaintea pandemiei de nou coronavirus declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, SC Transilvania General Import Export SRL, firma de distribuţie din Oradea a concernului fraţilor Micula vindea în magazinele din România acelaşi spirt Mona.

Alcoolul sanitar Mona, biocid universal, produs de Scandic Distilleries, adică tot de fraţii Micula, costa însă fără TVA 4,86 de lei la sticluţă de 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol.

Cu tot cu TVA, sticluţa de jumătate de litru costa pe 3 martie 5, 783 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula.

Sticluţele aveau ştanţa firmei.

Stare de urgenţă, ziua a 4-a. 19 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 10,115 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula. Ba chiar mai mult!

Pe 19 martie 2020, acelaşi distribuitor SC Transilvania General Import Export SRL, al aceluiaşi producător, SC Scandic Distilleries SA, al aceluiaşi concern al fraţilor Micula, vine în magazinele din România cu alte preţuri pentru spirtul Mona.

Sticluţa la jumătate de litru de alcool sanitar Mona nu mai costa nici 4, 86 de lei, ci 8,50 de lei.

Cu 3,46 de lei mai mult.

Cu tot cu TVA, aceeaşi sticlă de alcool sanitar Mona, la 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol, nu mai costa 5,78 de lei. Era deja 10,115 lei la distribuitor.

Cu 75% mai mult. Aproape dublu.

Pe factură apare scris cu pixul şi cu semnătură chiar un preţ mai mare.

13,50 lei pentru sticluţa de jumătate de litru care era 4,86 de lei.

Creştere de 177%.

Pentru sticluţa mai mică, de 0,2 litri, preţul sărise în doar 24 de ore la 8,50 de lei de la 5,50 de lei.

Asta în condiţiile în care alcoolul sanitar fusese deja îmbuteliat. Sticluţa mică pe 14 martie 2020, şi sticluţa mare pe 16 martie 2020. Aşa cum scrie şi pe ele.

Furnizorul şi producătorul – acelaşi- mărise preţul chiar şi după emiterea facturii, moment care se petrecuse cu o zi înainte, pe 18 martie 2020.

Oamenii îşi fac cruce.

Cum se poate întâmpla aşa ceva?

România era în a 4-a zi de stare de urgenţă.

Ca să vândă spirtul oamenilor, comercianţii au fost nevoiţi să cumpere totul la preţuri mărite de mai multe ori.

Pe 19 Martie 2020. Sticlele de spirt de 0,5 litri cu preţ mărit NU sunt şanţate, sticuţele mai mici, de doar 0,2 litri, tot cu preţ mărit, sunt ştanţate

„Problemele” cu spirtul Mona însă nu se opresc.

După ce că au venit de la distribuitorul şi producătorul firmelor aparţinând concernului Micula la preţuri aproape duble, sticlele au şi „probleme”.

Cele de jumătate de litru sunt îmbueliate în flacoane PET fără ştanţa producătorului, cele la 0,2 litri sunt în flacoane PET ştanţate.

Oamenii oricum cumpără, pentru că au nevoie de produse dezinfectante şi produse sanitare în timpul pandemiei de nou coronavirus.

Ca să încerce să rămână în viaţă. Întregi.

Însă unii clienţi, atenţi acum la etichete, conţinut, marcaje şi produse, care au cumpărat iniţial spirtul la 0,5 litri, se uită pe internet, şi văd „problema”.

Un alcool sanitar original este ştanţat, dar ce cumpăraseră ei din magazine nu era ştanţat, chiar dacă îl adusese acelaşi producător şi acelaşi distribuitor.

Câţiva oameni vin şi returnează spirtul. Nu aveau nicio garanţie că este original, chiar şi la preţ mai mare.

La o adică, sticla simplă, neştanţată, de 0,5 litri, nu e aceeaşi cu cea companiei producătoare care este şanţată.

Culmea, sticluţele mici, de 0,2 litri, şi ele cu preţ mărit, sunt în continuare ştanţate şi oferite de producător şi distribuitor în aceeaşi zi.  

Producătorul şi distribuitorul ar susţine că ar fi rămas fără sticle. Şi n-a mai avut timp să le ştanţeze fix pe cele mari, care se vând mai repede.

Firma distribuitoare a alcoolului sanitar este a familiei Micula, firma producătoare a alcoolului sanitar este a familiei Micula.

Firmele au venituri de 128,5 de milioane de euro şi, respectiv, de 21,8 milioane de euro pe 2018.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este înfiinţată în Mai 1991, în Oradea, Bihor, iar potrivit datelor oficiale administrator al firmei era Călin Micula.

Firma are ca principală activitate declarată comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Datele oficiale de la ministerul de Finanţe arată că distribuitorul SC Transilvania General Import Export are un număr mediu de 2038 de salariaţi, iar în 2018 a avut o cifră de afaceri de 127 de milioane de euro, venituri totale de 128,5 milioane de euro, şi o pierdere netă de doar 172.910 euro.

Datele arată că firma distribuitoare a lui Micula are multe datorii de recuperat de la firme insolvente.

Potrivit amosnews, în 2003, „datoriile imperiului fraţilor Micula” erau uriaşe. Transilvania General Import Export SRL avea datorii către stat de 1.702. 444. 735.000 lei iar Scandic Distilleries SA de 508.287. 507.000 lei. Acum firmele nu mai apar cu datorii la bugetul de stat.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este partener al SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului, înfiinţată în 2000, ca societate pe acţiuni, tot de fraţii Micula.

În 2002, datele Monitorului Oficial arătau că în SC Scandic Distilleries SA, Ioan Micula avea 48,13% din capitalul social şi Viorel Micula avea 48,13%, restul acţiunilor şi capitalului social fiind deţinute tot de firmele lor:

SC Stroh Transilvania SA, SC European Drinks SA, SC Rieni Drinks SA, SC Intermark SRL.

SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului Mona, care are ca principală activitate distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice, are 288 de salariaţi declaraţi la Ministerul de Finanţe.

Scandic Distilleries SA are o cifră de afaceri netă declarată în 2018 de 19,9 milioane de euro, venituri totale de 21,8 milioane de euro pe acelaşi an, şi un profit net declarat de doar 43.339 de euro pe 2018.

De cum deschizi siteul oficial Scandic Distilleries, pe timp de COVID-19, te întâmpină spirtul Mona.

Şi la prezentare, „despre noi”, fraţii Ioan şi Viorel Micula.

La Scandic Distilleries „avem un cult al calităţii şi un infinit respect pentru consumatorii noştri în tot ceea ce facem”, stă scris sub testimonialele fraţilor Micula.

„Scandic Distilleries îşi datorează claritatea viziunii unei echipe manageriale de excepţie, care, împreună cu o echipă de angajaţi calificaţi şi experimentaţi, se îndreaptă spre un viitor sigur.

Doi fraţi au deschis acest drum – Ioan şi Viorel Micula – ducând cu mândrie România înainte. Împreună, ei conduc mai multe afaceri în România, având grijă ca fiecare să devină un succes răsunător”.

Cătălin Micula, 8 ani a fost deputat PNL. România a plătit 300 de milioane de dolari fraţilor Micula în decembrie 2019. În martie 2020, fraţii Micula au pierdut un alt proces în care cereau alte 9 miliarde de lei statului român

Cătălin Micula, vărul fraţilor Micula, director general al SC Transilvania General Import Export SRL Oradea, sucursala Bucureşti în perioada 1993-2000, a fost şi deputat PNL. Timp de 8 ani, 2 mandate. Om bogat, după 2008, n-a mai candidat.

Călin, tot de la TGIE, potrivit ebihoreanul.ro, este fratele său.

În 2006, Cătălin Micula, deputat pe atunci, a fost ales chiar şeful PNL Sălaj, potrivit relatărilor presei.

În decembrie 2019, imediat după ce-a preluat conducerea executivului, Guvernul Ludovic Orban a anunţat că le va plăti 300 de milioane de dolari fraţilor Micula, astfel încât Romatsa- regia care dirijează traficul aerian în România- să nu fie blocată. Suma transferată de români către fraţii Micula a fost de 912,5 milioane de lei, banii au fost luaţi din fondul de rezervă al Guvernului, în urma câştigării de către aceştia a unui proces internaţional de arbitraj la ICSID în 2013, şi definitiv în 2016.

În martie 2020, Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins alte pretenţii ale fraţilor Viorel şi Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri într-un proces separat.

Premierul Ludovic Orban anunţă de 1 lună plafonarea preţurilor produselor sanitare necesare tuturor românilor dar nu o face. Majoritatea Guvernelor lumii au luat deja aceste măsuri.

Pe 27 februarie 2020, la începutul crizei provocate de noul coronavirus, premierul Ludovic Orban declara: „Am vorbit cu preşedintele Consiliului Concurenţei – să vă gândiţi dacă este necesar, pentru că am văzut că e o tendinţă de speculă -, putem plafona pe o perioadă de 3 până la 6 luni preţul la toate materialele, echipamentele care se vând către populaţie. (…) Consiliul Concurenţei va susţine”.

Şi ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a spus că este oportună plafonarea preţului unor produse: „Consider că este oportun să facem acest lucru, mai ales că unele ţări din jur au luat aceste măsuri”.

Şi pe 15 martie 2020, premierul Ludovic Orban a reluat ideea: „O altă măsură care este posibilă a fi luată – sigur, va fi luată numai după un studiu foarte atent – este măsura de a limita creșterile prețurilor la medicamente şi la astfel de produse, care sunt foarte căutate în momentul de față, pentru a nu permite o speculă cu aceste produse și există această posibilitate de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măști, cum sunt mănuși, echipamente de protecție, dezinfectanți, biocide și alte categorii de produse. (…)

Când va fi necesar să plafonăm prețurile la produse, la medicamente, la echipamente, o vom face. Din analiza evoluției prețurilor nu a existat o creștere care să indice tendinţa speculativă. E adevărat că în ultimele două-trei zile există o tendință de creștere. Dacă va fi necesar, o vom face”.

Baza legală pentru plafonări de preţuri este legea Concurenţei nr. 21, din 10 aprilie 1996, articolele 2, 3 şi 4.

„Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.”

Înainte şi după ultimele declaraţii ale premierului Ludovic Orban privind plafonarea preţurilor şi tendinţa speculativă întâlnită la produsele sanitare necesare populaţiei, concernul fraţilor Micula producea şi distribuia românilor alcoolul sanitar Mona, biocid universal, ştanţat şi ne-ştanţat la preţuri de 75%-177% mai mari.

Cel mai mare centru de târguri și congrese din Madrid, IFEMA, cu o suprafață de 200.000 de metri pătrați acoperiți, distribuiți în 12 pavilione, se transformă în spital de campanie pentru a-i primi pe cei infectați cu coronavirus.

Autoritațile spaniole au pregătit 5500 de paturi si o zona specială ATI – anestezie și terapie intensivă – pentru pacienții care vor fi derivați din centrele medicale madrilene supraaglomerate.

Marile spitale universitare din Madrid, Ramon y Cajal și La Princesa, functioneză la capacitate maximă, iar spitalele mai mici, precum Severo Ochoa, din Leganés, și spitalul Príncipe de Asturias, din Alcalá de Henares, sunt depășite de numărul de pacienți care ajung la unitatea de primiri urgențe.

În spitalul universitar Rey Juan Carlos, din Mostoles, pacienții sunt deja triați in funcție de vârstă și șansele de supraviețuire, conform informațiilor furnizate de unul dintre asistenții medicali care lucrează în acest spital.

Din Madrid, Mircea Apostol

Spania a anunţat astăzi 394 de noi decese, având o creştere pe rata mortalităţii provocată de noul coronavirus de 30% în ultimele 24 de ore. Spania a urcat din nou pe locul 3 mondial, al ţărilor cele mai afectate de pandemie. Înaintea Spaniei sunt doar China şi Italia. Spania are în total 28.572 de cazuri, 3.076 de noi cazuri de oameni infectaţi în ultimele ore, un total de decese de 1753, 2125 de oameni vindecaţi, cazuri active- 24.694 şi 1785 de oameni aflaţi în stare critică.

Citiţi şi….

Morți, se anunță și mai mulți morți, și mai mulți infectați.

Trebuie să ne pregătim psihologic și emoțional pentru ceea ce ne va aduce săptămăna care va urma, ne informeză, teatral și cu ochișori de căprioară în bataia farurilor de tir, seful guvernului spaniol, Pedro Sanchez.

Peste sistemul sanitar madrilen se observă deja umbrele colapsului, secţiile de terapie intensivă se apropie se saturare, posibilitatea ca noi pacienți infectați să fie intubați se epuizează.

Nu mai sunt aparate de ventilare mecanică. Din acestă cauză se ia în considerare ca, in zilele imediat următoare, pacienții infectați cu coronavirus să treacă printr-un proces de triere în urma căruia cei cu cele mai mari șanse de supraviețuire să fie primii care primesc ajutor.

Azilurile de bătrâni din Madrid s-au transformat în case ale morții, în focare de COVID -19 imposibil de stăvilit, pe porțile cărora ies zeci de sicrie cu trupurile celor care nu au avut nicio șansă în fața virusului.

Se așteptă cu disperare echipamentele medicale de protecție pe care China a promis că le trimite urgent Spaniei, în timp ce ministrul de externe, Arancha González Laya, care la data de 8 martie a participat, impreuna cu alți ministri din guvernul spaniol, la manifestația de 8 martie, organizată în centrul Madridului, la care s-au prezentat peste 150.000 de persoane, se străduie din răsputeri să încheie cu China un parteneriat comercial pentru furnizarea suplimentară de echipamente medicale de protecție.

Din Madrid,
Mircea Apostol

Potrivit relatărilor oficiale, Spania are până acum 25.496 de cazuri de oameni infectaţi cu noul coronavirus şi 1378 de decese, noul focar spaniol aflându-se pe locul 4 mondial la decese, după China, Italia şi Iran.

Ieri, Spania a avut 285 de noi decese, 1612 cazuri sunt critice, iar cele active sunt în număr de 21.993.

În paralel, China face paşi mari.

Armata Chinei face teste pentru vaccin în timp ce China a devenit „sanitarul” planetei

„Secretul”: doamna Chen Wei, generalul maior, epidemiolog și virolog de top al Academiei de Științe Medicale Militare, face teste de 4 luni, trimisă special la Wuhan

Cercetătorii militari chinezi au ordin să câștige cursa globală pentru vaccinul care ucide coronavirus

Conducerea de top a Chinei se teme că „i se va lua fața” dacă alte țări dezvoltă mai întâi un tratament.

Oamenii de știință de la Academia Medicală de Știință Militară au fost autorizați să înceapă studii clinice pentru un posibil vaccin.

Armata chineză a primit ordin să se alăture cursei pentru a dezvolta primul vaccin din lume pentru Covid-19, potrivit unor surse militare și științifice.

Radiodifuzorul de stat CCTV a raportat marți că o echipă de cercetare condusă de Generalul maior Chen Wei, un epidemiolog și virolog de top la Academia de Științe Medicale Militare (AMMS), a fost autorizat să înceapă un studiu clinic.

China a dezvoltat deja 9 posibile tratamente împotriva coronavirus, inclusiv tratamentul cu plasmă introdus de Chen

CCTV a descris vaccinul dezvoltat de echipa lui Chen, alături de CanSino Biologics, din Tianjin, ca fiind primul dintre cele 9 tratamente posibile lucrate de oamenii de știință chinezi. Chen a lucrat şi la laboratorul militar chinez din Wuhan.

Chen a ajuns în orașul în centrul epidemiei la jumătatea lunii ianuarie cu o echipă de oameni de știință militari de top. În primele zile ale crizei, Chen și echipa ei au lucrat la un laborator improvizat unde au căutat tratament pentru pacienți și au preluat conducerea în dezvoltarea terapiei cu plasmă, de atunci aceasta fiind acceptată ca una dintre metodele de tratament recunoscute oficial.

Cercetătorii din întreaga lume se străduiesc să găsească un vaccin pentru boală, iar un expert a spus că conducerea chineză ar simți că cineva „i-ar lua faţa” dacă americanii i-ar bate.

Începerea studiului chinez urmează după un alt anunţ potrivit căruia Institutul Național al Statelor Unite pentru Alergii și Boli Infecțioase și compania de biotehnologie Moderna cu sediul în Massachusetts au recrutat 45 de „voluntari adulți sănătoși”, cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, pentru a testa un vaccin care copiază codul genetic al coronavirusului care provoacă Covid-19.

„Anunțul Chinei cu privire la un studiu clinic a venit puțin mai devreme decât mă așteptam, chiar dacă cred că prima doză de vaccin recombinat a fost deja injectată în corpul lui Chen și al unor coechipieri”, a spus Tao Lina, un expert în vaccinuri din Shanghai.

Tao se referea la fotografiile care circulau pe platforma de socializare WeChat care arătau că Chen că a fost injectată cu un posibil vaccin.

China a testat în zonele de focar tratamentele cu plasmă şi fosfatul de clorochină – medicamentul pentru malarie, pentru pacienții cu coronavirus

Tratamentul cu plasmă a fost folosit anterior pentru victimele gripei porcine și „arată promițător”. La pacienții care s-au recuperat de la Covid-19 s-a dovedit că au anticorpi de neutralizare a virusului în sângele lor, dar proviziile sunt limitate deocamdată.

În timpul crizei coronavirus de la Wuhan, tratamentele cu plasmă pentru pacienții cu Covid-19 chinezi au fost extinse şi într-o altă provincie.

Unul dintre specialiștii în bolile respiratorii din țară, Zhong Nanshan, declarat în timpul crizei că tratamentul va fi acordat pacienților bolnavi grav din provincia Guangdong – dar nu bolnavilor aflaţi în stare critică din cauza riscului de complicații.

Tratamentul a fost deja dat unui număr mic de pacienți din Hubei, provincia din centrul focarului, cu rezultate pozitive.

„Tratamentul arată promițător … Este vechi, eficient și sigur, deși livrările ar putea fi limitate”, a spus Zhong, cunoscut expert în probleme respiratori care a ajutat la expunerea scării focarului respirator acut sever (Sars).

Terapia cu plasmă a fost utilizată anterior la un pacient cu gripă aviară H5N1 la Shenzhen în urmă cu 15 ani și la unii pacienți cu gripă porcină H1N1 din Hong Kong, ceea ce a ajutat la scăderea ratelor de deces.

Guangdong l-a folosit și pentru tratarea copiilor care suferă de infecții adenovirus grave, care cauzează boli respiratorii, deși numărul de cazuri nu a fost semnificativ statistic, a spus Zhong.

Tot atunci, China National Biotec Group, o companie de stat din cadrul Ministerului Sănătății, a anunțat că anticorpii de neutralizare a virusului au fost detectați în plasma pacienților care s-au recuperat de la Covid-19.

Compania a declarat ca aceşti anticorpi au ajutat la tratarea a mai mult de 10 pacienti bolnavi critici şi le-au redus inflamaţia după 12 până la 24 de ore de tratament.

Atunci autoritățile din Hubei, Guangdong și Shanghai au apelat la mai multe donații de sânge pentru extinderea tratamentului.

În plus, Zhong a spus că fosfatul de clorochină, un medicament pentru malarie, care există de 80 de ani, a meritat o investigație suplimentară, deoarece unii pacienți care l-au luat s-au recuperat s-au recuperat mai repede, dar au fost necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă va ajuta la vindecarea bolii.

„Un număr considerabil de pacienți sub observație clinică au testat negativ virusul în 15 zile Simptomele febrei și virusului au dispărut cu o zi mai devreme pentru cei care au luat medicamentul în comparație cu cei care nu au făcut-o ”, a spus el.

Fosfat de clorochină a fost administrat la 128 de pacienți din Guangdong – 93 dintre care afecțiunile au avut condiții îmbunătățite, 26 fiind eliberați până luni după-amiază, a declarat Jiang Shanping, medic de la spitalul Sun Yat-sen din Guangzhou, în conferința de presă.

Jiang a spus că va fi folosit în spitale din provincia Hubei, epicentrul focarului, unde sunt staționate echipele medicale din Guangdong.

Zhong a spus că observațiile actuale au sugerat că medicamentul ar fi „util”, dar dacă pacienții „primesc îngrijiri bune, cum ar fi nutriția, în spital, încărcătura virală va fi eliberată fără medicament”.

Cu toate acestea, el a continuat „sunt prea mulți pacienți în Wuhan și nu pot primi îngrijiri bune”.

În prezent, nu există tratamente sau vaccinuri complet autorizate pentru coronavirus care provoacă Covid-19, dar directorul general OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus anunţa atunci că primul vaccin poate fi disponibil în termen de 18 luni.

Chen Wei, veteranul Chinei în combaterea Ebola şi SARS. A inventat un spray nazal prin care a protejat şi medicii din Wuhan

Chen (54 de ani) este specializată în dezvoltarea de vaccinuri recombinante – care folosesc un virus sau o bacterie inofensivă pentru a introduce materialul genetic al agentului patogen în organism pentru a-și dezvolta imunitatea – și a fost creditată că a ajutat în dezvoltarea tratamentelor din perioada focarului Ebola 2014-16.

De asemenea, ea a dezvoltat un spray nazal pentru a proteja medicii în timpul focarului 2002-2003 de sindrom respirator acut sever (Sars).

Chen a spus că o serie de lucrători medicali din Wuhan au folosit de asemenea un spray nazal dezvoltat de echipa sa în timpul focarului 2002-2003 de sindrom respirator acut sever (Sars) pentru a ajuta la prevenirea lor de a contracta coronavirus.

Ea a spus că spray-ul a arătat „rezultate relativ bune asupra retenției de virus și a efectelor în îmbunătățirea imunității”, dar nu poate fi produs în masă din cauza „dificultăților tehnice”.

Două surse militare au spus că costurile mari și efectele secundare au fost totuși principalele motive pentru care spray-ul nu a fost utilizat pe scară largă pentru a ajuta la prevenirea infecțiilor în rândul echipelor medicale.

„Este o formulă costisitoare. Cea mai eficientă și pragmatică cale este de a dezvolta un vaccin, care poate fi utilizat pentru toată lumea ”, a spus una dintre surse.

Echipa de cercetare condusă de generalul-major Chen Wei, care este un veteran în combaterea SARS și Ebola, a realizat un progres major în dezvoltarea unui vaccin pentru combaterea noului coronavirus (COVID-19), a informat marți mass-media chineză.

Chen Wei a fost trimisă de Armată în Hubei, Wuhan, ca să salveze situaţia. Şi a salvat-o. Cu o echipă de 10.000 de ofiţeri din Armată

Chen este creditată pe scară largă pentru contribuțiile sale, un insider militar din Beijing declarând că Chen s-a remarcat ca cea mai capabilă „mână a virusului vechi” pentru a conduce lupta Chinei împotriva coronavirusului, având în vedere experiența sa vastă în epidemiile trecute.

„Comparativ cu alți epidemiologi de frunte precum Zhong Nanshan, care are 84 de ani, și Li Lanjuan, 72 de ani, Chen este mult mai tânără. Este, de asemenea, un coordonator capabil, care se poate ocupa de relația dintre personalul medical militar care a fost trimis la Wuhan [pentru a ajuta la combaterea epidemiei] și a echipelor medicale locale ”, a spus insiderul.

Armata chineză a contribuit, de asemenea, la rezolvarea situațiilor de urgență medicală din Hubei, provincia din centrul focarului, fiind dislocaţi acolo peste 10.000 de angajați ai armatei.

Armata Populară de Eliberare a Chinei a primit, de asemenea, mai multă putere decât guvernele locale pentru a controla rezervele medicale, un semn al hotărârii guvernului central de a opri răspândirea virusului.

Însă două surse militare au declarat că Comisia Militară Centrală a făcut presiuni și asupra oamenilor de știință medicali militari pentru a dezvolta un vaccin.

„CMC a continuat să sune AMMS în fiecare zi pentru a împinge dezvoltarea vaccinului în ultimele săptămâni”, a spus o sursă, care a solicitat anonimatul din cauza sensibilității problemei.

Marți, producătorul de vaccinuri CanSino Biologic a declarat că a început să caute voluntari care să participe la un studiu clinic de șase luni al tratamentului pe care îl dezvolta cu academia militară.

Tao, care a lucrat anterior la Centrele de Control și Prevenire a Bolilor din Shanghai timp de 14 ani, a declarat că laboratoarele militare au avantaje în recrutarea voluntarilor pentru studii.

„Un studiu clinic poate avea nevoie de câteva luni sau chiar un an, şi necesită o cooperare strânsă între laboratoare și voluntari. Ofițerii militari sunt mai ușor de gestionat din cauza dedicării lor ”, a spus Tao.

Un istoric militar pensionar din Beijing a declarat că CMC a împins academia să dezvolte cât mai repede vaccinul.

„Trebuie să efectueze teste umane mai devreme, pentru că este singurul scurtcircuit”, a spus istoricul, care a solicitat anonimatul.

„Tot personalul laboratorului AMMS obișnuia să glumească că sunt„ șobolani de laborator ”. Sunt primele ființe umane care au testat acele vaccinuri importate scumpe pentru înalți oficiali. „

Cine este doamna Chen Wei: pionierul din cercetarea şi dezvoltarea vaccinului COVID-19

Chen Wei, academician al Academiei Chineze de Inginerie și cercetător la Institutul de Științe Medicale Militare al Academiei de Științe Militare a Armatei Populare de Eliberare (PLA), a demonstrat ce poate participând la lupta grea împotriva coronavirus (COVID-19) pe prima linie din Wuhan, epicentrul focarului și capitalei provinciei din China Centrală.

Chen, de asemenea un general superior al PLA, a condus o echipă de lucrători medicali de la Institutul de Științe Medicale Militare care s-a dus la Wuhan și a participat la eforturile de prevenire și control al epidemiilor acolo pe 26 ianuarie, a doua zi 2020 Chinese Lunar New Year.

Ce le spune doamna Chen medicilor în lupta cu noul coronavirus: descoperiţi timpuriu, izolaţi, diagnosticaţi şi trataţi!

Potrivit lui Chen, succesul bătăliei contra-epidemice se bazează pe descoperirea timpurie, izolarea, diagnosticul și tratamentul. Prin urmare, ea și coechipierii ei au finalizat operarea instalațiilor lor medicale, angajați în depistarea cazurilor suspectate și au început cercetările și dezvoltarea potențialelor vaccinuri în prima zi a sosirii lor la Wuhan.

Laboratorul lor mobil format din corturi conectate a fost pus în funcțiune pe 30 ianuarie. Începând cu acea zi, au produs cu succes seturile de teste pentru noul coronavirus, ceea ce a redus foarte mult timpul testelor de acid nucleic pentru confirmarea cazurilor suspectate.

Chen Wei: E ca un câmp de luptă pentru Armată. Planificaţi ce este mai rău!

„Izbucnirea epidemiei este ca o comandă. Zonele afectate de virus vor deveni automat câmpul de luptă al personalului militar”, a spus Chen într-un interviu acordat CCTV (China Central Television).

Chen a subliniat că are încredere deplină în câștigarea luptei împotriva focarului de COVID-19, deoarece a acumulat experiență bogată și practici în lupta împotriva virusului Ebola din Africa de Vest în perioada 2013-2014, iar țara a fost dotată cu personal medical mai talentat, un mediu de cercetare științifică mai bun și suport tehnologic ca niciodată.

Vorbind într-un alt interviu acordat China Science Daily, Chen a răspuns la îngrijorarea tuturor oamenilor cu privire la cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor în momentul actual.

Chen a explicat că procesele de cercetare și dezvoltare (R&D) pentru toate vaccinurile au propriile perioade și reguli și că ar trebui depuse eforturi mari pentru a explora trăsăturile biologice ale noului coronavirus, pentru a clarifica de unde provine și cum se răspândește și pentru a efectua cercetări asupra celor suspectaţi de noul coronavirus din cadrul populației.

Nu este realist să facem posibile vaccinuri disponibile pe piață într-o lună, a spus Chen. Ea a avertizat publicul, spunând că punctul de cotitură al bolii COVID-19 este probabil în curând, dar posibilitatea reapariției epidemiei rămâne în continuare.

Prin urmare, este necesar să planificați ce este mai rău și să pregătiți pe deplin o luptă pe termen lung împotriva bolii, a subliniat ea.

Chen cere să se construiască o echipă puternică a cercetătorilor lumii

Pentru Chen Wei, principalul epidemiolog și virolog al armatei chineze, bătălia științifică împotriva unei epidemii trebuie purtată chiar înainte de nașterea agentului patogen.

„Prevenirea și controlul unei epidemii nu poate aștepta niciodată până la apariția bolii”, a spus Chen într-un interviu acordat China Science Daily , un ziar al Academiei Chineze de Științe, instituția de cercetare de top din China.

„Ceea ce avem nevoie este să construim… un sistem puternic de „oameni de știință ”, astfel încât să își poată petrece viața studiind și cercetând anumite tipuri de viruși și germeni… independent de faptul că acest coronavirus va dispărea sau nu.

„Ar însemna că, de fiecare dată când apare o epidemie, vom avea cea mai bună și cea mai autoritară echipă disponibilă și nu va fi așa cum s-a întâmplat acum când a venit coronavirusul și nimeni nu face mare lucru.”

„Facem tot ce putem pentru a pune vaccinul recombinant pe care îl dezvoltăm în aplicație clinică”, a spus Chen pe CCTV.

Potrivit unui expert militar, Chen conduce efortul de la Institutul de Virologie Wuhan, un laborator cu cea mai înaltă clasificare în domeniul biosecurității.

Academia de Științe Medicale Militare este unul dintre institutele de cercetare medicală de top din China. Are 26 de oameni de știință, peste 50 de oameni de știință de renume, peste 500 de experți superiori și chiar mai multe talente tinere și de vârstă mijlocie la nivel național, a informat PLA Daily în mai 2019. 

Zhang Linqi, profesor la Școala de Medicină a Universității Tsinghua din Beijing, a declarat, marți, la CCTV, că oamenii de știință chinezi au reușit acum să separe niște anticorpi de înaltă calitate și speră să transforme unele dintre cele mai recente rezultate ale cercetării cu aceste vaccinuri cu anticorpi pentru a servi oamenii cât mai curând posibil.

Doamna Chen lucrează de 30 de ani în cercetarea ştiinţifică a biosecurităţii. Ea a produs vaccinurile recombinate, din rezerva strategică a Chinei. Recunoscută în plan mondial, Chen a produs vaccinuri genetice salvatoare

Chen provine din Lanxi, un oraș din provincia Zhejiang Chinei de Est. Ea a continuat studiile academice pentru un master în inginerie chimică la Universitatea Tsinghua când a absolvit Universitatea Zhejiang în 1988.

În loc să accepte o ofertă cu salarii profitabile de la o cunoscută firmă biofarmaceutică din sudul Chinei, Chen a ales să plece la 1991 la Institutul de Științe Medicale Militare împotriva opoziției multor persoane, când a absolvit Universitatea Tsinghua în 1991.

Chen și echipa ei au petrecut peste 10 ani efectuând cercetări cu privire la și producând vaccinuri recombinate, care de atunci au fost adăugate în rezerva strategică națională. O astfel de realizare științifică și-a consolidat în continuare poziția de lider în domeniu.

Chen s-a oferit voluntar pentru a merge în cele mai periculoase locuri și a participat cu succes la provocări atunci când epidemia de SARS (sindromul respirator acut sever) a izbucnit în 2003, iar Wenchuan din sud-vestul Chinei din provincia Sichuan a suferit pierderi uriașe de viață umană și proprietăți la un cutremur devastator din 2008 .

Ea a jucat un rol important în activitatea de prevenire și control al epidemiilor în întregul proces al a două evenimente majore.

Chen a spus adesea altora că, în calitate de lucrător științific militar, ea ar trebui să fie întotdeauna pregătită să se implice în următoarea bătălie și să fie bună să întreprindă acțiuni preventive în cercetarea științifică.

Pentru a accelera și mai mult R&D de vaccinuri împotriva virusului Ebola în 2014, Chen a condus o echipă cu care s-a dus în Africa de Vest, a ținut contact față în față cu pacienții infectați și a efectuat studii clinice asupra bolii contagioase.

Mai târziu, au produs cu succes primul tip de vaccin genetic împotriva virusului Ebola din lume, au publicat concluziile cercetărilor lor științifice în revista internațională medicală de top Lancet și au primit aplauze multe de la omologii străini.

Chen a lucrat la cercetarea științifică interdisciplinară a bio-securității și la cultivarea talentelor complete, cu expertiză în domeniul automatizării, securității informațiilor și mecanicii de inginerie, deoarece mai multe inovații științifice îi așteaptă.

În ultimele decenii, Chen a primit numeroase premii și titluri naționale în semn de recunoaștere a realizării sale remarcabile în cercetarea științifică. 

„Nu există niciun secret pentru succesul câștigat cu greu, cu excepția posesiei unei minți determinate și a unor metode adecvate în realizarea unui lucru”, a spus Chen.

În 1989, l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Ma Yiming, care era pe atunci un tehnician în Qingdao, într-un tren de la Beijing la portul estic.

Pentru a sprijini cercetările lui Chen, Ma și-a preluat îndatoririle casnice, potrivit unui raport anterior al radiodifuzorului CCTV.

În raportul CCTV, Ma a spus că atunci când Chen și echipa ei au fost izolate dezvoltând sprayul nazal în 2003, fiul lor de patru ani nu și-a văzut mama de luni întregi.

„În perioada respectivă, am putut să o vedem doar pe CCTV … Fiul meu a sărit în sus și a sărutat ecranul televizorului când a văzut-o pe mama sa în program”, a spus Ma.

„Nu vreau să facă treburile casnice, ar fi o pierdere a talentelor ei. În schimb, ar trebui să facă ceva mai semnificativ.

În 2013, Chen a devenit delegat al Congresului Poporului Național reprezentând PLA. Doi ani mai târziu, a fost promovată la generalul maior.

În 2018, Chen a fost ales ca membru al Conferinței Consultative Politice Populare Chineze, cel mai înalt organism consultativ politic al țării.

China, oficial, „sanitarul” lumii

Între paralel, China a devenit sanitarul lumii. După ce a ajutat Iran, Coreea de Sud, Preşedintele Xi Jinping a anunţat că a vorbit cu liderii din cele mai afectate ţări europene, Italia şi Spania, şi a promis materiale medicale. Şi Poloniei îi trimite ajutoare de luptă împotriva noului coronavirus.

În timp ce ajută Europa şi nu numai, relaţiile Beijingului cu SUA continuă să se deterioreze.

Miercuri, China a acceptat să ajute UE cu „livrări imediate, de urgenţă” de 2 milioane de măști chirurgicale, 200.000 de măști N95 și 500.000 de truse de testare – asta în afară de cele 5 milioane de măști chirurgicale pe care le-a oferit Italiei, care are pe teritoriul său cel mai grav focar din lume după China.

„China nu a uitat că în ianuarie … Uniunea Europeană a ajutat”, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter. „Astăzi, suntem centrul pandemiei de focar de coronavirus și avem nevoie de echipament de protecție noi înșine. Ne îmbunătăţim producția, transformăm noi linii de producție, dar acest lucru are nevoie de câteva săptămâni.

„Și între timp, suntem recunoscători pentru susținerea din partea Chinei”, a spus von der Leyen, după o convorbire telefonică cu premierul Li Keqiang.

Faptul că Li a anunțat sprijinul pentru UE marchează o diferență diplomatică față de modul în care China a tratat Italia și Spania, ţările europene lovite cel mai tare de focare.

China se angajează că ajută statele UE, trimite ajutor, instruieşte medicii prin sesiuni online, şi-a mărit de 5 ori capacitatea de producţie pentru tot ce este nevoie

Președintele Xi Jinping l-a sunat în această săptămână pe premierul italian Giuseppe Conte și pe premierul spaniol Pedro Sanchez, în ciuda faptului că nici unul nu a fost la nivelul său de șef al statului. Ambele țări au impus blocajele naționale în eforturile de a împiedica răspândirea coronavirusului.

Xi i-a spus marți lui Sanchez că „China este dispusă să răspundă nevoilor urgente ale Spaniei și nu face niciun efort pentru a oferi sprijin și ajutor și pentru a împărtăși experiență în prevenire, control și tratament”, a informat presa de stat chineză.

Ziua precedentă, luni, Xi a vorbit cu Conte al Italiei și a făcut un angajament similar.

Beijing a trimis deja 30 de tone de echipamente și materiale și nouă experți medicali în Italia și a promis în continuare să furnizeze 5 milioane de măști, 10.000 de ventilatoare și două echipe medicale suplimentare.

Funcționarii și experții în sănătate publică din 10 țări europene au fost invitați să se înscrie joi la o conferință video, în care chinezii vor împărtăși experiența lor de combatere a bolilor, a declarat miercuri Ministerul de Externe de la Beijing.

„Noi … am dori să oferim sprijin și ajutor în puterea noastră, în conformitate cu nevoile țărilor europene”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Geng Shuang, fără a numi țările invitate să se alăture discuției.

China, cel mai mare producător din lume de materiale medicale de bază, și-a crescut deja capacitatea de producție de 5 ori, iar oficialii au declarat că focarul din granițele sale este sub control.

Italia, Serbia, Spania – se plâng că UE nu mai răspunde la telefon

Ambasadorul Italiei la UE, Maurizio Massari, s-a plâns recent că niciun membru al UE nu a răspuns la un apel de la Bruxelles pentru a trimite echipamente și consumabile. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a plâns și din cauza lipsei de sprijin din partea Europei și a spus că numai China ar putea ajuta țara sa.

Oferta de ajutor vine într-un moment în care relațiile Chinei cu SUA s-au deteriorat în continuare, întrucât președintele Donald Trump se referă în mod repetat la „virusul chinez”.

Wang Yiwei, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin din Beijing, a declarat că sprijinul Chinei a fost determinat și de cunoașterea faptului că nu poate decât să-și ușureze măsurile stricte de control și să-și readucă economia la normal atunci când epidemia a fost îmblânzită în alte țări.

„A ajuta alte țări care luptă împotriva coronavirusului înseamnă să ne păstrăm pe noi toți în siguranță”, a spus Wang. „De asemenea, China are acum o capacitate excesivă în fabricarea de echipamente medicale, care este într-o cerere disperată în Europa.”

Dezamăgire şi faţă de SUA

„Unii sunt destul de dezamăgiți de guvernul SUA, care nu se comportă ca un lider mondial sau ca un frate mai mare în Occident”, a spus Wang.

Plângerile venite din țări precum Italia despre eșecul UE de a oferi sprijin substanțial înseamnă că este rezonabil ca China să se ofere să intervină, a declarat Cui Hongjian, directorul departamentului de studii europene la China Institute of International Studies.

Culmea este că fondatorul Alibaba Group a trimis din Shanghai ajutor către SUA.

Angela Merkel: nu se poate aştepta ca totul să fie oferit de UE

Cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile Chinei, spunând că acestea au fost un gest de „reciprocitate” în schimbul sprijinului european anterior și că „suntem foarte mulțumiți”.

Ea a mai spus că oamenii „nu se pot aștepta ca totul să fie oferit în cadrul UE”.

Cui a sugerat că ajutorul umanitar chinez nu trebuie amestecat cu agenda sa politică sau economică pentru a reduce îngrijorările cu privire la acțiunile sale.

„Dacă este necesar, China ar putea colabora cu organizații internaționale, cum ar fi prin cadrul OMS și UE, pentru a oferi ajutor”, a spus Cui.

„Dacă guvernul chinez se descurcă corect, sperăm că vom înregistra o îmbunătățire a reputației Chinei în rândul oamenilor obișnuiți europeni și o bază mai bună pentru viitoarea cooperare China-Europa.”

Locuitorii din China, din provinciile lovite de noul coronavirus, au celebrat zilele trecute cu focuri de artificii sfârşitul măsurilor de restricţie impuse.