„Dosarul nr.1040/1/2023 al Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație durată proces – a fost soluționat de către judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea pronunțată la data de 03.05.2023.

Potrivit prevederilor art. 488 alin 5 din Codul de procedură penală: Contestația se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părților, a subiecților procesuali principali și cu participarea procurorului.

În urma verificărilor efectuate în evidențele Biroului de informare și relații publice în cadrul ÎCCJ nu au fost identificate solicitări din partea reprezentanților presei privind accesul sau consultarea actelor dosarului nr. 1040/1/2023 al Secției penale”, susține în răspunsul oficial ÎCCJ.

Dosarul 1040/1/2023, înregistrat pe rolul Secției Penale a Curții Supreme, la fond, cu obiect „contestație proces” a avut deja 2 termene de judecată.

Potrivit site-ului ÎCCJ, primul termen a avut loc pe 19 aprilie 2023 – și s-a finalizat cu o amânare, iar al doilea termen a avut loc chiar pe 3 mai 2023, ieri, în ziua publicării stenogramelor pe care G4media susține că le-a consultat.

Soluția dată de judecătorii ÎCCJ în dosar a fost următoarea: „Restituirea pe cale administrativă către petenţii Man Ciprian Florentin şi Ardelean Cristian Marius a contestaţiei privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 90/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală şi criminalistică (fost dosar nr. 1/P/2019 al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie). Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 mai 2023”.

Contestatori în acest dosar au fost procurorii Cristian Ardelean, Ciprian Man, 5 persoane sunt constituite ca părți vătămate iar 2 persoane sunt constituite ca intimați (suspecți).

Pe 21 iunie 2021, același site G4media.ro, sub semnătura jurnalistului TVR Alex Costache, anunța, citând portalul instanței supreme că foștii procurori DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, acuzați de presupuse abuzuri, solicită ÎCCJ să oblige Secția specială să le soluționeze mai repede dosarul. În articol era citată o declarație oferită G4media.ro de către procurorul Cristian Ardelean:

„În dosarul nostru se confirmă ceea ce a spus și CJUE în hotărârea din 18 mai. E cea mai bună dovadă că SIIJ nu asigură magistraţilor anchetaţi dreptul la apărare şi la un proces echitabil – inclusiv în ceea ce priveşte durata rezonabilă a procedurilor. Din moment ce nu am avut acces la dosar și nici acum, la peste un an și jumătate, nu ni s-a explicat în ce constă acuzațiile. Ce ni se reproșează? Că nu știm exact. În momentul de față, nici nu știm la ce procuror e repartizat dosarul. Nu se dorește să se afle cine a făcut înregistrarea care ni se impută, în ce scop, cum s-a ajuns sa fie divulgată în public. În concluzie, nu se dorește aflarea adevărului”

Și Parchetul General susține astăzi că niciun jurnalist nu a trimis vreo solicitare privind consultarea dosarului SIIJ din care G4media a publicat interceptări iar legal nici nu era posibil acest lucru:

„La Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost înregistrată nicio solicitare având obiectul indicat de dumneavoastră. Totodată, precizăm că, potrivit art.27 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, „dosarele aflate pe rolul parchetelor nu pot fi studiate de reprezentanții mass media. Accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public privind stadiul în care se află cercetările efectuate în cauză se realizează prin emiterea de comunicate sau prin comunicarea de informații la cerere, în condițiile legii”.

Ieri, site-ul G4media a publicat sub pseudonim (Ionuț Dorobanțu) un material conținând stenograme/ interceptări (foto/ capturi ) dintr-un dosar penal al SIIJ/ Parchetul General, susținând de mai multe ori în text că dosarul a fost consultat de G4 media.

Titlul materialului publicat de G4media a fost: „DOCUMENTE. Cum a vrut Secția Specială să îi acuze de șantaj pe ONG-iștii și jurnaliștii nemulțumiți de ghidul de comunicare cu presa făcut de CSM-ul condus de Lia Savonea/ Secția a cerut mandat de interceptare pentru șefa Freedom House, Cristina Guseth și procuroarea Alexandra Lăncrănjan”. (link)

În urma devoalării de către G4media a convorbirilor înregistrate, parte a dosarului penal, judecătoarea Lia Savonea, președinte al Curții de Apel București, fost președinte al CSM și judecător promovat la ÎCCJ, a anunțat public, potrivit luju.ro și știripesurse.ro că va face sesizare penală pentru o potențială săvârșire a infracțiunii de șantaj.

Potrivit luju.ro, și CSM s-a sesizat în „scandalul Savonea” (link).

„Vlad Cosma: Acum o joacă pe cine să pună adjunct. În locul lui Coldea.
Mircea Negulescu: Pe cine ar vrea să pună?
Vlad Cosma: În niciun caz pe Ciocârlan, că nu poate să îl pună că abia l-a pus acum 6 luni și i-a dat prima steluță și nu poate după încă 6 luni să îi mai dea o stea.
Mircea Negulescu: Dar de ce trebuie să îi mai dea o stea?
Vlad Cosma: Că sunt alții cu mai multe stele și că e prea recentă promovarea. Vezi, Doamne, l-a promovat prea repede și nu poate după 6 luni iar să îl promoveze. 
Mircea Negulescu: Să înțeleg că Ghiță pune șeful la SRI?
Vlad Cosma: Nu, dar știe ce se întâmplă acolo. Nu îl pune Ghiță, dar are contact. Acum? Cred că o să aibă până moare!
Mircea Negulescu: Domnul Ghiță ar vrea să își pună omul lui sau nu înțeleg?
Vlad Cosma: Nu, ar vrea să nu fie ăsta pe care îl consideră el în barca ta.
Mircea Negulescu: În barca mea?
Vlad Cosma: Da!
Mircea Negulescu: Păi eu nici nu îl știu pe Ciocârlan, ești nebun?
Vlad Cosma: Păi nu că îl știi tu, Sabin, văru’, finu’”, potrivit dialogului dintre cei doi, difuzat de Realitatea PLUS.

Surse au relatat de-a lungul timpului cum relaţia Sebastian Ghiţă- Adrian Ciocîrlan a fost într-o continuă schimbare.

La momentul înregistrărilor, Sebastian Ghiţă îl cunoştea pe Adrian Ciocîrlan, ştia că acesta a condus Direcţia Generală de Apărarea Constituţiei, sub prim-adjunctul Florian Coldea iar Ciocîrlan lucra cot la cot cu fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Koveşi, în ceea ce priveşte implicarea în dosarele penale ale DNA.

În perioada când Florian Coldea a fost debarcat din funcţie, la finele lui 2016- început de 2017, Adrian Ciocîrlan fusese deja numit din iulie 2016 director adjunct al SRI de către Eduard Hellvig, trecând în tabăra acestuia din urmă, dar păstrându-şi o relaţie foarte bună cu Codruţa Koveşi. (dublu click conducerea SRI)

Din acest motiv, Laura Codruţa Koveşi ar fi insistat- cu acceptul acestuia- ca Adrian Ciocîrlan să fie noul prim- adjunct al SRI în locul lui Coldea, în ciuda relaţiilor controversate ale lui Ciocârlan oameni de afaceri din Gruparea Monaco, gen Bogdan Buzăianu şi nu numai.

Tocmai din această cauză, Ghiţă – care ajunsese în război cu fosta sa amică- Koveşi, nu-l dorea la acea vreme pe Adrian Ciocîrlan prim adjunct al SRI. Intenţiile lui Ghiţă sunt relatate procurorului Negulescu şi de Vlad Cosma, însă Cosma/Ghiţă mint în legătură cu adevăratele motive din acel moment ale lui Sebastian Ghiţă.

După ce Eduard Hellvig l-a nominalizat pe Răzvan Ionescu- un personaj mai şters şi mult mai puţin controversat- prim- adjunct în locul lui Coldea, Adrian Ciocîrlan, rămas fără funcţia vizată, s-a împrietenit cu Gruparea Belgrad – a lui Sebastian Ghiţă, grupare din care fac parte numai oameni de afaceri cu probleme penale şi a ţinut în continuare legătura cu Gruparea Monaco, prietenă de afaceri inclusiv cu Ghiţă, şi cu oameni din PSD, motiv pentru care zonele media controlate de aceştia nu difuzează publicului nicio informaţie în legătură cu controversele din jurul adjunctului SRI, acesta fiind „protejat”.

De-a lungul timpului, şi Adrian Ciocîrlan a fost suspectat că a ajutat la fuga lui Sebastian Ghiţă din ţară, tocmai pentru că viza la acea vreme funcţia de prim-adjunct al SRI.

Adrian Ciocîrlan este din 2016 până în prezent- director adjunct al SRI, fiind numit în funcţie la propunerea directorului SRI, Eduard Hellvig.

Citeşte şi EXCLUSIV.#ARESTĂRILE, ÎN 4 MINUTE, LA SRI. Actualului Director Adjunct al Serviciului Român de Informaţii, generalului de brigadă, Adrian Ciocîrlan, i-au fost raportate în doar 4 minute şi fără nicio bază legală, arestările politicienilor de către conducerea DNA

Aşa se face că, într-un comunicat public, postat chiar pe siteul Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu anunţă că astăzi a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi a „continuat, spre exemplu”, să discute cu toţii „soluțiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Numai că decizia 55/2020 a CCR nu este o decizie simplă a CCR ( dublu click- diferenţe tip de decizii CCR ) prin care să se constate neconstituţionalitatea integrală sau parţială a unei prevederi, este o soluţie interpretativă, aşa cum se şi arată în conţinutul ei. Ca atare, Ministerul Justiţiei sau Legiutorul nu au ce „soluţii legislative” să promoveze pentru că decizia CCR este pentru interpretarea magistraţilor- judecători şi procurori.

Spre deosebire de deciziile simple ale CCR, cele interpretative vizează înţelesul constituţional al unor norme şi, pe cale de consecinţă, soluţiile vizează ca numai anumite înţelesuri să fie aplicate de instanţele de judecată sau de către magistraţi.

În soluţiile interpretative, CCR stabileşte înţelesuri ale normelor în conformitate cu Constituţia iar acestea există pentru a fi puse în aplicare de magistraţi şi nu sunt dedicate Legiuitorului, pentru că nu el aplică normele respective.

Ca atare, decizia 55/2020 interpretativă a CCR sună astfel: „ Admite excepția de neconstituționalitate, ridicată de același autor în același dosar, și constată că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Definitivă și general obligatorie”.

Decizia 55/2020 a CCR, venită după decizia 51/2016 a CCR, arată că instanţele şi procurorii nu pot folosi ca probe datele rezultate din mandatele de siguranţă naţională ale SRI pentru că dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991- legea care asigură cadrul legal SRI.

Potrivit datelor publice ale ÎCCJ şi SRI, SRI a dezvoltat o adevărată industrie a mandatelor de siguranţă, în ultimii ani fiindu-i aprobate peste 28.000 de MSN, restrângând fără indicii clare drepturile şi libertăţile a sute de mii de persoane.

Citeşte şi…

Morar arată că Bologa îşi furnizează pretexte pentru inactivitatea DNA, că atunci când acesta vorbeşte despre „clasări în 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro pe tentativă de abuz în serviciu” în baza deciziei CCR, Bologa, şeful DNA nu face deosebirea elementară dintre tentativa care nu produce prejudiciu şi infracţiunile consumate şi că are o poziţionare greşită ca şef DNA.

Crin Bologa se plângea într-un interviu că procurorii DNA şi-au pierdut „entuziasmul” din cauza atacurilor persoanelor cercetate sau condamnate, că procurorii DNA sunt „descurajaţi” din cauza încercărilor de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală iar „dezincriminarea totală” de către CCR a „tentativei de abuz în serviciu a făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro” iar activitatea DNA a fost afectată şi de deciziile CCR referitoare la interdicţia ca SRI să se mai implice în cercetarea penală.

Fiind solicitat, într-o declaraţie pentru Presa Curată, Daniel Morar, ca fost şef DNA şi judecător în completul CCR care a pronunţat deciziile Curţii, a arătat că şeful DNA îşi confecţionează pretexte, nu cunoaşte lucruri elementare ce ţin de profesie şi de aplicarea legii, nu îşi înţelege rostul la şefia DNA şi are o poziţionare greşită:

„Să te plângi că un proces legislativ în curs, denumit încercarea de masacrare a Codului Penal si Codului de Procedura Penală, şi care în fapt nu s-a materializat (au fost două decizii ale CCR de neconstituţionalitate) îi descurajează pe procurori în munca lor arată mai degrabă nevoia de a furniza un pretext şi nicidecum de a oferi un motiv plauzibil al inactivitătii.

Afirmatia că, alături de alte date, dezincriminarea totală ( prin decizia CCR ) a tentativei la abuz în serviciu a determinat DNA să claseze 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, dincolo de caracterul său contrafactual şi de o maximă relativitate, mă face să mă întreb dacă întradevăr nu se ştie că tentativa se deosebeşte de infracţiunea consumată tocmai prin aceea că, în cazul său, rezultatul urmărit nu se produce şi deci, în cazul abuzului în serviciu rămas în forma tentativei nu are cum să cauzeze vreun prejudiciu.

În fine, a invoca deciziile CCR privind abuzul în serviciu şi interceptarea comunicatiilor, care au fost pronunţate în anul 2016, deci urmă cu 4 ani, în anul  2020, tot pentru a justifica o lipsă de rezultate şi de entuziasm a procurorilor, demonstrează, în opinia mea, o poziţionare greşită a unui conducător de instituţie.

Ca fost procuror şef al DNA ştiu că rostul celui care ocupă o asemenea poziţie este să facă instituţia să performeze şi să fie eficientă în conditiile unui cadru legislativ dat şi că doar acuzarea altor instituţii nu ajută în acest demers”.

Procurorul şef al DNA, Crin Nicu Bologa declarase pentru un site că procurorii DNA şi-au pierdut entuziasmul pentru că sunt atacaţi, că procurorii sunt descurajaţi pentru că s-a încercat masacrarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală şi că şi deciziile CCR pe abuzul în serviciu şi neinterferarea SRI în cercetare penală au afectat DNA:

„În ultima perioadă activitatea DNA a avut de suferit din cauza atacurilor unor persoane cercetate sau condamnate în dosarele DNA, atacuri lansate atât împotriva Direcției, cât și împotriva procurorilor, în mod individual. Acest lucru a făcut ca activitatea procurorilor să nu mai fie făcută cu același entuziasm ca și în anii precedenți, în momentul în care lupta anti-corupție era susținută, cel puțin declarativ, de toate instituțiile statului.

Acest lucru a dus la descurajarea activității procurorilor și gândiți-vă că în anii trecuți au fost afectate legile justiției, s-a încercat masacrarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, lucru care până în prezent nu a reușit. Nu s-a reușit modificarea drastică, în detrimentul cetățenilor cinstiți a acestor coduri, dar în schimb, s-a reușit modificarea legilor justiției, a celor de organizare judiciară, a celor privind statutul procurorilor și judecătorilor.

Au apărut deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu, dezincriminarea parțială a acestuia. Abuzul în serviciu se pedepsește numai atunci când conduita sau norma pe care trebuie să o respecte cetățenii este prevăzută într-un act normativ primar și nu secundar. Dezincriminarea totală a tentativei de abuz în serviciu, împreună cu toate celelalte date, au făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro. Dosare care, dacă CCR nu intervenea, ajungeau în judecată.

O altă decizie a Curții s-a referit la colaborarea dintre DNA și Serviciile de Informații, colaborare care era prevăzută de normele legale și încă mai e prevăzută. Numai că decizia CCR a stabilit că nu se mai pot face înregistrări audio-video, înregistrări ambientale, astfel că au apărut și în practica judiciară decizii care au dus la constatarea nulității absolute a unor astfel de probe. Desigur, practica este neunitară, pentru că există instanțe de judecată care constată că aceste probe sunt valabile”.

Înainte de Crin Bologa, interviuri pentru siteul lui Carmen Dumitrescu, jurnalista de la Liber în Teleorman, au acordat avocata Laurei Codruţa Koveşi, Monica Macovei, Cristi Danileţ şi Brânduşa Armanca, toţi apropiaţi aceleiaşi zone din Justiţie.

Pe 4 februarie 2015 DNA a cerut aviz Parlamentului pentru arestarea Elenei Udrea în dosarul Microsoft, pe 10 februarie 2015, Elena Udrea a fost reţinută de procurorii DNA iar pe 11 februarie 2015 a fost arestată de ÎCCJ în dosarul Microsoft, ÎCCJ admitând doar o parte din probatoriul DNA, respectiv pe cel referitor la o serie de acuzaţii de trafic de influenţă.

Cum acuzaţiile ţineau şi de presupuse fapte de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, DNA a făcut contestaţie la ÎCCJ pe arestarea Elenei Udrea, contestaţia fiind redactată pe 16 februarie 2015, în draft, chiar de Dana Tiţian, consiliera procurorului şef DNA, Laura Codruţa Koveşi şi trimisă/impusă procurorilor DNA.

Aşa cum arată comunicarea DNA, în seara zilei de dinaintea judecării contestaţiei la ÎCCJ, Dana Tiţian a trimis draful contestaţiei la arestarea lui Udrea poliţistului Nicolae Ştefan, unuia dintre procurorii DNA de caz, Mihaela Moraru, şi Elenei Matieşescu, şefa pe judiciar a DNA la acea vreme.

„Dacă mai sunt declaraţii sau alte elemente le putem insera”, scrie Dana Tiţian dând directive atât şefei pe judiciar a DNA, Elena Matieşescu cât şi unuia dintre procurorii de caz, Mihaela Moraru Iorga.

Pe 17 februarie 2015, la judecarea contestaţiilor, Udrea a fost plasată în arest la domiciliu de ÎCCJ în dosarul Microsoft.

Dana Tiţian este prietena şi consiliera Laurei Codruţa Koveşi, având această calitate şi când Kovesi a fost procuror general al României şi când a fost şefă DNA, fiind persoana în care are deplină încredere şi care ajunsese practic să controleze, să coordoneze şi să dea directive atât întregului DNA central cât şi structurilor teritoriale, pe majoritatea marilor dosare, în numele Laurei Codruţa Kovesi, deşi legal era doar un consilier.

Dana Tiţian a însoţit-o pe fosta şefă DNA peste tot, inclusiv la procese cu ziarişti.

Dosarul Microsoft a fost instrumentat de 2 procurori DNA- Mihaela Moraru Iorga şi Marius Vartic- iar comunicări arată că documente erau redactate chiar de mâna dreaptă a lui Kovesi.

De altfel, în 2017, la revocarea sa din DNA, declarată ilegală în instanţă, procurorul Iorga a acuzat-o pe Kovesi ca a cerut reţinerea lui Udrea, deşi Parlamentul nu avizase arestarea, demersuri la care procurorul nu a dat curs.

Acum, în mai 2020, sub mandatul lui Crin Nicu Bologa, un susţinător al lui Koveşi, DNA a clasat fapte din dosarul Microsoft pe Elena Udrea, pentru care chiar mâna dreaptă a Codruţei Koveşi a redactat actele pe constestaţiile la arestarea Elenei Udrea.

Astăzi, procurorul şef al DNA, Crin Nicu Bologa, a dat declaraţii contradictorii şi neadevărate în propria sa conferinţă de presă organizată, pe tema clasării unor fapte de către DNA sub mandatul său pe care Udrea a fost reţinută şi arestată în dosarul Microsoft chiar pe documente scrise de consilierii lui Kovesi.

Crin Nicu Bologa mai întâi a declarat că doar 1 faptă de trafic de influenţă a fost clasată în dosarul Microsoft al lui Udrea pe care consiliera lui Koveşi a redactat draftul contestaţiei la arestare şi că în dosar a fost doar un procuror când de fapt au fost 2:

„Dosarul Microsoft a fost instrumentat începând din 2015, până în urmă cu 1 an sau 2 de 1 alt procuror, care în prezent este plecat din DNA.

Dosarul a fost repartizat la un alt procuror, care în perioada de la preluarea acestui dosar până la momentul dării acestei soluţii de clasare a studiat toate volumele existente în această cauză, astfel încât să-şi facă o imagine clară asupra faptelor reţinute, asupra probelor existente cu privire la aceste fapte şi s-a ajuns la concluzia că în ce priveşte o faptă de trafic de infleunţă- una singură în dosarul respectiv pe care s-a pronunţat clasarea la care faceţi trimitere- nu poate fi probată, nu poate fi dovedită existenţa acesteia şi atunci procurorul şi-a asumat această soluţie în conformitate cu probele existente, soluţie pe care a însuşit-o şi a fost de acord şi procurorul ierahic superior al acestuia, studiind la rândul său cauza după ce s-a dat soluţia de clasare. Pentru a verifica legalitatea şi temeinicia acestei soluţii.

Noi ne asumăm în cadrul DNA dosarele pe care le-am instrumentat şi soluţiile acestora în momentul când avem şi argumente. Nu voi comenta dosarul cu privire la care fosta noastră colegă a propus anumite măsuri doar pot să afirm că soluţia de clasare a fost verificată şi de procurorul ierahic superior al procurorului de caz iar procurorul de caz a argumentat convingător soluţia de clasare”.

După alte câteva minute, acelaşi Crin Bologa, şef al DNA, a declarat că de fapt în 3 dosare s-a dat pe Elena Udrea clasare şi că e vorba şi de un fals nu numai o faptă de trafic de influenţă:

„Nu este o clasare în dosarul Microsoft. Este o clasare dată faţă de una dintre inculpaţii de atunci pentru o infracţiune de trafic de influenţă. Dosare cu Microsoft au fost trimise în judecată şi, din câte ştiu, mai sunt în cercetare.

Nu s-a dat în toate cele 4 dosare clasare. Din câte ştiu eu, s-a dat în cele 3 dar nu au legătură toate cu Microsoft, ci numai cu persoana în cauză. De exemplu, una dintre clasări se referă la o declaraţie de avere. Deci este vorba de un fals cercetat acolo. Un trafic de influenţă şi un fals. Dar încă nu s-a dat soluţie în toate dosarele care au legătură cu Microsoft. Avem încă în cercetare astfel de fapte. Dar am dat şi clasări acolo unde procurorii au apreciat că nu există probe”.

A treia variantă a lui Bologa pe aceeaşi temă este că au fost mai multe infracţiuni cercetate:

„Din câte ştiu, din câte îmi aduc aminte, propunerea de arestare s-a referit la mult mai multe infracţiuni. Asta se poate vedea pe portalul instanţelor de judecată iar noi am dat o soluţie cu privire la una dintre aceste fapte în dosarul disjuns din dosarul mare, Microsoft. Acum pentru a veni în argumentarea procurorului cu privire la clasare, puteţi face o solicitare pentru a pune la dispoziţie ordonanţa de clasare, în limitele dispuse de lege sau puteţi cere părţilor din dosar această ordonanţă ca să vedeţi motivarea. Dar aşa ştiu: că propunerea de arestare s-a făcut într-un dosar în care erau cercetate mai multe fapte”.

Ambele licitaţii câştigate pe 11 aprilie 2020 şi 9 mai 2020 sunt în valoare de 5.566.500 de ron. Adică 1,152 de milioane de euro, bani publici, şi amândouă au fost atribuite aceleiaşi firme de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, structuri sub comanda ministrului liberal de Interne, Marcel Vela, membru de frunte al cabinetului Ludovic Orban.

Potrivit siteului de licitaţii publice, în schimbul a 1,152 de milioane de euro, firma Dataware Consulting SRL trebuie să furnizeze un sistem de securitate cibernetică, infrastructură critică pentru statul român, trebuie să ofere MAI şi IGPR o soluţie informatică de identificare şi recunoaştere facială cu minim 2 milioane de entităţi, să ofere licenţire şi soluţii de replicare de baze de date, soluţii de virtualizare, să dea un cluster de servere pentru operaţii mission critical, servere blade, soluţii de stocare, să ofere training pentru recunoaştere facială pentru 250 de persoane, să facă training pentru virtualizare şi sistemele de operare pentru 10 persoane.

Recunoaşterea facială a populaţiei, controversată în UE, se face în aceste 2 contracte folosind diverse surse publice şi private: imagini de pe camerele de supraveghere, telefoane mobile, reţele de socializare, bazele de date de la Evidenţa Populaţiei, Serviciul paşapoarte, Serviciul de eliberare permise.

Un program de recunoaştere facială pentru 3 milioane de oameni deţine şi SRI.

Familia „tehnologia informaţiei„: expertiză în baruri, băuturi, tehnologia informaţiei, publicitate, manichiură, pedichiură, spa şi unghii tehnice în tendinţe

Firma care a câştigat licitaţiile controversatelor programe de recunoaştere facială a populaţiei, Dataware Consulting SRL, este înfiinţată în 2011 şi aparţine unor persoane care se feresc de lumina reflectoarelor: Cristian Cătălin Georgescu (39 de ani) şi Adrian Constantin Savu (46 de ani), ambii fiind şi administratori ai societăţii.

Cei doi au lucrat în trecut la firma Smart Control iar din 2011 se ocupă de SC Dataware Consulting SRL pe care au fondat-o.

Mai întâi, firma avea ca activitate principală serviciile de tehnologia informaţiei, apoi cele de consultanţă în tehnologia informaţiei, pentru ca în 2014 să-şi adauge o serie de obiecte secundare de activitate (fabricare de componente electronice, echipamente de comunicaţii, electronice de larg consum, dispozitive de control, navigaţie, suporţi magnetici şi optice, producţie, transport, distribuţie şi comercializare de energie electrică, activitate de telecomunicaţii prin reţele de cablu şi satelit, închiriere de bunuri imobiliare, cercetare în ştiinţe naturale, repararea aparatelor de uz casnic) iar în 2018 firma să ajungă se ocupe şi de consultanţă pentru afaceri şi management şi publicitate.

Cătălin Georgescu a mai fost până în 2014 acţionar în altă firmă PTC Bistro SRL, o societate care se ocupa cu baruri şi activităţi de servire a băuturilor, alături de Marian Ciprian Tudor.

Ulterior, firma PTC Bistro SRL care se ocupa de baruri şi băuturi, este redenumită, devine Oneid Proffesional Service SRL, apoi Oneid Proffesional Services SRL, şi se ocupă tot de tehnologia informaţiei.

În 2018, soţia lui Cătălin Georgescu, Florentina Daniela Georgescu (35 de ani) preia toată firma Oneid Proffesional Services SRL, şi îşi extinde activitatea cu servicii de agenţii de publicitate, activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

În prezent soţia lui Georgescu se ocupă şi de All Nails Spa, un serviciu de manichiură, pedichiură şi unghii tehnice în tendinţe, cu site creat tot de Dataware Consulting SRL.

În 2018, firma soţiei lui Georgescu, Oneid Proffesional Services SRL, în continuare cu activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, a avut doar 1 angajat, o cifră de afaceri netă de 5726 de lei şi a fost pe o pierdere de 22.000 de euro, potrivit ministerului de Finanţe.

În 2018, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL, a declarat tot la Finanţe 21 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de 6,4 milioane de euro şi un profit net de 296.000 de euro.

În 2019, firma lui Georgescu şi Savu au declarat o cifră de afaceri netă de 5,9 milioane de euro şi un profit net de 227.726 de euro.

Georgescu şi Savu, contracte de peste 6,6 milioane de euro în doar 1 an şi jumătate. Abonaţi la MAI, IGPR, DNA, SGG, Camera Deputaţilor.

Cert este că în ultimul an şi jumătate, potrivit portalului de licitaţii publice, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL a fost abonată la cotracte cu statul, din bani publici, la foc automat.

După jumătatea anului 2018 şi până în prezent, firma celor 2 au avut contracte de cel puţin 6,6 milioane de euro cu MAI, IGPR, IGP Braşov, IGPF, DNA, SRI, Jandarmeria, Secretariatul General al Guvernului, Camera Deputaţilor, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, Primăria Sector 3, ANRE, Romsilva, Ministerul de Finanţe, CFR Călători, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cele mai multe contracte au fost chiar cu structurile MAI, care au mai dat firmei în mai puţin de 1 lună 2 contracte de 1,152 milioane de euro pentru recunoaşterea facială a populaţiei

Firma este abonată la licitaţiile cu Poliţia, cele mai multe contracte din bani publici fiind însă cu structurile MAI.

Aşa se face că, potrivit portalului de licitaţii publice, doar pe anunţuri de atribuire din licitaţii deschise şi proceduri simplificate, de la jumătatea anului 2018, SC Dataware Consulting SRL a lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu a câştigat următoarele 34 contracte din bani publici, pe bandă rulantă, aşa cum arată datele:

• 27.09.2018. Extindere infrastructură hardware şi achiziţionare licenţe pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 514.024 RON.

• 29.10.2018. Achiziţie de echipamente IT proiect SIPOCA 136 pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 69.256 RON.

• 14.11.2018. Echipamente de calcul de restortul IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 428.480 RON.

• 19.11.2018. Servicii de actualizare informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă:14.448 RON.

• 29.11.2018. Achiziţie de copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă:185.950 RON.

• 10.12.2018. Achiziţie de echipamente/soluţii/unităţi de stocare pentru UM 0251 Bucureşti/Jandarmeria României. Sumă: 321.985 RON.

• 12.12.2018. Achiziţie de 25 de computere portabile pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 129.250 RON.

• 12.12.2018. Contract de furnizare produse pentru Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov. Sumă: 606.661 RON.

• 18.12.2018. Achiziţie de echipamente IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Sumă: 653.811 RON.

• 21.12.2018. Achiziţie 5 copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă: 212.550 RON.

• 22.12.2018. Furnizare de echipamente IT şi consumabile pentru Primăria Sector 3. Sumă: 3.563.467 RON.

• 1.01.2019. Achiziţie de produse software- licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 1.427.293 RON.

• 3.01.2019. Achiziţie de licenţe soft pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 28.246 RON.

• 16.02.2019. Dotări IT pentru Spaţiile de Învăţământ pentru Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu. Sumă: 99.381 RON.

• 26.03.2019. Sistem de mesagerie electronică la nivelul Poliţiei Române pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 205.000 RON.

• 6.05.2019. Contract furnizare Laborator Forensic pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Sumă: 539.056 RON.

• 27.05.2019. Calculatoare, laptopuri şi licenţe Office pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Sumă: 646.917 RON.

• 28.05. 2019. Achiziţie echipamente hardware pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 70.560 RON.

• 24.07.2019. Servicii actualizarea informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă: 14.288 RON.

• 9.08.2019. Achiziţie echipamente şi licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 133.920 RON.

• 26.10.2019. Soluţie redundantă pentru protecţie în reţeaua Extranet pentru Ministerul Finanţelor Publice. Sumă: 584.371 RON.

• 31.10.2019. Servicii de analiză, proiectare, implementare platforma DATA.GOV.RO pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 473.100 RON.

• 15.11.2019. Staţii de lucru All in One pentru Regia Naţională a Pădurilor Romsilva SA. Sumă:1.668.000 euro împărţit pe 3 firme.

• 25.11.2019. Computere personale pentru SNTFC CFR Călători SA. Sumă: 132.182 RON.

• 28.11.2019. Copiatoare multifuncţionale pentru Camera Deputaţilor. Sumă:634.015 RON.

• 17.12.2019. Achiziţie de soluţie software de virtualizare pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 217.136 RON.

• 28.01.2020. Echipament tip Switch pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Sumă: 1.349.600 RON.

• 30.03.2020. Aplicaţie soft pentru dotarea structurilor de criminalitate informatică pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.415.056 RON.

• 3.04.2020. Servicii de reînnoire subscripţii licenţe software pentru UM 0296/ Institutul de Tehnologii Avansate/DCTI SRI. Sumă: 53.225 RON.

• 4.04.2020. Acord cadru furnizare echipamente informatice şi licenţe pentru Aparatul Central al MAI pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 5.851.613 RON.

• 11.04.2020. Modernizare sTESTA din cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de identificare şi recunoaştere facială (NBIS) şi interconectarea acestuia cu autorităţile de aplicare a legii din UE prin intermediul sTESTA” pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 787.500 RON.

• 24.04.2020. Echipamente criminalistice pentru copierea/protecţia datelor informatice pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.150.880 RON.

• 28.04.2020. Software criminalistice în extragerea/analiza/decodarea datelor pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 649.600 RON.

• 9.05.2020. Soluţie informatică pentru recunoaştere facială pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă:4.779.000 RON.

În aceeaşi perioadă, pe atribuiri din cumpărare directă, firma a avut contracte de peste 114.000 de euro cu:

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Complexul Energetic Oltenia SA, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi ANRE.

În 2016, Georgescu şi Savu s-au înscris în asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, pentru recunoaşterea facială a 3 milioane de persoane făcută de SRI prin SII Analytics

În 2016, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL s-a înscris şi la licitaţia SII Analytics a SRI, de 25,5 milioane de euro care includea şi licenţe pentru sistemul de recunoaştere facială pentru 3 milioane de subiecţi, sistem pe care îl deţine în prezent Serviciul de Informaţii.

Firma lui Georgescu şi Savu s-a aflat atunci în participarea la licitaţie într-o asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, ca subcontractant.

SC Dataware Consulting SRL n-a fost aleasă în 2017 să realizeze programul SRI, fiind aleşi atunci alţi „băieţi deştepţi” şi controversaţi.

Dataware Consulting a asigurat mentenanţa paginii web a Guvernului României pe vremea lui Dacian Cioloş, a furnizat laptopuri la Palatul Cotroceni sub Klaus Iohannis, a câştigat licitaţii pe documentaţie întocmită de DGPI

În 2016, firma SC Dataware Consulting SRL a lui Georgescu şi Savu s-a ocupat chiar de mentenanţa paginii web a Guvernului României când premier era Dacian Cioloş (dublu click).

Tot în 2016, aceeaşi firmă a furnizat calculatoare, laptopuri, servere, echipamente şi infrastructură de reţea Palatului Cotroceni sub Klaus Iohannis (dublu click).

În 2018, firma lui Georgescu şi Savu, câştiga licitaţia de 4 milioane de lei cu MAI pe o documentaţie întocmită pentru Forensint, de protecţie a spaţiului cibernetic, întocmită de serviciul secret al MAI, DGPI (dublu click).

Ziarul Adevărul scria în iunie 2018 că Dataware Consulting a ajuns să fie un jucător pe piaţa serviciilor de securitate IT, deşi în 2014 nu avea niciun angajat, iar obiectul său de activitate era cu totul altul: cultivarea cerealelor.

Mai precis, Dataware Consulting se ocupa de „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase“. Adevărul arăta că printre clienţii importanţi ai firmei erau şi sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO şi Ministerul Comunicaţiilor (dublu click).

Utilizatori de platforme sociale, cunoscători ai pieţei, au remarcat că firma care a câştigat delicatele licitaţii ale MAI, pentru sistemul de recunoaştere facială a populaţiei, nu are nici expertiză şi nici experienţă în recunoaştere facială, aşa cum arată contractele din bani publici pe bandă rulantă din ultimii ani şi istoricul patronilor şi apropiaţilor acestora.

„Încă o ţeapă dată statului”, au remarcat utilizatorii.

Numai că organizatorul este chiar statul, programul vizează oamenii iar banii sunt publici.

Cum şi-a clădit Jeff Bezos imperiul de retail, cel mai mare la nivelul Americii, ce probleme a avut, cum a devenit deschizător de drumuri, până la a ajunge patron al prestigiosului Washington Post şi subcontractor important al agenţiilor de informaţii americane, graţie datelor uriaşe pe care le-a strâns prin Amazon, vedeţi duminică, de la 16.00 pe B1 tv.

„Lucrurile mari încep de jos”, spunea Jeffrey Preston Bezos. De mic a crezut că salvarea este în spaţiu. Acum, construieşte nu numai pe pământ, ci şi pentru spaţiu.

CITEŞTE ŞI…

O testare insuficientă duce la o rată mai mare de deces pentru o ţară, tocmai de aceea majoritatea statelor îşi măresc şi accelerează testarea pentru a opri extinderea bolii şi pentru a înceta infectarea persoanelor vulnerabile care pot muri.

Datele oficiale arată că România este pe o pantă accelerată în privinţa deceselor, fapt care demonstrează gravitatea situaţiei.

🛑Populaţia rezidentă a României este de 19.405.000 de oameni, potrivit datelor INS.

TESTELE COMUNICATE DE GRUPUL DE COMUNICARE STRATEGICĂ

🛑Sâmbătă, 28 martie 2020, 29 de morţi/ nr. de teste 19.663, România=1797 de teste (termină în 29,5 ani)

🛑Duminică, 29 martie 2020, 38 de morţi/nr. de teste 21.460, România=1643 de teste (termină în 32,3 ani)

🛑Luni, 30 martie 2020, 44 de morţi/ nr. de teste 23.103, România=1551 de teste (termină în 34,2 ani)

🛑Marti, 31 martie 2020, 69 de morţi/ nr. de teste 24.654, România=1955 de teste (termină în 27,1 ani)

🛑Miercuri, 1 aprilie 2020, 85 de morţi/ nr. de teste 26.609, România= 1874 de teste (termină în 28, 3 ani)

🛑Joi, 2 aprilie 2020, 94 de morţi/ nr. de teste 28.483, România= 3.174 de teste ( termină în 16,7 ani)

🛑Vineri, 3 aprilie 2020, 116 morţi/ nr. de teste 31.657, România=4.435 de teste( termină în 11,9 ani)

🛑Sâmbătă, 4 aprilie 2020, 141 de morţi/ nr. de teste 36.092, România=

ROMÂNIA, PE LOCUL 6 LA TESTE ÎN EUROPA DE SUD EST!

Worldmeters de astăzi contorizează testarea fundamentală pentru salvarea de vieţi omeneşti- la nivel mondial. La fel ca şi decesele, care arată gravitatea stadiului în care se află o ţară, raportarea testării se face pe aceeaşi bază de comparaţie: 1 milion de locuitori.

Worldmeters face însă raportarea la 19,2 milioane de români. Cifrele INS arată că în Ronânia populaţia rezidentă este de 19,4 milioane.

Chiar şi dacă cifra reală a României de acum, în privinţa testării, este de 1859 de teste la 1 milion de români iar worldmeters arată puţin mai mult, 1876, datele arată că România este la coada clasamentului, atât în Europa, cât şi pe plan mondial.

Top Europa de Sud Est Testare- Teste efectuate de ţări pe 1 milion de locuitori

1. Slovenia- 13.040 de teste
2. Cipru -7825 de teste
3. Croaţia- 2395 de teste
4. Macedonia- 2163 de teste
5. Grecia- 2153 de teste
6. România – 1876 de teste
7. Turcia- 1680 de teste
8. Bosnia şi Herţegovina- 1431 de teste
9. Albania- 781 de teste
10. Serbia- 733 de teste
11. Bulgaria – 81 de teste
12. Moldova- 42 de teste

Top Mondial Testare- Teste efectuate de ţări pe 1 milion de locuitori. România, pe locul 59! Sub Muntenegru şi înainte de Chile.

1. Insulele Feroe- 98.234 de teste
2. Islanda-69.276 de teste
3. Luxemburg- 34.287 de teste
4. Gibraltar- 33.718 de teste
5. Liechtenstein- 23.605 de teste
6. Bahrain- 23.070 de teste
7. Emiratele Arabe Unite- 22.244 de teste
8. Malta- 21.975 de teste
9. Norvegia- 19.528 de teste
10. Brunei- 17.832 de teste
11. San Marino- 17.270 de teste
12. Elveţia- 16.844 de teste
13. Isle of Man- 15.194 de teste
14. Estonia- 14.392 de teste
15. Slovenia- 13.040 de teste
16. Hong Kong- 12.005 de teste
17. Austria- 11.562 de teste
18. Australia- 11.203 de teste
19. Germania- 10.962 de teste
20. Israel- 10.443 de teste
21. Letonia- 10.257 de teste
22. Italia- 10.252 de teste
23. Qatar- 9862 de teste
24. Groenlanda- 9547 de teste
25. Aruba- 7830 de teste
26. Portugalia-7952 de teste
27. Coreea de Sud- 8875 de teste
28. Canada- 8021 de teste
29. Lituania- 7852 de teste
30. Cipru- 7825 de teste
31. Spania- 7593 de teste
32. Danemaca- 7055 de teste
33. Cehia- 6926 de teste
34. Noua Zeelandă- 6867 de teste
35. Singapore- 6666 de teste
36. Irlanda- 6119 de teste
37. Belgia- 5424 de teste
38. Finlanda- 5234 de teste
39. Noua Caledonie- 4869 de teste
40. Olanda- 4.401 de teste
41. Rusia- 4379 de teste
42. Bermuda- 4368 de teste
43. SUA- 4097 de teste
44. Cayman- 4032 de teste
45. Suedia- 3654 de teste
46. Azerbaidjan- 3452 de teste
47. Franţa- 3436 de teste
48. Belarus- 3386 de teste
49. UK- 2698 de teste
50. Slovacia- 2497 de teste
51. Croaţia- 2395 de teste
52. Nordul Macedoniei- 2163 de teste
53. Saint Kitts- 2124 de teste
54. Ungaria- 2011 de teste
55. Polinezia Franceză- 1972 de teste
56. Polonia- 1926 de teste
57. San Martin- 1912 de teste
58. Muntenegru- 1899 de teste
59. România – 1876 de teste
60. Chile- 1838 de teste
61. Mayotte- 1756 de teste
62. Kârgâzstan- 1474 de teste
63. Bosnia şi Herţegovina- 1431 de teste
64. Panama- 1700 de teste
65. Malaezia- 1532 de teste
66. Taiwan- 1488 de teste
67. Palestina- 1481 de teste
68. Uruguay- 1378 de teste
69. Armenia-1348 de teste
70. Barbados- 1329 de teste
71. Liban- 1322 de teste

TESTAREA SALVEAZĂ VIEŢI!

COVID-19 este cea mai mare urgență de sănătate publică din istoria modernă.

„Testarea este un instrument cheie pentru combaterea bolilor infecțioase. Permite doctorilor să identifice nevoile pacienților, permite autorităților din zona de sănătate publică să urmărească şi să  izoleze cazurile pentru a mişcora răspândirea virusului și pemite epidemiologilor să urmărească extinderea unui focar. Testarea de asemenea esențială pentru lucrătorii din domeniul sănătății ca să se întoarcă la prima linie”, arată unul dintre cele mai importante think thankuri din UK.

SCANDALUL ESTE URIAŞ ÎN MAREA BRITANIE PENTRU CĂ NU TESEAZĂ CÂT GERMANIA!

În România, oficialii mint. Vineri, într-o intervenţie telefonică pe postul tv, Antena 3, Tănase Stamule, consilier al premierului Ludovic Orban a declarat că România va ajunge în curând să facă 4-5000 de teste cât Germania.

Datele arată că Germania a făcut peste 10.900 de teste la 1 milion de locuitori, şi până acum 918.460 de teste în total, având o rată de testare de peste 71.000 de teste pe zi şi doreşte să şi-o îmbunătăţească la 200.000 de teste pe zi, de aceea la populaţia Germaniei de 83,7 de milioane de oameni, cazurile de infecţie sunt multe dar rata de deces este mică.

De asemenea, şi Horaţiu Moldovan, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, a minţit zilele trecute în altă intervenţie telefonică, tot la Antena 3. A susţinut că rata testării fundamentale a românilor este destul de bună pentru că şi Franţa face 3500 de teste pe zi.

Datele arată că, din contră, Franţa, stat cu 65, 2 milioane de oameni, face 3436 de teste la 1 milion de locuitori, are până în prezent făcute 224.254 de teste pe populaţie, şi face peste 12.000 de teste pe zi.

CITEŞTE ŞI….

CITEŞTE ŞI…

Iresponsabilitate maximă din partea Primăriei Sector 2, condusă de primarul PSD, Mihai Mugur Toader. În plină pandemie globală de nou coronavirus, fără măsuri de dezinfecţie pe arterele principale, primăria Sector 2 a lăsat sectorul 2 îngropat efectiv în gunoaie.

Gunoiaele menajere zac cu zilele la scările blocurilor din sector, devenind în sine alte puternice focare de infecţie, iar administraţia sector 2- formată din Primarul Sector 2, Mihai Mugur Toader (PSD), viceprimarul sector 2, Cristian Dan Popescu (PNL), Consiliul Local al Sectorului 2, format din reprezentanţi ai partidelor politice- PSD, PNL, USR, ALDE, PMP, PER  – nu au nicio problemă, deşi sunt toţi aleşi publici, plătiţi din bani publici.

În acelaşi timp, potrivit declaraţiilor lui Streinu Cercel, Sectorul 2 din Bucureşti are cea mai mare rată de infectaţi cu noul coronavirus.

Potrivit Hotnews, în sectorul 2, munţii de gunoaie menajere ar trebui strânşi de compania Supercom, care face curăţenie şi deszăpezire în Sectorul 2 de 21 de ani, contractul fiind din 1999. Hotnews a relatat într-un material publicat pe 14 februarie 2020 că societatea Supercom nu mai are licenţă din 2014, de 6 ani, însă primăria Sector 2 condusă de primarul PSD, Mihai Mugur Toader, pe bani publici, a prelungit prin acte adiţionale contractul încheiat în 1999.

Toate fotografiile au fost realizate astăzi, 29 martie 2020, ora 19.19, la un singur bloc din sectorul 2.

De ani buni, locuitorii sectorului 2 acuză Primăria şi autorităţile publice că sunt efectiv sufocaţi de mizerie, responsabilitatea fiind a primăriei Sector 2.

Era 11 martie 2020. Acum 2 săptămâni. Era într-o miercuri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară în acea zi noul coronavirus pandemie. Poate afecta orice teritorii de pe glob.

Pe 12 martie 2020, la 24 de ore după anunţul OMS, Scandic Distilleries din concernul fraţilor Micula, pe la 16.35, îşi schimbă fotografia de copertă de pe pagina de Facebook. Reapare Mona.

„Protejaţi-vă întreaga familie! BIOCID UNIVERSAL DE UZ EXTERN”, scrie cu litere de-o şchioapă şi în culori. Să înţeleagă şi să vadă toată lumea.

„Utilizaţi-l cu încredere, mai ales în perioadele gripelor sezoniere, pentru dezinfectarea mâinilor şi a obiectelor!”

La 16.40, Scandic Distilleries scria şi anunţa pe contul său oficial că „alcoolul Sanitar Mona este un produs biocid, fiind avizat ca atare de Ministerul Sănătății prin avizul nr. 2467BIO/01/12.24 și menționat în REGISTRUL NATIONAL AL PRODUSELOR BIOCIDE, pe care îl puteți descărca de pe site-ul Ministerului Sănătății accesând link-ul…”

Pe 14 martie 2020, sâmbătă, în România aflată în plină criză, este votat din nou Guvernul Ludovic Orban iar preşedintele Klaus Iohannis anunţă de la Palatul Cotroceni că luni, 16 martie 2020, România va intra în stare de urgenţă.

Ceea ce s-a şi întâmplat.

Mergem înapoi cu o săptămână şi o zi. 3 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 5,78 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula

Pe 3 martie 2020, într-o marţi, cu doar o săptămână şi o zi înaintea pandemiei de nou coronavirus declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, SC Transilvania General Import Export SRL, firma de distribuţie din Oradea a concernului fraţilor Micula vindea în magazinele din România acelaşi spirt Mona.

Alcoolul sanitar Mona, biocid universal, produs de Scandic Distilleries, adică tot de fraţii Micula, costa însă fără TVA 4,86 de lei la sticluţă de 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol.

Cu tot cu TVA, sticluţa de jumătate de litru costa pe 3 martie 5, 783 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula.

Sticluţele aveau ştanţa firmei.

Stare de urgenţă, ziua a 4-a. 19 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 10,115 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula. Ba chiar mai mult!

Pe 19 martie 2020, acelaşi distribuitor SC Transilvania General Import Export SRL, al aceluiaşi producător, SC Scandic Distilleries SA, al aceluiaşi concern al fraţilor Micula, vine în magazinele din România cu alte preţuri pentru spirtul Mona.

Sticluţa la jumătate de litru de alcool sanitar Mona nu mai costa nici 4, 86 de lei, ci 8,50 de lei.

Cu 3,46 de lei mai mult.

Cu tot cu TVA, aceeaşi sticlă de alcool sanitar Mona, la 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol, nu mai costa 5,78 de lei. Era deja 10,115 lei la distribuitor.

Cu 75% mai mult. Aproape dublu.

Pe factură apare scris cu pixul şi cu semnătură chiar un preţ mai mare.

13,50 lei pentru sticluţa de jumătate de litru care era 4,86 de lei.

Creştere de 177%.

Pentru sticluţa mai mică, de 0,2 litri, preţul sărise în doar 24 de ore la 8,50 de lei de la 5,50 de lei.

Asta în condiţiile în care alcoolul sanitar fusese deja îmbuteliat. Sticluţa mică pe 14 martie 2020, şi sticluţa mare pe 16 martie 2020. Aşa cum scrie şi pe ele.

Furnizorul şi producătorul – acelaşi- mărise preţul chiar şi după emiterea facturii, moment care se petrecuse cu o zi înainte, pe 18 martie 2020.

Oamenii îşi fac cruce.

Cum se poate întâmpla aşa ceva?

România era în a 4-a zi de stare de urgenţă.

Ca să vândă spirtul oamenilor, comercianţii au fost nevoiţi să cumpere totul la preţuri mărite de mai multe ori.

Pe 19 Martie 2020. Sticlele de spirt de 0,5 litri cu preţ mărit NU sunt şanţate, sticuţele mai mici, de doar 0,2 litri, tot cu preţ mărit, sunt ştanţate

„Problemele” cu spirtul Mona însă nu se opresc.

După ce că au venit de la distribuitorul şi producătorul firmelor aparţinând concernului Micula la preţuri aproape duble, sticlele au şi „probleme”.

Cele de jumătate de litru sunt îmbueliate în flacoane PET fără ştanţa producătorului, cele la 0,2 litri sunt în flacoane PET ştanţate.

Oamenii oricum cumpără, pentru că au nevoie de produse dezinfectante şi produse sanitare în timpul pandemiei de nou coronavirus.

Ca să încerce să rămână în viaţă. Întregi.

Însă unii clienţi, atenţi acum la etichete, conţinut, marcaje şi produse, care au cumpărat iniţial spirtul la 0,5 litri, se uită pe internet, şi văd „problema”.

Un alcool sanitar original este ştanţat, dar ce cumpăraseră ei din magazine nu era ştanţat, chiar dacă îl adusese acelaşi producător şi acelaşi distribuitor.

Câţiva oameni vin şi returnează spirtul. Nu aveau nicio garanţie că este original, chiar şi la preţ mai mare.

La o adică, sticla simplă, neştanţată, de 0,5 litri, nu e aceeaşi cu cea companiei producătoare care este şanţată.

Culmea, sticluţele mici, de 0,2 litri, şi ele cu preţ mărit, sunt în continuare ştanţate şi oferite de producător şi distribuitor în aceeaşi zi.  

Producătorul şi distribuitorul ar susţine că ar fi rămas fără sticle. Şi n-a mai avut timp să le ştanţeze fix pe cele mari, care se vând mai repede.

Firma distribuitoare a alcoolului sanitar este a familiei Micula, firma producătoare a alcoolului sanitar este a familiei Micula.

Firmele au venituri de 128,5 de milioane de euro şi, respectiv, de 21,8 milioane de euro pe 2018.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este înfiinţată în Mai 1991, în Oradea, Bihor, iar potrivit datelor oficiale administrator al firmei era Călin Micula.

Firma are ca principală activitate declarată comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Datele oficiale de la ministerul de Finanţe arată că distribuitorul SC Transilvania General Import Export are un număr mediu de 2038 de salariaţi, iar în 2018 a avut o cifră de afaceri de 127 de milioane de euro, venituri totale de 128,5 milioane de euro, şi o pierdere netă de doar 172.910 euro.

Datele arată că firma distribuitoare a lui Micula are multe datorii de recuperat de la firme insolvente.

Potrivit amosnews, în 2003, „datoriile imperiului fraţilor Micula” erau uriaşe. Transilvania General Import Export SRL avea datorii către stat de 1.702. 444. 735.000 lei iar Scandic Distilleries SA de 508.287. 507.000 lei. Acum firmele nu mai apar cu datorii la bugetul de stat.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este partener al SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului, înfiinţată în 2000, ca societate pe acţiuni, tot de fraţii Micula.

În 2002, datele Monitorului Oficial arătau că în SC Scandic Distilleries SA, Ioan Micula avea 48,13% din capitalul social şi Viorel Micula avea 48,13%, restul acţiunilor şi capitalului social fiind deţinute tot de firmele lor:

SC Stroh Transilvania SA, SC European Drinks SA, SC Rieni Drinks SA, SC Intermark SRL.

SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului Mona, care are ca principală activitate distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice, are 288 de salariaţi declaraţi la Ministerul de Finanţe.

Scandic Distilleries SA are o cifră de afaceri netă declarată în 2018 de 19,9 milioane de euro, venituri totale de 21,8 milioane de euro pe acelaşi an, şi un profit net declarat de doar 43.339 de euro pe 2018.

De cum deschizi siteul oficial Scandic Distilleries, pe timp de COVID-19, te întâmpină spirtul Mona.

Şi la prezentare, „despre noi”, fraţii Ioan şi Viorel Micula.

La Scandic Distilleries „avem un cult al calităţii şi un infinit respect pentru consumatorii noştri în tot ceea ce facem”, stă scris sub testimonialele fraţilor Micula.

„Scandic Distilleries îşi datorează claritatea viziunii unei echipe manageriale de excepţie, care, împreună cu o echipă de angajaţi calificaţi şi experimentaţi, se îndreaptă spre un viitor sigur.

Doi fraţi au deschis acest drum – Ioan şi Viorel Micula – ducând cu mândrie România înainte. Împreună, ei conduc mai multe afaceri în România, având grijă ca fiecare să devină un succes răsunător”.

Cătălin Micula, 8 ani a fost deputat PNL. România a plătit 300 de milioane de dolari fraţilor Micula în decembrie 2019. În martie 2020, fraţii Micula au pierdut un alt proces în care cereau alte 9 miliarde de lei statului român

Cătălin Micula, vărul fraţilor Micula, director general al SC Transilvania General Import Export SRL Oradea, sucursala Bucureşti în perioada 1993-2000, a fost şi deputat PNL. Timp de 8 ani, 2 mandate. Om bogat, după 2008, n-a mai candidat.

Călin, tot de la TGIE, potrivit ebihoreanul.ro, este fratele său.

În 2006, Cătălin Micula, deputat pe atunci, a fost ales chiar şeful PNL Sălaj, potrivit relatărilor presei.

În decembrie 2019, imediat după ce-a preluat conducerea executivului, Guvernul Ludovic Orban a anunţat că le va plăti 300 de milioane de dolari fraţilor Micula, astfel încât Romatsa- regia care dirijează traficul aerian în România- să nu fie blocată. Suma transferată de români către fraţii Micula a fost de 912,5 milioane de lei, banii au fost luaţi din fondul de rezervă al Guvernului, în urma câştigării de către aceştia a unui proces internaţional de arbitraj la ICSID în 2013, şi definitiv în 2016.

În martie 2020, Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins alte pretenţii ale fraţilor Viorel şi Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri într-un proces separat.

Premierul Ludovic Orban anunţă de 1 lună plafonarea preţurilor produselor sanitare necesare tuturor românilor dar nu o face. Majoritatea Guvernelor lumii au luat deja aceste măsuri.

Pe 27 februarie 2020, la începutul crizei provocate de noul coronavirus, premierul Ludovic Orban declara: „Am vorbit cu preşedintele Consiliului Concurenţei – să vă gândiţi dacă este necesar, pentru că am văzut că e o tendinţă de speculă -, putem plafona pe o perioadă de 3 până la 6 luni preţul la toate materialele, echipamentele care se vând către populaţie. (…) Consiliul Concurenţei va susţine”.

Şi ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a spus că este oportună plafonarea preţului unor produse: „Consider că este oportun să facem acest lucru, mai ales că unele ţări din jur au luat aceste măsuri”.

Şi pe 15 martie 2020, premierul Ludovic Orban a reluat ideea: „O altă măsură care este posibilă a fi luată – sigur, va fi luată numai după un studiu foarte atent – este măsura de a limita creșterile prețurilor la medicamente şi la astfel de produse, care sunt foarte căutate în momentul de față, pentru a nu permite o speculă cu aceste produse și există această posibilitate de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măști, cum sunt mănuși, echipamente de protecție, dezinfectanți, biocide și alte categorii de produse. (…)

Când va fi necesar să plafonăm prețurile la produse, la medicamente, la echipamente, o vom face. Din analiza evoluției prețurilor nu a existat o creștere care să indice tendinţa speculativă. E adevărat că în ultimele două-trei zile există o tendință de creștere. Dacă va fi necesar, o vom face”.

Baza legală pentru plafonări de preţuri este legea Concurenţei nr. 21, din 10 aprilie 1996, articolele 2, 3 şi 4.

„Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.”

Înainte şi după ultimele declaraţii ale premierului Ludovic Orban privind plafonarea preţurilor şi tendinţa speculativă întâlnită la produsele sanitare necesare populaţiei, concernul fraţilor Micula producea şi distribuia românilor alcoolul sanitar Mona, biocid universal, ştanţat şi ne-ştanţat la preţuri de 75%-177% mai mari.

Cel mai mare centru de târguri și congrese din Madrid, IFEMA, cu o suprafață de 200.000 de metri pătrați acoperiți, distribuiți în 12 pavilione, se transformă în spital de campanie pentru a-i primi pe cei infectați cu coronavirus.

Autoritațile spaniole au pregătit 5500 de paturi si o zona specială ATI – anestezie și terapie intensivă – pentru pacienții care vor fi derivați din centrele medicale madrilene supraaglomerate.

Marile spitale universitare din Madrid, Ramon y Cajal și La Princesa, functioneză la capacitate maximă, iar spitalele mai mici, precum Severo Ochoa, din Leganés, și spitalul Príncipe de Asturias, din Alcalá de Henares, sunt depășite de numărul de pacienți care ajung la unitatea de primiri urgențe.

În spitalul universitar Rey Juan Carlos, din Mostoles, pacienții sunt deja triați in funcție de vârstă și șansele de supraviețuire, conform informațiilor furnizate de unul dintre asistenții medicali care lucrează în acest spital.

Din Madrid, Mircea Apostol

Spania a anunţat astăzi 394 de noi decese, având o creştere pe rata mortalităţii provocată de noul coronavirus de 30% în ultimele 24 de ore. Spania a urcat din nou pe locul 3 mondial, al ţărilor cele mai afectate de pandemie. Înaintea Spaniei sunt doar China şi Italia. Spania are în total 28.572 de cazuri, 3.076 de noi cazuri de oameni infectaţi în ultimele ore, un total de decese de 1753, 2125 de oameni vindecaţi, cazuri active- 24.694 şi 1785 de oameni aflaţi în stare critică.

Citiţi şi….

Aceeaşi hotârăre, cu conţinuturi diferite, semnată de Marcel Vela, a fost trimisă instituţiilor publice din România.

Variantele diferite ale aceleiaşi hotărâri nr. 6 din 9 Martie 2020 au ajuns la instituţiile publice din România, acestea neştiind ce variantă să aplice şi care este cea reală.

Mai mult, potrivit lege5.ro, a doua variantă a hotărârii ar fi fost publicată pe 9 martie 2020 în Monitorul Oficial. Însă nici pe siteul Monitorului Oficial din 9 martie 2020 şi nici în cel din 6 martie 2020 nu apare publicată hotărârea cu pricina.

Cert este că a doua variantă poate fi accesată pe siteul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, pe siteul unor prefecturi sau pe siteurile altor instituţii publice din România, iar prima variantă, cu alt conţinut dar acelaşi număr, este semnată tot de ministrul Marcel Vela, ca preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi trimisă instituţiilor din România pentru punere în aplicare.

Varianta 1 a „Hotărârii nr. 6 din 9 martie 2020 pentru aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus”, a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, semnată de ministrul de Interne, Marcel Vela

Varianta 2 a „Hotărârii nr. 6 din 9 martie 2020 pentru aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus”, a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, semnată de ministrul de Interne, Marcel Vela

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, în urmă cu câteva minute, că „România are un Guvern care funcţionează”.

Datele factuale răspund:

Rusia, un stat cu populaţie de 146 de milioane de oameni. Al 9-lea cel mai populat stat din lume după numărul populaţiei, statul cu cea mai mare suprafaţă de pe glob, care are frontieră internaţională cu 16 state, inclusiv China, şi traversează 11 fusuri orare.

Context:

1 decembrie 2019. Primul bolnav de coronavirus apare în provincia Hubei, China.

31 decembrie 2019. Guvernul chinez a anunţat oficial coronavirusul, informând inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

20 ianuarie 2020. China avea 6174 cazuri, 140 de noi cazuri pe zi.

26 ianuarie 2020. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arăta că noi cazuri de coronavirus care apăruseră în Italia, Iran şi Coreea de Sud încep să se înmulţească, mai mult decât în China.

Ce a făcut Rusia: Prevenţie, reacţie rapidă, facial recognition (la fel ca Israel), oprire la graniţă, testare permanentă, expulzare, monitorizare, oprirea importurilor, exporturilor, călătoriilor, măsuri draconice

22 ianuarie 2020. Rusia îşi întăreşte controalele la toate frontierele ţării şi impune carantină la toate intrările în ţară. Rusia face verificări dure, foloseşte sistemul facial recognition pentru a identifica purtătorii de coronavirus (metodă folosită ulterior şi de Israel), opreşte exportul măştilor şi echipamentelor, face verificări la metrou şi interzice evenimente în şcoli. Anunţă că lucrează la un vaccin.

23 ianuarie 2020. Rusia limitează accesul în ţară pe frontiera cu China. Cetăţenii oraşelor apropiate au fost anunţaţi să evite orice contact cu chinezi.

30 ianuarie 2020. Pe aeroportul din Moscova toţi pasagerii sunt testaţi cu camere termale, inclusiv la bordul avioanelor. China avea atunci raportate deja 7711 de persoane infectate şi 170 de decese.

30 ianuarie 2020. Ministerul Sănătăţii din Rusia anunţă că a identificat un tratament trio pentru a atenua efectele coronavirus la adulţi: ribavirină, lopinavir/ritonavir şi interferon beta-1b. Acest tratament este folosit de obicei pentru pacienţii care au hepatita C, HIV şi scleroză multiplă. Ministerul Sănătăţii din Rusia spune că acest tratament e eficient pentru oamenii aflaţi în carantină pe coronavirus şi intenţionează ca acesta să fie prescris doctorilor din spitalele ruse.

Ribavirin, spune ministerul rus al Sănătăţii, a fost folosit împotriva SARS în 2003, potrivirea fiind de 79,5%. Ministerul rus al Sănătăţii recomandă ca medicaţia să fie folosită la 2 zile după ce a existat contactul cu o persoană infectată de coronavirus. Mai recomandă norme sanitare şi de igienă cum ar fi spălarea mâinilor şi purtarea măştilor de protecţie. Spune că există riscul ca epidemia de coronavirus să intre în Rusia, China având deja peste 7700 de cazuri confirmate şi deja 170 de decese.

31 ianuarie 2020. Viceprmierul rus, Tatiana Golikova anunţă că nu mai primeşte în ţară niciun cetăţean venit din China. Sunt suspendate vizele tuturor celor care vin din China sau ţări asiatice.

31 ianuarie 2020. Rusia avertizează populaţiei asupra igienei, părului, cere să se evite îmbrăţişările şi saluturile.

31 ianuarie 2020. Primele 2 cazuri de coronavirus apar în Rusia. 2 chinezi care între timp s-au recuperat.

2 februarie 2020. Compania de stat rusă opreşte pe perioadă nelimitată trenurile din China, inclusiv ruta Beijing- Moscova.

3 februarie 2020. Rusia opreşte importul fructelor şi legumelor din China.

4 februarie 2020. China testează un antivirus cu Rusia. Având în vedere că simptomele sunt similare, Triazavirin, care a fost dezvoltat de Rusia (Ural Federal University, Academia Rusă de Ştiinţe) pentru a combate H5N1, Bird Flu, febra Rift Valley, Ebola şi virusul West Nile, este sub lupa oamenilor de ştiinţă, fiind eficient pe 15 tipuri de răceală. Ministrul Sănătăţii rus confirmă schimbul de experienţă cu China dar spune că aşteaptă mostrele din China. „Ne ia în mod efectiv de la 2 la 5 luni să facem studii preclinice. Pentru a face asta, avem nevoie de a live native virus. Din păcate, în acest moment, nu avem acest live native virus”, a declarat ministrul Serghei Kraevoi.

5 februarie 2020. 144 de ruşi au fost evacuaţi din Wuhan, epicentrul coronavirus, şi au intrat direct în carantină.

6 februarie 2020. Kremlinul verifică toţi angajaţii. Le ia temperatura ca măsuri de precauţie. Măsuri împotriva coronavirus se iau şi pentru protecţia preşedintelui rus, Vladimir Putin.

9 februarie 2020. La 1500 km de Moscova, autorităţile ruse fac centre locale de carantină după ce rezidenţii au format scuturi umane pentru a opri orice cetăţean care vine din China să intre în ţară.

10 februarie 2020. Sistemul de apărare S-400 pe care Rusia trebuia să-l livreze Chinei, partener al său strategic, este amânat, anunţă producătorul statului rus de armament, Rosoboronexport.

12 februarie 2020. Rusia dă drumul din spitalul din oraşul siberian Chita unui cetăţean chinez recuperat după coronavirus.

19 februarie 2020. Cei 144 de cetăţeni ruşi recuperaţi de ambasada rusă din provincia Hubei părăresc zona de carantină din Siberia, după a 14-a zi.

20 februarie 2020. Rusia reiterează: orice cetăţean venit din China este interzis în Rusia, indiferent de motivul vitzitei: serviciu, privat, educaţie, turism.

20 februarie 2020. Ministrul de Finanţe rus, Anton Siluanov, spune că prezenta criză coronavirus face ca Rusia să piardă din comerţul cu China 1 milion de ruble (15,68 milioane de dolari) pe zi.

20 februarie 2020. 2 cetăţeni ruşi de pe vasul Diamond Princess au fost spializaţi. Numărul ruşilor infectaţi ajunge la 3.

21 februarie 2020. 2500 de oameni veniţi din China sunt plasaţi direct în carantină şi monitorizaţi cu tehnologia faciak recognition, declară primarul Moscovei, Sergei Sobyanin.

23 februarie 2020. 8 ruşi de pe vasul Diamond Princess au fost spializaţi. Plus alte 3 cazuri de coronavirus. Toţi cei 8 pacienţi, inclusiv celelalte 3 cazuri în care oamenii şi-au revenit, au ieşit din spital pe 8 martie 2020.

24 februarie 2020. 25 de ucrainieni evacuaţi şi ei din Hubei, aflaţi la bordul navei în carantină au refuzat să intre în ţara lor.

26 februarie 2020. Rusia suspendă toate zborurile din Coreea de Sud începând cu 1 martie, exceptând pe cele operate de Aeroflot şi Aurora, anunţă vicepremierul rus.

26 februarie 2020. Rusia nu mai acordă vize cetăţenilor iranieni şi cere oamenilor să nu mai plece în Italia. Extinde toate restricţiile până pe 1 aprilie 2020.

26 februarie 2020. Ambasada Chinei în Rusia cere Moscovei să nu mai verifice chinezii de pe transportul public. Poliţia moscovită şi angajaţii de la metrou verificau chinezi de semne de coronavirus.

26 februarie 2020. 2 cetăţeni ruşi sunt carantinaţi în Tenerife, 1 în Insulele Canare după ce un doctor italian a fost testat pozitiv pentru coronavirus.

27 februarie 2020. Ministrul Transporturilor rus anunţă că suspendă tot traficul venit din Nisa, Franţa.

27 februarie 2020. Autorităţile moscovite identifică 88 de persoane care au violat carantina după ce s-au întors din China. Persoanele au fost identificate prin sistemul face recognition.

27 februarie 2020. Rusia dezvoltă 5 prototipuri pentru un vaccin împotriva coronavirus.

27 februarie 2020. Agenţia Federală de Turism a Rusiei recomandă tour operatorilor să suspende toate călătoriile pe Italia, Coreea de Sud şi Iran.

28 februarie 2020. Rusia îi scoate din ţară pe cei 88 de cetăţeni străini, identificaţi prin face recognition, pentru că nu au respectat carantina pe coronavirus.

28 februarie 2020. Rusia nu mai acordă viză cetăţenilor din Correa de Sud, începând cu 1 martie. Se suspendă vizele pentru iranieni, italieni, sud coreeni.

28 februarie 2020. Şcolile din Moscova nu mai fac lecţii de înot, se interzic evenimentele cu participare a unui număr mare de oameni.

2 martie 2020. Primul caz confirmat de coronavirus în Moscova. Un rus venit pe 21 februarie 2020, din vacanţă, din Italia. A fost spitalizat pe 27 februarie 2020. Şi-a revenit pe 6 martie.

3 martie 2020. În metroul moscovit se fac verificări în staţii pentru a se afla temperatura pasagerilor, anunţă primarul Moscovei.

4 martie 2020. Rusia suspendă exportul de mănuşi medicale, bandaje medicale şi costume de protecţie.

4 martie 2020. Gazprom îşi suspendă toate călătoriile în afara ţării.

5 martie 2020. Vicepremierul adjunct, Andey Belousov, anunţă că anulează lucrările Forumului Economic de la St. Petersburg care urma să fie prezidat pe Vladimir Putin în perioada 3-6 iunie 2020.

5 martie 2020. Primul caz de coronavirus apare în St. Petersburg. Un tânăr italian venit în Rusia pe 29 februarie. A fost spitalizat pe 2 martie 2020.

5 martie 2020. Primarul Moscovei anunţă că are plan de urgenţă pentru a închide capitala dacă este nevoie.

5 martie 2020. Aeroflot, compania de stat rusă, anunţă că suspendă zborurile pe ruta Hong Kong.

5 martie 2020. Rusia anunţă al 7-lea caz de infecţie cu coronavirus. Un cetăţean italian care venise în Rusia pe 29 februarie, care a ajuns la spital pe 2 martie, a fost testat pozitiv pentru coronavirus şi este tratat într-o locaţie necunoscută.

5 martie 2020. Oameni de afaceri ruşi îşi anulează călătoriile de afaceri în afara Rusiei la recomandarea ministrului Sănătăţii care restricţionează călătoriile externe.

5 martie 2020. Studenţii de la Universitatea din St. Petersburg sunt plasaţi toţi în carantină şi li se interzice să iasă din clădire după ce un student italian a fost spitalizat fiind diagnosticat ca purtător de coronavirus. Oamenii monitorizaţi în St. Petersburg pentru coronavirus sunt 44.

6 martie 2020. Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin anunţă stare de alertă, ordonând ruşilor care s-au întors din China, Coreea de Sud, Iran, Franţa, Germania, Italia şi Spania să intre în autoizolare pentru 2 săptămâni.

6 martie 2020. Rusia anunţă că a făcut deja 51.000 de teste pe coronavirus în toată ţara.

6 martie 2020. 6 cazuri noi sunt confirmate, 5 din Moscova şi 1 din Nizhny Novgorod, la 600 de km de capitală. Toate având legătură cu Italia.

6 martie 2020. 7 pasageri ruşi de pe vasul Diamond Princess care au fost trimişi în Rusia sunt plasaţi în carantină în Siberia. 2 încă aşteaptă rezultatul testelor.

7 martie 2020. Alte 4 cazuri au fost confirmate, 3 în Lipetsk şi 1 în St. Petersburg. Toate pe legătură cu Italia. Cazurile de coronavirus ajung în Rusia la 14.

8 martie 2020. Autorităţile de la Moscova anunţă închisoare de până la 5 ani pentru cei care au venit din focarele de coronavirus şi nu au intrat în autoizolare.

9 martie 2020. Alte 3 cazuri au fost confirmate în Moscova, toate în legătură cu Italia, cetăţeni care vizitaseră ţara.

9 martie 2020. Aeroflot nu mai zboară pe ruta Hong Kong.

10 martie 2020. Autorităţile ruse recomandă oamenilor să evite transportul public, mallurile, zonele publice, aglomeraţiile, magazinele, zonele de sport şi entertainment mai ales în orele de vârf.

11 martie 2020. Alte 8 cazuri sunt confirmate în Rusia, 6 în Moscova, 2 în Moscova Oblast. Toate persoanele au venit din Italia.

11 martie 2020.  Zboruri către şi înspre Rusia nu se mai fac din China, Coreea de Sud, Iran, Franţa, Germania, Italia, Spania, Hong Kong şi alte state care raportează cazuri crescânde de coronavirus.

11 martie 2020.  Total cazuri confirmate Rusia: 28. 3 oameni şi-au revenit.

11 martie 2020.  Rusia interizice adunările mai mari de 5000 de oameni până pe 10 aprilie 2020. Totul se aplică domeniilor sportive, entertainmentului, evenimentelor publice sau orice alt tip de evenimente.

11 martie 2020.  Thailanda suspendă vizele pentru 18 ţări, inclusiv Rusia.

11 martie 2020.  Adjunctul Dumei de Stat, Pyotr Tolstoy, intră în autoizolare după ce a călătorit din Paris în Moscova. Scrie pe Facebook că e sănătos dar lucrează de acasă.

11 martie 2020.  Ministrul Apărării rus anulează Conferinţa Internaţională pe Securitate de la Moscova la care urmau să participe 1000 de delegaţi din 115 ţări în perioada 22-23 aprilie 2020.

11 martie 2020.  Vladimir Putin promovează pe criza coronavirus o reformă constituţională care i-ar putea permite să rămână la putere peste termenele legale din prezent. Adică după anul 2024. Duma de stat aprobă cu 383 voturi pentru, 43 de abţineri, 24 de absenţe şi niciun vot împotrivă, modificarea Constituţiei care îi permite lui V.V.Putin să rămână preşedinte al Rusiei până în 2036. Proiectul trebuie aprobat de Consiliul Federaţiei Ruse, de Curtea Constituţională rusă şi de un referendum programat în aprilie 2020.

Ba mai mult, procurorul a declanşat şi urmărirea penală pentru luare de mită, complicitate de luare de mită, trafic de influenţă şi complicitate la trafic de influenţă.

Nici a doua zi, miercuri, procurorul Marian Drăgulescu nu dispune măsuri de supraveghere tehnică pe Sorina Pintea, cea despre care susţine că luase din nou cunoştinţă din înregistrarea ambientală dintre Niculescu şi Coste, că pretinde să-i fie remis un procent de 7% din valoarea contractului încheiat între Hospital Tehnical Solutions şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare, că a luat deja 10.000 de euro şi că urmează să primească încă 120.000 de lei.

A treia zi, joi, se întâmplă la fel. Deşi procurorul Marian Drăgulescu pune la cale cu Octavian Niculescu flagrantul, susţine că îl realizează, Coste la rândul lui o denunţă pe Sorina Pintea, procurorul ia din nou la cunoştinţă de potenţialele infracţiuni, în continuare nu emite niciun act de supraveghere tehnică pe Sorina Pintea.

Aşa se face vineri, a 4-a zi, în ziua „flagrantului” pe Sorina Pintea, fostul ministru este înregistrat- susţine DNA- într-o ambientală neredată, doar povestită şi rezumată – realizată chiar de denunţătorul Mihai Costea, fără ca Pintea să fie sub măsuri de supraveghere tehnică. Asta deşi DNA luase cunoştinţă de mai multe ori, chiar cu zile în urmă, că urmează să se săvârşească infracţiuni.

Faptul că Sorina Pintea nu a avut măsuri de supraveghere tehnică, deşi procurorul luase la cunoştinţă de mai multe zile că urmează să se săvârşească infracţiuni pe care chiar el le autorizează, iar subiectul infracţiunii nici măcar nu a fost supravegheat, poate ridica chiar probleme de legalitate serioase în privinţa administrării probelor şi probatoriului.

Ca atare, tot procurorul notează că după realizarea „flagrantului” pe Sorina Pintea, „la cererea Sorinei Pintea, s-au efectuat fotografii judiciare ale conţinutului conversaţiei purtate în perioada 26.10.2019-27.02.2020, prin intermediul aplicaţiei whatsapp de pe numărul său XXX XXX cu Mihai Coste, utilizator al numărului de apel XXX XXX XXX şi salvat în telefon ca şi contact „Mihai L” şi „Mihai Liviu”, fără să se efectueze activităţi specifice percheziţiei informatice, telefonul fiind deblocat de Sorina Pintea, iar conversaţiile prezentate de aceasta în mod voluntar”.

Un alt lucru este însă la fel de sigur: datele DNA scrise de acelaşi procuror DNA, Marian Drăgulescu arată că, în ciuda luării la cunoştinţă a potenţialelor infracţiuni, procurorul s-a concentrat şi şi-a focusat exclusiv atenţia pe punerea sub supraveghere tehnică a propriilor martori şi denunţători pentru a-i avea pe aceştia sub control astfel încât „să iasă” ce se dorea.

În plus, în acte procurorul Drăgulescu susţine că Octavian Niculescu şi Mihai Coste nu au voie legal să provoace persoanele bănuite să săvârşească infracţiuni, dar ulterior tot procurorul Drăgulescu arată că sub monitorizarea DNA, Octavian Niculescu a iniţiat marţi apelul prin care a stabilit să se întâlnescă a doua zi, miercuri, cu Mihai Coste, iar tot sub monitorizarea DNA, Mihai Coste a iniţiat joi comunicarea cu Sorina Pintea, prin care au stabilit să se întâlnească în umătoarea zi, vineri.

Mai jos, Presa Curată prezintă toate măsurile de supraveghere dispuse de procurorul Marian Drăgulescu pe ore în privinţa lui Octavian Niculescu, Mihai Coste, Mihai Marius Barbul, denunţătorii, martorii şi colaboratorii săi, aşa cum rezultă din documentele semnate de acelaşi procuror DNA, cu ocolirea subiectului infracţiunii Sorina Pintea, de care luase la cunoştinţă din prima zi.

Marţi, 25 februarie 2020. Măsuri dispuse de procurorul DNA

• procurorul DNA consemnează denunţul oral al lui Octavian Niculescu

• procurorul DNA în audiază ca martor pe Octavian Niculescu

• procurorul DNA îl face prin ordonanţă pe Octavian Niculescu colaborator DNA cu identitate reală pentru următoarele 60 de zile de la ora 15.15

• procurorul DNA îl autorizează prin ordonanţă pe Octavian Niculescu să săvârşească anumite infracţiuni

• procurorul DNA la ora 15.45 autorizează tot, prin ordonanţă, măsuri de supraveghere tehnică pe Mihai Coste pentru următoarele 48 de ore: interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de la şi către posturile sale telefonice, supraveghere video, audio sau prin fotografiere a acestuia şi a terţelor persoane cu care acesta se întâlneşte, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnic

• procurorul DNA la ora 15.55 autorizează tot, prin ordonanţă, măsuri de supraveghere tehnică pe Octavian Niculescu pentru următoarele 48 de ore: interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de la şi către posturile sale telefonice, supraveghere video, audio sau prin fotografiere a acestuia şi a terţelor persoane cu care acesta se întâlneşte, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice

• procurorul DNA la ora 15.55 îl autorizează pe colaboratorul său, Octavian Niculescu să folosească dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări ambientale audio-video cu Mihai Coste sau cu terţe persoane care-l însoţesc

• procurorul DNA înregistrează discuţia telefonică Octavian Niculescu- Mihai Coste, iniţiată de Niculescu, din care rezultă că aceştia urmează să se întâlnească a doua zi, 26.02.2020, la sediul Tehnoplus Medical în Bucureşti

Miercuri, 26 februarie 2020. Măsuri dispuse de procurorul DNA

• procurorul DNA înregistrează discuţia ambientală între Octavian Niculescu- Mihai Coste, în sediu Tehnoplus Medical, în Bucureşti. 51 de minute, 65 de „neinteligibile”

Joi, 27 februarie 2020.Măsuri dispuse de procurorul DNA

• procurorul DNA obţine de la Tribunalul Bucureşti confirmarea ordonanţelor sale, date marţi, 25.02.2020, la orele 15.45 şi 15.55, pe 48 de ore, cu privire la toate măsurile de supraveghere tehnică dispuse pe Octavian Niculescu şi Mihai Coste

• procurorul DNA obţine de la Tribunalul Bucureşti autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru o perioadă de 28 de zile cu privire la Mihai Coste: interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de la şi către posturile sale telefonice, supraveghere video, audio sau prin fotografiere a acestuia şi a terţelor persoane cu care acesta se întâlneşte, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice

• procurorul DNA obţine de la Tribunalul Bucureşti autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru o perioadă de 28 de zile cu privire la Octavian Niculescu: interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de la şi către posturile sale telefonice, supraveghere video, audio sau prin fotografiere a acestuia şi a terţelor persoane cu care acesta se întâlneşte, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice

• procurorul DNA obţine de la Tribunalul Bucureşti autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru o perioadă de 28 de zile cu privire la Mihai Marius Barbul: interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de la şi către posturile sale telefonice, supraveghere video, audio sau prin fotografiere a acestuia şi a terţelor persoane cu care acesta se întâlneşte, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice

• procurorul DNA obţine de la Tribunalul Bucureşti autorizarea pe 28 de zile a colaboratorului DNA Octavian Niculescu să folosească dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio-video cu Mihai Coste sau cu terţe persoane care-l însoţesc

• procurorul DNA îl interceptează pe Mihai Coste vorbind cu Dan Botorce, Mihai Coste fiind cel care iniţiază apelul

• procurorul DNA organizează cu Octavian Niculescu primul flagrant, pe Mihai Coste

• procurorul DNA cu Octavian Niculescu îl înregistrează ambiental audio-video pe Mihai Coste în maşina lui Octavian Niculescu

• procurorul DNA începe urmărirea penală pe Mihai Coste, ulterior îl face suspect şi inculpat

• procurorul DNA înregistrează denunţul lui Mihai Coste

• procurorul DNA îl autorizează prin ordonanţă pe Mihai Coste pe o perioadă de 60 de zile să fie colaborator cu identitate reală de la ora 19.10

• procurorul DNA îl autorizează prin ordonanţă, de la ora 19.10, pe Mihai Coste, pe o perioadă de 60 de zile, să săvârşească anumite infracţiuni

• procurorul DNA îl autorizează prin ordonanţă, de la ora 19.10, pe Mihai Coste, pe o perioadă de 60 de zile, să dea suma 120.000 de lei Sorinei Pintea sau altor persoane indicate de aceasta

• procurorul DNA interceptează discuţia Mihai Coste- Sorina Pintea, iniţiată de Coste, prin aplicaţia whatsapp, prin care aceştia stabilesc să se întâlnească a doua zi, 28 februarie 2020, la Baia Mare

Vineri, 28 februarie 2020. Măsuri dispuse de procurorul DNA

• procurorul DNA pătrunde în biroul Sorinei Pintea şi face percheziţia în baza unui mandat de percheziţie domiciliară emis de Tribunalul Bucureşti

• procurorul DNA constată la ora 14.19 „infracţiunea flagrantă de luare de mită, săvârşită de Sorina Pintea în biroul acesteia”

• procurororul DNA rezumă ulterior ambientala Mihai Coste- Sorina Pintea, realizată de Mihai Coste, colaborator DNA, autorizat să săvârşească infracţiuni

• procurorul DNA la ora 21.29 începe urmărirea penală pe Sorina Pintea, o face suspect, ulterior inculpat, dispunând ulterior reţinerea acesteia şi propunerea de arestare preventivă pentru următoarele 30 de zile

Date din minuta Curţii de Apel Bucureşti dar şi din documentele DNA arată că DNA şi-a realizat în doar 4 zile dosarul Sorina Pintea nu numai cu ajutorul furnizorilor serviciilor de informaţii din industria medicală, sancţionaţi pentru „practici de corupţie”, ci şi cu persoane implicate în firme ale unor lideri ai partidelor politice, respectiv, ai PNL.

Când au dispus vineri, definitiv, înlocuiea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti i-au interzis fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, să comunice cu 5 persoane: cu inculpatul denunţător Mihai Coste şi cu alte 4 persoane- Lucian George Tudor, Octavian Niculescu, Mihai Marius Barbul şi Dan Botorce– care au rămas doar martori în dosarul DNA.

Numai că unul dintre cei 4 martori ai DNA- Dan Botorce-este din 2013, potrivit declaraţiei sale de avere, şef al Biroului de Investiţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Constantin Opriş” Baia Mare, condus până de curând de Sorina Pintea (unde câştigă 3210 lei pe lună), dar în acelaşi timp este şi cenzor la o importantă firmă de materiale de construcţii din Baia Mare, SC EKKA SA Baia Mare a unui liberal.

Compania SC EKKA SA, la care este cenzor martorul DNA, Dan Botorce, este deţinută şi condusă de liberalul Ovidiu Marian Pop Radu, zis şi „Ekka”, fost preşedinte PNL Baia Mare, fost consilier PNL Baia Mare, important om de afaceri, veteran al partidului, sponsor şi donator oficial al Partidului Naţional Liberal.

Martorul 1 al DNA din dosarul Pintea, Dan Botorce, cel care a confirmat telefonic procentul de 7% pentru DNA şi denunţătorul său, Mihai Coste, este şef în spitalul ce a fost condus de Pintea şi angajat de 10 ani la firma unui lider PNL

Potrivit documentelor DNA, chiar Dan Botorce, angajat şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare, şi în aceaşi timp şi cenzor în firma liberalului, Ovidiu Pop zis „Ekka”, este cel care i-a confimat la telefon denunţătorului Sorinei Pintea, Mihai Coste, procentul de 7% pe care, ulterior, procurorul DNA, Marian Drăgulescu  l-a corelat cu înregistrarea ambientală dintre Coste şi Niculescu plină de pasaje „neinteligibile”.

„Înainte de întâlnirea care a condus la constatarea flagrantă a infracţiunii (n.m de joi), suspectul Mihai Coste l-a sunat pe Dan Botorce ca să se intereseze de cuantumul plăţilor efectuate de Spital către Hospital Tehnical Solutions, fiindu-i comunicat cuantumul de acesta. Dan Botorce este Şef Birou Investiţii – Spital Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare. Practic, suspectul Mihai Coste a vrut să se asigure că i-a cerut suma corectă lui Octavian Niculescu, cu referire la procentul de 7% pretins anterior”, arată DNA.

Ulterior, şi Mihai Coste, în calitate de colaborator DNA şi ulterior inculpat, declară în denunţul dat în faţa procurorului DNA, Marian Drăgulescu următoarele: „Nu este făcută recepţia finală la care contract cu DSP, fiind făcută recepţia finală între Spital şi antreprenor, dar din ce am înţeles, inclusiv dintr-o discuţie telefonică purtată azi de mine cu domnul Botorce, inginer în cadrul Spitalului la Serviciul achiziţii sau investiţii, s-au plătit integral de Spital contravaloarea facturilor emise.”

Dan Botorce este cenzor supleant din iulie 2010 în firma liberalului, Ovidiu Pop, SC EKKA SA din Baia Mare, şi are mandat până pe 15 decembrie 2020, potrivit datelor Monitorului Oficial.

Acţionarii SC EKKA SA sunt liberalul Radu Ovidiu Marian Pop cu 40%, Vasile Stiru cu 40%, Andrei Szekely 5%, Ştefan Foris cu 5%, soţia lui Ovidiu Pop, Talia Dorina Marian Pop cu 5%, şi Adriana Stiru cu 5%.

Ovidiu Marian Pop Radu, zis şi „Ekka”, un important om de afaceri, a fost membru în Biroul Municipal PNL Baia Mare, în Biroul Politic Baia Mare PNL, vicepreşedinte în Biroul Muncipal PNL Mare, consilier municipal PNL, membru în BPT Maramureş PNL, consilier local PNL, preşedinte PNL Baia Mare şi deţine şi „grupul Ekka”. (dublu click ştire Ziare.com)

Înfiinţată în septembrie 1993, SC EKKA SA Baia Mare, este o societate pe acţiuni care se ocupă cu intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii.

În 2018, EKKA SA avea o cifră de afaceri netă de 216.441 euro, o pierdere de 11.289 euro şi 6 angajaţi, potrivit datelor ministerului de Finanţe.

Liberalul Radu Ovidiu Marian Pop mai este/a fost implicat în următoarele firme: SC Ekka Plus Com SRL, SC Double P Press Production SRL, SC HPD Habit SRL Baia Mare, SC Flower Power SRL Baia Mare (alături de Ana Alexandra Marian Pop), SC Ekka Product SRL, SC Eralt Impex SRL, SC HPD Habit SRL (firmă de dezvoltare imobiliară), SC EMF Păstrăvul SRL, F.C. Baia Mare SA.

Radu Ovidiu Marian Pop, zis şi „Ekka”, apare ca donator al PNL în anul 2008 cu 22.000 de lei, după Cristina Pocora şi deasupra actualului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Radu Ovidiu Marian Pop apare ca donator PNL şi în anul următor, 2009, cu 6450 lei al PNL.

Despre scandalurile în care a fost implicat angajatorul liberal al martorului DNA din dosarul Pintea a scris Hotnews încă din 2005, în materialul „Mega tun Maratex”.

Tot Hotnews arăta în 2005, în materialul „Scandal în Justiţia din Maramureş” că liberalul Ovidiu Pop este „un concesionar de spaţii şi beneficiar de nenumărate finanţări pentru mai multe acţiuni aşa zis sportive” pe care le iniţia.

Despre sponsorizările liberalului a scris şi România Liberă încă din anul 2007.

Denunţătorul 2 al DNA în cazul Pintea, Mihai Coste, subcontractorul, este un specialist în lanţuri şi arcuri cu domeniu în Baia Mare

Mihai Coste (55 de ani), al doilea denunţător în cazul Pintea, prins în flagrant în urma denunţului colaboratorului DNA, Octavian Niculescu, devenit şi el, ulterior, colaborator şi inculpat DNA, deţine o proprietate impresionantă în Baia Mare.

Abonat la contracte cu statul, Mihai Coste deţine firma de articole din fire metalice, fabricarea de lanţuri şi arcuri SC Decoan SRL din Baia Mare.

Firma este înfiinţată în 1998 iar Coste este acţionar în firmă alături de soţia sa (50%-50%), Luminiţa Gabriela Coste, arată datele oficiale.

Firma lui Mihai Coste are doar 2 angajaţi iar în 2018 a avut o cifră de afaceri netă de 109.495 euro şi un profit net 4.126 euro.

Martorul 2 al DNA, Mihai Barbul, partenerul lui Coste, este specialist în case de amanet

”Am fost însoţit în deplasarea mea la Bucureşti de un prieten, Mihai Barbul, cu maşina lui marca Mercedes de culoare albă, întrucât eu am permisul expirat. Acesta nu are cunoştinţă de fapta comisă de mine. Mihai Barbul nu a participat la discuţia cu Octavian Niculescu. (…) M-am întâlnit cu Octavian Niculescu a doua zi, însemnând azi, în jurul orei 14.00, într-o parcare din Bucureşti, fiind însoţit cu maşina de Mihai Barbul. (…) Când m-am apropiat de Mercedesul lui Mihai Barbul cu suma de 120.000 de lei asupra mea într-o pungă de hârtie am fost oprit de organele de urmărire penală din cadrul DNA înainte să intru în maşină”, scrie Mihai Coste, în denunţul său de colaborator DNA.

Mihai Marius Barbul (42 de ani) este implicat în peste 27 de societăţi comerciale, specializat în de toate, îndeosebi în case de amanet, maşini şi diverse. Apare conform datelor oficiale în firmele:  SC Bancardi SRL Satu Mare, SC Biostar Saby SRL Baia Mare, SC Kimwar SRL Satu Mare, SC Ullmann SRL, SC Euro Card SRL, SC Dutrans SRL Baia Mare, SC Ecobit SRL Baia Mare, SC Viomar C&B SRL Satu Mare, SC Bertus SRL Baia Mare, SC Lanex SRL Baia Mare, SC BioStar Arad SRL/ Distribution Com Center SRL, SC Teleologic SRL Baia Mare, SC Vio Gold Star SRL Arad (casă de amanet), SC Blanka SRL Baia Mare, SC Olax SRL Baia Mare, SC Aikon SRL Baia Mare, SC Casa de Amanet AS SRL, SC Vampy SRL Arad, SC Construct BSG SRL (firmă de construcţii), SC Viostar Cluj SRL (amanet), SC Bio Gold SRL Arad, SC Eccono SRL, SC Flori Mar Auto SRL, SC Koko Electro SRL, SC Olax Distrib TV SRL, SC Autoplus F&M SRL.

Martorul 3 al DNA în cazul Pintea, Lucian George Tudor, „săgeata” martorului denunţător al DNA, Octavian Niculescu

Lucian George Tudor, al doilea martor DNA din dosarul fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, este din Cluj, şi este de 8 ani project manager Tehnoplus Medical SRL pe zona Ardeal, fost angajat al Tehnoplus Medical SRL.

Acum este manager zonal al Hospital Tehnical Solutions SRL, arată DNA.

Mihai Coste susţine că Lucian George Tudor, cu care comunica tot timpul, cu care s-a întâlnit des şi care n-o prea simpatiza pe Sorina Pintea, i-a dat 10.000 de euro, la o dată neprecizată, la finalul 2019, să i-o dea Sorinei Pintea.

Denunţătorul 1 şi declanşatorul dosarului Pintea, martorul 4 al DNA, Octavian Niculescu, furnizorul SRI şi SIE, de la „practici de corupţie”

Octavian Niculescu (55 de ani), denunţător şi martor colaborator al DNA în dosarul fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, s-ar afla în atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de 4 ani, susţin surse din Justiţie.

„Jucător” important şi influent în industria medicală, abonat la contracte cu statul, Ovidiu Niculescu şi firmele sale ar fi intrat în atenţia DNA în timpul anchetelor privind implicarea firmelor fostului soţ al fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, Dorin Cocoş, în domeniu medical, firmele colaborând în anumite licitaţii investigate de procurori, însă dosarele nu au fost finalizate de DNA de 4 ani.

Octavian Niculescu (55 de ani), acţionează în industria medicală din 1993, este administrator şi acţionar unic al SC Tehnoplus Service SRL/ SC Tehnoplus Medical SRL, şi este chiar furnizorul preferat al SRI și SIE pe spitale, pentru ca livrează ”absolut orice, de la pansamente şi seringi, la mobilier şi aparatură medicală, până la secţii şi săli de operaţie la cheie”, așa cum relatează Jurnalul Național încă din 2018.

În 2018, potrivit datelor ministerului de Finanțe, SC Tehnoplus Medical Service avea 24 de angajați, o cifră de afaceri netă de 673.393 euro și un profit net declarat de 32.432 euro.

În 2018, Jurnalul Național scria de ritmicitatatea halucinantă a contractelor care le obținea firma lui Octavian Niculescu. Aceasta era premiată cu mii de contracte, de exemplu cu 1,4 milioane de euro fără licitație pentru reabilitarea unei săli de operație la Spitalul Județean Tulcea.

Același cotidian arăta că firma lui Niculescu câștiga câte 4 contracte pe zi din 2007 și până în 2018, 60 de milioane de euro fiind estimată valoarea contractelor firmei lui Niculescu din ultimii 10 ani.

De asemenea, tot JN arăta că numai în ultimii cinci ani, ”Tehnoplus Medical SRL a înregistrat un profit net total de 58,2 milioane de lei, echivalentul a 13 milioane de euro, clienţii firmei fiind spitalele din toată ţara.

”Pe 5 mai 2017, Banca Mondială a anunţat printr-un comunicat de presă că a exclus Tehnoplus Medical SRL de la proiectele finanţate cu banii săi, după ce firma a dat mită pentru a primi un contract. Banca Mondială a spus şi suma exactă a şpăgii plătite de Tehnoplus Medical unui spital, societatea intrând până în mai 2019 pe lista neagră a forului mondial. Banca Mondială a descoperit, în urma unei anchete proprii, că Tehnoplus Medical SRL a dat mită aproape 170.000 de euro unui spital din România pentru atribuirea unui contract de furnizare de echipamente. „Conform probelor identificate în cadrul cercetărilor, Tehnoplus a acordat ca mită suma de 168.860 euro în schimbul atribuirii unui contract de furnizare de echipamente”, a anunţat Banca Mondială.”, arăta JN.

Banca Mondială a acuzat oficial firma lui Ovidiu Niculescu, Tehnnoplus, de „practici de corupţie”.

Tehnoplus Medical SRL este abonată la contracte cu statul, în 2011, având unul de 320.000 de euro, pentru Spitalul Județan Brăila, la care a participat doar firma câștigătoare, atribuit de CJ Brăila pe vremea baronului PSD, Bunea Stancu.

Tehnoplus Medical SRL a furnizat echipamente medicale și mobilier de 1,1 milioane euro și la Spitalul Județean Vâlcea, și apare și în înregistrări audio și video, publicate de PressOne în 2018, „aranjând” o licitație la Institutul de Fonoaudiologie.

Date publice din Monitorul Oficial arată că Octavian Niculescu a fost/este implicat şi în societăţile SC Protruck Transport SRL şi SC Medical Stimulator Projects SRL, având influenţă şi asupra SC Hospital  Tehnical Solutions/HTS şi asupra SC Hospital Project&Consulting SRL/HPC, unde sunt foşti angajaţi şi foşti parteneri acţionari.

Octavian Niculescu este de marţi, 25 februarie 2020, denunţător/ declanşator în dosarul fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, oferind iniţial procurorului DNA care investighează cazul, Marian Drăgulescu, un denunţ oral, apoi un denunţ scris, devenind oficial martor şi colaborator DNA în caz pentru 60 de zile cu permisiune DNA să săvârşească anumite infracţiuni în caz, Niculescu înregistrându-l a doua zi, miercuri, pe al doilea denunţător din dosar, Mihai Coste, iar a treia zi, joi, ajutând DNA să-l prindă pe acesta din urmă în flagrant în Bucureşti.

Date publice din Monitorul Oficial arată că Doina Georgiana Iorguţă, procuror devenit judecător al Secţiei Penale a Tribunalui Bucureşti, cea care a decis zilele acestea şi arestarea preventivă pentru următoarele 30 de zile a fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a lucrat şi a fost şi asociat în trecut în firmele de construcţii controlate de omul de afaceri Dan Grigore Adamescu, condamnat definitiv de Justiţie în 2016 pentru dare de mită într-un caz privind influenţarea actului de Justiţie şi decedat în 2017.

Magistratul Doina Georgiana Iorguţă a reprezentat de-a lungul timpului cetăţeni germani în firmele controlate de familia Adamescu, a fost consilier juridic şi chiar şi asociat şi administrator în unele din firmele controlate de Adamescu, astfel că apare implicată- sub diverse forme- în următoarele 8 societăţi comerciale:

SC Baumeister SRL, SC Bau Construct SRL, SC Koplax SRL, SC Baumaschien SRL, SC Grillmeister SRL, SC Baucontrol Invest SRL, SC Bauconstruct SRL, SC Baupartner SRL.

„Problema” apare însă în 2006.

Georgiana Iorguţă devine procuror în baza hotărârii CSM din 13 aprilie 2006 iar, ulterior, Traian Băsescu, preşedintele României de atunci, semnează pe 2 mai 2006 decretul prin care Georgiana Iorguţă este numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni.

Decretul se publică pe 8 mai 2006 în Monitorul Oficial, intră în vigoare, însă, în aceeaşi zi, Iorguţă încă mai era implicată în firmele grupului Adamescu.

Potrivit datelor publice, pe 8 Mai 2006, aceeaşi Doina Georgiana Iorguţă îl reprezenta şi pe Ratzel Berthold Hans în SC Baupartner SRL.

Datele arată că Doina Georgiana Iorguţă semna acte în firmă pe 8 mai 2006, acestea au fost date spre publicare chiar pe 30 mai 2006, şi au fost publicate pe 29 iunie 2006 în Monitorul Oficial.

În aceeaşi perioadă, chiar CSM făcea precizări publice în privinţa legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, act normativ care interzice magistraţilor- procurori şi judecători- să aibă calitate de asociat, de membru în organele de conducere, administrare şi control al societăţilor comerciale, civile, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome.

Cert este că potrivit declaraţiilor de avere din iunie 2006, martie 2007 şi iunie 2007, procuroarea şi-a trecut venituri şi de la societăţile controlate de grupul Adamescu.

Ca procuror, în declaraţia de avere din 16 iunie 2006, Georgiana Iorguţă şi-a trecut venituri de la SC Baumeister SRL de 11.513,6 lei şi de la SC Baumaschinen SRL de 1927,5 lei iar în declaraţiile de avere din 13 martie 2007 şi iunie 2007, aceeaşi procuroare, acum judecător, şi-a trecut venituri de 3454 de lei şi de la SC Baupartner SRL. În total, de la 3 dintre societăţile controlate de Adamescu.

De la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, Doina Georgiana Iorguţă se mută apoi ca tot ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti şi, ulterior, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Tot atunci au început „anii de glorie” ai DNA Ploieşti.

În noiembrie 2013, procuroarea Iorguţă devine însă judecător la Judecătoria Ploieşti iar din 2015 aceeaşi Doina Georgiana Iorguţă devine judecător al Tribunalului Bucureşti, Secţia Penală.

Ca judecător de penal al Tribunalului București, Iorguţă a judecat, de-a lungul timpului, de exemplu, în cauzele Bogdan Olteanu, dosarul Loteria II, Dan Voiculescu/contestație la decizia pe ICA, Giga TV, fiind o adeptă a arestărilor și condamnărilor grele, şi tot Georgiana Iorguţă a încuviinţat arestarea preventivă şi în speţa Sorina Pintea.

În cauza Pintea, Georgiana Iorguţă a încuviinţat în aceeaşi săptămână cu arestarea pentru 30 de zile, şi mandatele de supraveghere tehnică ale DNA şi autorizaţiile emise de procurorul DNA, în aceeaşi speţă.

Tot Iorguţă este acuzată de avocaţii fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, că a reuşit performanţa să pronunţe şi minuta în Camera de Consiliu în cazul Pintea la 13 minute după ce decizia apăruse deja în presă şi pe tv.

Georgiana Doina Iorguță este din Ploiești, deține o casă, iar potrivit declarației de avere are 2 credite de 113.455 lei și 25.300 de lei, un salariu de 12.268 lei (2610 euro) lunar, iar soțul său încasează salarii confidențiale de la SC Baupartner SRL, SC Smart Control SRL și SC Romsys SRL, ultima firmă de IT având contracte de-a lungul timpului inclusiv cu serviciile de informații.

Dan Grigore Adamescu a fost un influent om de afaceri român şi patron media, trimis în judecată de DNA în 2014 chiar într-o speţă privind influenţarea Justiţiei, a fost condamnat defintiv, alături de alţi 4 judecători, în 2016 de ÎCCJ la 4 ani şi 4 luni de închisoare, care a murit în 2017, fiind bolnav, în timpul detenţiei.

Fiul său, Alexander Bogdan Adamescu, trimis în judecată de DNA în 2016 pentru abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani, cu propunere de arestare, se află în prezent pe teritoriul Marii Britanii, în procedura de executare a mandatului european de arestare.

Scurt periplu pe date publice. Afaceri, procuror, judecător.

• În august 2001, Doina Georgiana Iorguţă apare ca delegată din partea lui Michael Costin Dietrich, cetăţean german, în firma SC Baumeister SRL. La rândul său, cetăţeanul german era mandatar pentru alţi doi asociaţi germani- Mutze Ulrich şi Ratzel Berthold Hans, în aceeaşi firmă: SC Baumeister SRL.

• În octombrie 2002, Doina Georgiana Iorguţă intră în firma SC Bau Construct SRL ca asociat în mod oficial. Georgiana Iorguţă deţinea 1% (preluând părţile sociale de 6.000.000 de lei ale lui Nicolae Oprescu) şi SC Baumeister SRL avea 99% în SC Bau Construct SRL.

• În septembrie 2003, Doina Georgiana Iorguţă, deja asociată oficial în firmă, îşi reînnoieşte şi mandatul de administrator al firmei SC Bau Construct SRL, până pe 25 septembrie 2004.

• În 2003, Doina Georgiana Iorguţă apare ca mandatară a cetăţeanului german Ratzel Berthold Hans şi în firma SC Koplax SRL. Firma este deţinută la acel moment tot de acelaşi grup de oameni de afaceri germani: Michael Costin Dietrich şi Ratzel Berthold Hans.

• În 2004, Doina Georgiana Iorguţă apare ca mandatară a unei alte persoane, Cristina Alice Tomescu, în firma SC Baumaschien SRL tot din Ploieşti. Societatea este deţinută de aceiaşi oameni de afaceri germani: Michael Costin Dietrich şi Ratzel Berthold Hans.

• Tot în 2004, Doina Georgiana Iorguţă s-a ocupat ca împuternicit şi de autorizarea constituirii şi înmatriculării SC Grillmeister SRL. Firma din Ploieşti era deţinută de Adriana Mery, Dietrich Mihaela Izabela, Neagu Maria.

• Şi tot în 2004, Doina Georgiana Iorguţă era consilier juridic la SC Baucontrol Invest SRL, ca reprezentant legal al omului de afaceri german Michael Dietrich. Baucontrol Inverst SRL era deţinută de SC Baumeister SRL cu 99% şi de SC Baumaschinen SRL cu 1%.

• În decembrie 2004, Doina Georgiana Iorguţă, asociat al Bauconstruct SRL se retrage din funcţia de administrator şi cesionează partea sa unui alt asociat. Până atunci, Doina Georgiana Iorguţă fusese asociată în Bauconstruct SRL, firmă care era deţinută de SC Baumeister SRL, reprezentată legal de către omul de afaceri Michael Costin Dietrich, cetăţean german, şi mandatar pentru omul de afaceri Dan Grigore Adamescu.

• Şi în 2005, Doina Georgiana Iorguţă se ocupă de SC Baumaschinen SRL. Firma era deţinută de Michael Costin Dietrich, împuternicit prin procură al omului de afaceri Dan Grigore Adamescu.

• Pe 2 Mai 2006, Doina Georgiana Iorguţă este numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, în baza hotărârii CSM din 13 aprilie 2006. Decretul semnat de preşedintele României de atunci, Traian Băsescu, a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai 2006.

• Pe 8 Mai 2006, Doina Georgiana Iorguţă îl reprezenta şi pe Ratzel Berthold Hans în SC Baupartner SRL. Datele arată că Doina Georgiana Iorguţă semna acte pe 8 mai 2006, acestea au fost date spre publicare pe 30 mai 2006, şi au fost publicate pe 29 iunie 2006 în Monitorul Oficial.
• În 2006 şi 2007, Doina Georgian Iorguţă, ca procuror, îşi trece venituri în declaraţia de avere de la SC Baumeister SRL, SC Baumaschinen SRL şi Baupartner SRL.

• Ca procuror, Doina Georgiana Iorguţă se mută apoi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

• Pe 11 noiembrie 2013, Doina Georgiana Iorguţă este eliberată din funcţia de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Prahova şi devine judecător la Judecătoria Ploieşti. Decretul este publicat în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie 2013.

• Din 2015, Doina Georgiana Iorguţă este judecător al Tribunalului Bucureşti, Secţia Penală.

Citeşte şi Judecătoarea Tribunalului Bucureşti, Georgiana Iorguţă, fost procuror, cea care a încuviinţat arestarea Sorinei Pintea, a semnat şi mandatele de supraveghere tehnică în acelaşi dosar, în aceeaşi săptămână

Citeşte şi Motivarea instanţei: arestarea Sorinei Pintea, pe procentele din pasajele „neinteligibile” din ambientala DNA

„Judecătorul a ținut să evidențieze în mod clar lăcomia inculpatei Pintea Sorina, care nu a fost de acord cu remiterea unui procent de 3% din valoarea contractului. În acest sens, Sorina Pintea i-a transmis suspectului Coste Mihai, cel de la care a primit suma de 120.000 de lei, că ” da eu n-am fost de acord cu 3%. El ce o zis?”. Discuția dintre cei doi, monitorizată de procurori, s-a încheiat cu afirmația“Perfect” a Sorinei Pintea după ce a aflat că “înțelegerea” s-a materializat cu procentul de 7%.  Pe finalul discuției cu Costea Mihai, din data de 28 februarie, inculpata Sorina Pintea se declară de acord să i se ceară, pe viitor, lui Niculescu Octavian( martor colaborator al procurorilor), remiterea unui procent de 10%.”, arată Justnews.ro, în documentul publicat.

Motivarea judecătorului Giorgiana Iorguţă, cea care a încuviinţat şi măsurile de supraveghere tehnică în acelaşi dosar, se bazează însă pe corelarea făcută de procurorul DNA în documente.

Numai că aceeaşi corelare a DNA- a procentelor- cu reacţiile fostului ministru, se bazează pe înregistrările ambientale ale DNA dintre cei doi denunţători, cu pasaje neclare, „neinteligibile” sau în care se vorbeşte chiar despre alte persoane.

Presacurată a arătat astăzi următoarele:

De 65 de ori în înregistrarea ambientală de 51 de minute dintre ambii colaboratori ai DNA şi în acelaşi timp denunţători ai fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, apare folosit adjectivul „neinteligibil”, chiar de către pocurorul DNA al secţiei a II-a, Marian Drăgulescu, cel care instrumentează acest caz.

O dată la 47 de secunde.

Înregistrarea audio dar şi video de 51 de minute, făcută miercuri, 26 februarie 2020, chiar de DNA, în sediul Tehnoplus, este probă cheie în dosar, făcând legătura directă, în opinia procurorului DNA, cu reacţiile „super tare”, „perfect” şi „da”, de vineri, 28 februarie 2020 ale Sorinei Pintea în discuţia scurtă, neredată, povestită şi rezumată de procuror, cu afaceristul Mihai Coste.

În urma acestei corelări, ambientala de miercuri- confirmată prin reacţiile de vineri, procurorul a stabilit că fostul ministru se face vinovat de luare de mită în formă continuată, fiind reţinut, propus spre arestare şi arestat 30 de zile de către o judecătoare a Tribunalului Bucureşti care semnase şi mandatele de supraveghere tehnică în aceeaşi săptămână, în acelaşi dosar.

Numai că o analiză atentă a legăturilor făcute de procurorul Drăgulescu arată că acesta a corelat reacţiile descrise ale fostului ministru cu pasaje pe care tot DNA le redă ca fiind „neinteligibile” sau chiar fac referire la alte persoane, în ambientala de 51 de minute dintre cei doi afacerişti.

Astfel, procurorul susţine că, în „comunicarea” de vineri cu Mihai Coste, „Sorina Pintea spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract şi recunoaşte că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a şi fost adus la cunoştinţă de intermediarul Mihai Coste lui Octavian Niculescu cu ocazia întâlnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul Tehnoplus Medical SRL ce a fost redată anterior„.

Asta scrie procurorul DNA.

Numai că în conţinutul înregistrării „redată anterior”, în discuţia dintre cei doi, Niculescu- Coste, în singurul schimb de replici de altfel despre procentul de 3%, nu se înţelege clar că este vorba de Sorina Pintea.

Din contră, discuţia face referire la o altă convorbire între Coste şi şeful Tehnoplus pe Ardeal, Lucian George Tudor, în care aceştia ar fi discutat, potrivit redării DNA, despre procentul de 3%. Discuţia la care face referire procurorul DNA nu este deloc clară având şi două pasaje redate de DNA ca fiind „neinteligibile”.

A doua corelare a DNA de vineri, 28 februarie, a procentului de 7% cu ambientalele dintre cei doi afacerişti de miercuri, 26 februarie, în care discută tot de procentul de 7% – nu face însă nicio legătură explicită cu Sorina Pintea.

Din discuţia redată de DNA, cei doi vorbesc mai devreme de altcineva, apare iar o replică „neinteligibilă”, pentru ca apoi Mihai Coste să-i comunice lui Niculescu că cineva, nu se ştie exact cine, i-a zis: ”Spune-i la Octavian că șapte”

A treia corelare o face DNA între reacţia de vineri a fostului ministru care ar spune în povestirea DNA „da” şi cu cei 10.000 de euro pe care aceasta i-ar fi primit deja în decembrie 2019, potrivit discuţiilor dintre afacerişti de miercuri.

Numai că în discuţiile de miercuri, redate tot de DNA, nu rezultă că banii au fost primiţi de Pintea. Rezultă că tot şeful Tehnoplus pe Ardeal, Lucian George Tudor, i-a dat banii lui Coste şi apoi mai apare un alt pasaj… „neinteligibil”.

Mai precis, „Mihai Coste: Acuma ăia zece mii care…mi i-o dat Tudor să (neinteligibil) a fost o parte. Băi, puțin. Hai să vedem cum mai facem…”

În cazul în care numele fostului ministru, Sorina Pintea, ar fi apărut în aceste discuţii redate ca „neinteligibile” chiar de către DNA pe înregistrări audio şi video chiar ale DNA, foarte probabil DNA ar fi depus mai mult efort ca să le descifreze pentru a fi redate cu exactitate în procesul verbal şi dosarul în care este acuzat fostul ministru al Sănătăţii.

Cert este că „neinteligibil”- ul apare în procesul verbal de redare al DNA, uneori, în momente cheie sau importante, în discuţia dintre cei doi colaboratori denunţători ai DNA în legătură cu:

• Bani sau investiţii pe criza coronavirus
• „Victimele colaterale din război”
• Deschiderea subiectului despre 3 proiecte în care urmează să se implice
• Discuţia „să punem pentru Sorina ce e acolo”
• Motivele pentru care trebuie puşi bani pentru Sorina
• Bani în construcţia bugetului
• Discuţii de dinainte de sărbători, înainte de concediu
• Procentul de 3%
• Ce a executat subcontractorul Mihai Coste
• Despre „cei mari”
• Despre cei 10.000 de euro care i-a dat Tudor, şeful Tehnoplus pe Ardeal lui Coste
• Despre cunoscuta „zeciuială” din contracte
• Despre cineva „supărată”
• Despre ministerul, probabil, al Sănătăţii
• Despre o un personaj feminin care a dat bani pentru lucare
• Despre discuţii prin care afaceriştii trebuie să facă caietele de sarcini
• Despre cineva care trebuie să facă o plată
• Despre George, tot şeful Tehnoplus pe Ardeal şi lucrări suplimentare
• Despre bani la minister- probabil, al Sănătăţii
• Despre lucrări reale şi virtuale care se fac
• Despre alte proiecte
• Despre problemele de sănătate ale Sorinei Pintea
• Despre alte întâlniri ale lui Coste pentru „resurse”
• Despre închiderea proiectului Spitalului din Baia Mare
• Despre tratarea pe cardiologie în diferite zone ale ţării
• Despre celelalte proiecte
• Despre cine va fi viitorul personaj la discuţie la contract

În ambientala de 51 de minute de miercuri, discuţiile se poartă între Octavian Niculescu, furnizor în zona medicală inclusiv pentru serviciile de informaţii şi catalogat de Banca Mondială având „practici de corupţie”, devenit denunţător, martor şi colaborator al DNA în dosarul Pintea, şi Mihai Coste, cel de-al doilea denunţător şi colaborator DNA, prins în flagrant joi, inculpat şi cei care s-a dus cu punga de bani vineri la fostul ministru.

Presa Curată a prezentat public discuţia înregistrată în mediu ambiental dintre cei doi afacerişti, exact aşa cum aceasta a fost redată integral, pe 9 pagini, de către procurorii DNA. Discuţia integrală o puteţi citi accesând linkul de mai jos.

„Jucător” important şi influent în industria medicală, abonat la contracte cu statul, Ovidiu Niculescu şi firmele sale ar fi intrat în atenţia DNA în timpul anchetelor privind implicarea firmelor fostului soţ al fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, Dorin Cocoş, în domeniu medical, firmele colaborând în anumite licitaţii investigate de procurori, însă dosarele nu au fost finalizate de DNA timp de 4 ani.

Octavian Niculescu (55 de ani), acţionează în industria medicală din 1993, este administrator şi acţionar unic al SC Tehnoplus Service SRL/ SC Tehnoplus Medical SRL, şi este chiar furnizorul preferat al SRI și SIE pe spitale, pentru ca livrează ”absolut orice, de la pansamente şi seringi, la mobilier şi aparatură medicală, până la secţii şi săli de operaţie la cheie”, așa cum relatează Jurnalul Național încă din 2018.

În 2018, potrivit datelor ministerului de Finanțe, SC Tehnoplus Medical Service avea 24 de angajați, o cifră de afaceri netă de 673.393 euro și un profit net declarat de 32.432 euro.

În 2018, Jurnalul Național scria de ritmicitatatea halucinantă a contractelor care le obținea firma lui Octavian Niculescu. Aceasta era premiată cu mii de contracte, de exemplu cu 1,4 milioane de euro fără licitație pentru reabilitarea unei săli de operație la Spitalul Județean Tulcea. Același cotidian arăta că firma lui Niculescu câștiga câte 4 contracte pe zi din 2007 și până în 2018, 60 de milioane de euro fiind estimată valoarea contractelor firmei lui Niculescu din ultimii 10 ani.

De aceleaşi contracte scria şi PS News.

De asemenea, tot JN arăta că numai în ultimii cinci ani, ”Tehnoplus Medical SRL a înregistrat un profit net total de 58,2 milioane de lei, echivalentul a 13 milioane de euro. Clienţii firmei sunt spitalele din toată ţara, inclusiv cele ale SRI şi SIE, pentru care livrează absolut orice, de la pansamente şi seringi, la mobilier şi aparatură medicală, până la secţii şi săli de operaţie la cheie”.

”Pe 5 mai 2017, Banca Mondială a anunţat printr-un comunicat de presă că a exclus Tehnoplus Medical SRL de la proiectele finanţate cu banii săi, după ce firma a dat mită pentru a primi un contract. Banca Mondială a spus şi suma exactă a şpăgii plătite de Tehnoplus Medical unui spital, societatea intrând până în mai 2019 pe lista neagră a forului mondial. Banca Mondială a descoperit, în urma unei anchete proprii, că Tehnoplus Medical SRL a dat mită aproape 170.000 de euro unui spital din România pentru atribuirea unui contract de furnizare de echipamente. „Conform probelor identificate în cadrul cercetărilor, Tehnoplus a acordat ca mită suma de 168.860 euro în schimbul atribuirii unui contract de furnizare de echipamente”, a anunţat Banca Mondială.”, arăta JN.

Banca Mondială a acuzat oficial firma lui Ovidiu Niculescu, Tehnnoplus, de „practici de corupţie”.

Tehnoplus Medical SRL este abonată la contracte cu statul, în 2011, având unul de 320.000 de euro, pentru Spitalul Județan Brăila, la care a participat doar firma câștigătoare, atribuit de CJ Brăila pe vremea baronului PSD, Bunea Stancu.

Tehnoplus Medical SRL a furnizat echipamente medicale și mobilier de 1,1 milioane euro și la Spitalul Județean Vâlcea, și apare și în înregistrări audio și video, publicate de PressOne în 2018, „aranjând” o licitație la Institutul de Fonoaudiologie. (material Press One)

Date publice din Monitorul Oficial arată că Octavian Niculescu a fost/este implicat şi în societăţile SC Protruck Transport SRL şi SC Medical Stimulator Projects SRL, având influenţă şi asupra SC Hospital  Tehnical Solutions/HTS şi asupra SC Hospital Project&Consulting SRL/HPC, unde sunt foşti angajaţi şi foşti parteneri acţionari.

Octavian Niculescu este de marţi, 25 februarie 2020, denunţător/declanşator în dosarul fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, oferind iniţial procurorului DNA care investighează cazul, Marian Drăgulescu, un denunţ oral, apoi un denunţ scris, devenind oficial martor şi colaborator DNA în caz pentru 60 de zile cu permisiune DNA să săvârşească anumite infracţiuni în caz.

Niculescu l-a înregistrat a doua zi, miercuri, la firma sa, Tehnoplus, pe al doilea denunţător din dosar, Mihai Coste, iar a treia zi, joia ajutat DNA să-l prindă pe Coste în flagrant în Bucureşti.

Joi, în urma flagrantului, şi Mihai Coste a devenit colaborator al DNA, iar vineri, 28 februarie 2020, fostul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost reţinută de procurori.

O dată la 47 de secunde.

Înregistrarea audio dar şi video de 51 de minute, făcută miercuri, 26 februarie 2020, chiar de DNA, în sediul Tehnoplus, este probă cheie în dosar, făcând legătura directă, în opinia procurorului DNA, cu reacţiile „super tare”, „perfect” şi „da”, de vineri, 28 februarie 2020 ale Sorinei Pintea în discuţia scurtă, neredată, povestită şi rezumată de procuror, cu afaceristul Mihai Coste.

În urma acestei corelări corolar, ambientala de miercuri- „confirmată” prin reacţiile de vineri, procurorul a stabilit că fostul ministru se face vinovat de luare de mită în formă continuată, fiind reţinut, propus spre arestare şi arestat 30 de zile de către o judecătoare a Tribunalului Bucureşti care semnase şi mandatele de supraveghere tehnică în aceeaşi săptămână, în acelaşi dosar.

Numai că o analiză atentă a legăturilor făcute de procurorul Drăgulescu arată că acesta a corelat reacţiile descrise ale fostului ministru cu pasaje pe care tot DNA le redă ca fiind „neinteligibile” sau chiar fac referire la alte persoane, în aceeaşi ambientală de 51 de minute dintre cei doi afacerişti.

Astfel, procurorul susţine că, în „comunicarea” de vineri cu Mihai Coste, „Sorina Pintea spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract şi recunoaşte că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a şi fost adus la cunoştinţă de intermediarul Mihai Coste lui Octavian Niculescu cu ocazia întâlnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul Tehnoplus Medical SRL ce a fost redată anterior„.

Asta scrie procurorul DNA.

Numai că în conţinutul înregistrării „redată anterior”, în discuţia dintre cei doi, Niculescu- Coste, în singurul schimb de replici de altfel despre procentul de 3%, nu se înţelege clar că este vorba de Sorina Pintea.

Din contră, discuţia face referire la o altă convorbire între Coste şi şeful Tehnoplus pe Ardeal, Lucian George Tudor, în care aceştia ar fi discutat, potrivit redării DNA, despre procentul de 3%.

Discuţia la care face referire procurorul DNA nu este deloc clară având şi două pasaje redate de DNA ca fiind „neinteligibile”.

A doua corelare a DNA de vineri, 28 februarie, a procentului de 7% cu ambientalele dintre cei doi afacerişti de miercuri, 26 februarie, în care discută tot de procentul de 7% – nu face însă nicio legătură explicită cu Sorina Pintea.

Din discuţia redată de DNA, cei doi vorbesc mai devreme de altcineva, apare iar o replică „neinteligibilă”, pentru ca apoi Mihai Coste să-i comunice lui Niculescu că cineva, nu se ştie exact cine, i-a zis: ”Spune-i la Octavian că șapte”

A treia corelare o face DNA între reacţia de vineri a fostului ministru care ar spune în povestirea DNA „da” şi cu cei 10.000 de euro pe care aceasta i-ar fi primit deja în decembrie 2019, potrivit discuţiilor dintre afacerişti de miercuri.

Numai că în discuţiile de miercuri, redate tot de DNA, nu rezultă că banii au fost primiţi de Pintea. Rezultă că tot şeful Tehnoplus pe Ardeal, Lucian George Tudor, i-a dat banii lui Coste şi apoi mai apare un alt pasaj…„neinteligibil”.

Mai precis, „Mihai Coste: Acuma ăia zece mii care…mi i-o dat Tudor să (neinteligibil) a fost o parte. Băi, puțin. Hai să vedem cum mai facem…”

În cazul în care numele fostului ministru, Sorina Pintea, ar fi apărut în aceste discuţii redate ca „neinteligibile” chiar de către DNA pe înregistrări audio şi video chiar ale DNA, foarte probabil DNA ar fi depus mai mult efort ca să le descifreze pentru a fi redate cu exactitate în procesul verbal şi dosarul în care este acuzat fostul ministru al Sănătăţii.

Cert este că „neinteligibil”- ul apare în procesul verbal de redare al DNA, uneori, în momente cheie sau importante, în discuţia dintre cei doi colaboratori denunţători ai DNA în legătură cu:

• Bani sau investiţii pe criza coronavirus
• „Victimele colaterale din război”
• Deschiderea subiectului despre 3 proiecte în care urmează să se implice
• Discuţia „să punem pentru Sorina ce e acolo”
• Motivele pentru care trebuie puşi bani pentru Sorina
• Bani în construcţia bugetului
• Discuţii purtate înainte de sărbători, înainte de concediu
• Procentul de 3%
• Ce a executat subcontractorul Mihai Coste
• Despre „cei mari”
• Despre cei 10.000 de euro care i-a dat Tudor, şeful Tehnoplus pe Ardeal lui Coste
• Despre cunoscuta „zeciuială” din contracte
• Despre cineva „supărată”
• Despre ministerul, probabil, al Sănătăţii
• Despre o un personaj feminin care a dat bani pentru lucare
• Despre discuţii prin care afaceriştii trebuie să facă caietele de sarcini
• Despre cineva care trebuie să facă o plată
• Despre George, tot şeful Tehnoplus pe Ardeal şi lucrări suplimentare
• Despre bani la minister- probabil, al Sănătăţii
• Despre lucrări reale şi virtuale care se fac în contracte pe bani publici
• Despre alte proiecte
• Despre problemele de sănătate ale Sorinei Pintea
• Despre alte întâlniri ale lui Coste pentru „resurse”
• Despre închiderea proiectului Spitalului din Baia Mare
• Despre tratarea pe cardiologie în diferite zone ale ţării
• Despre celelalte proiecte
• Despre cine va fi viitorul personaj la discuţie la contract

În ambientala de 51 de minute de miercuri, discuţiile se poartă între Octavian Niculescu, furnizor în zona medicală inclusiv pentru serviciile de informaţii şi catalogat de Banca Mondială având „practici de corupţie”, devenit denunţător, martor şi colaborator al DNA în dosarul Pintea, şi Mihai Coste, cel de-al doilea denunţător şi colaborator DNA, prins în flagrant joi, inculpat şi cei care s-a dus cu punga de bani vineri la fostul ministru.

Presa Curată prezintă public discuţia înregistrată în mediu ambiental dintre cei doi afacerişti, exact aşa cum aceasta a fost redată integral, pe 9 pagini şi jumătate – din cele 33 – de către procurorii DNA, inclusiv cu greşelile gramaticale ale acestora.  

„În continuare vom reda această discuţie explicită purtată în mediul ambiental între cei doi interlocutori în data de 26.02.2020:

Conversație din data de 26.02.2020, interval orar 15.51.53-16.43.03 purtată de către Octavian Niculescu cu Mihai Coste, în incinta sediului Tehnoplus Medical SRL, situat în municipiul București.

În intervalul temporal, cuprins între 15.51.53-16.07.23 Octavian Niculescu nu poartă nicio conversație de interes pentru prezenta cauză, iar de la ora 16.07.23, conversația purtată de Octavian Niculescu și Mihai Coste se desfășoară după cum urmează:

Octavian Niculescu: Bună ziua!

Mihai Coste: Bună ziua!

Octavian Niculescu: Cum a fost drumul?

Mihai Coste: Văd că voi sunteți cu primăvara aici, noi am venit de la iarnă aproape.

Octavian Niculescu: Păi, și ce? Pe drum cum a fost? Salut! Bogdan Niculescu.

Mihai Coste: A fost ok. A plouat pe la Cluj încoace. Până acolo a plouat! Salut!

Octavian Niculescu: Salut!

Mihai Coste: Îmi pare bine.

Octavian Niculescu: Octav. Hai sus! Povestim un pic.

Mihai Coste se adresează unei persoane care l-a însoțit ce nu apare în imaginile video:

Mihai Coste: Marius te duci să….Eu stau cu…

Marius: Eu te aștept….

Mihai Coste: Tavi la o poveste…Bine?

Octavian Niculescu: Hai!

Octavian Niculescu și Mihai Coste se deplasează împreună în sediul societății și ulterior către biroul numitului Octavian Niculescu aflat la etaj, momente în care cei doi întâlnesc diferite persoane din societate. În acest interval de timp discuția continuă după cum urmează:

Octavian Niculescu: Cum a fost drumul?

Mihai Coste: OK. A fost uscat de la Cluj încoace. Soare. Fain. Bună ziua”

Interlocutoare neindentificată nr. 1: Bună ziua!

Octavian Niculescu: Valea Oltului e grea.

Mihai Coste: Mda. Mergem sus?

Octavian Niculescu: Mergem sus. Cafea, ceai, ceva?

Mihai Coste: Am băut o cafea (neinteligibil) o cafea, zece- cincisprezece minute.

Octavian Niculescu: Hai fetele!

Interlocutoare neidentificată nr. 2: Bună ziua!

Mihai Coste: Bună ziua!

Octavian Niculescu: Hai sus! Merci Magda.

Mihai Coste: Tudorache o fost?

Octavian Niculescu: Cum?

Mihai Coste: Tudor?

Octavian Niculescu: O fost puțin…eu nu m-am văzut așa cu el că a venit cu o doamnă doctor, a avut treabă cu fetele…își face aia nu știu ce clinică privată.

Octavian Niculescu: Hai să stăm aici. Și…Dau drumul la un geam.

Mihai Coste: Care e mișcarea pe aici pe la voi? Ce se întâmplă?

Octavian Niculescu: Ce să se întâmple? Așteptăm să treacă cu coronavirusul…

Mihai Coste: Așteptăm să….

Octavian Niculescu: Nu?

Mihai Coste:..vină banii.

Octavian Niculescu: Bani, investiții, na!

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Vine Magda cu o cafea cu o apă cu ceva.

Mihai Coste: O apă.

Octavian Niculescu: Da…

Magda: Vă aduc și o cafea?

Octavian Niculescu: Nu, apă. Auzi. Două pahare cu apă. Merci. Na…În rest așteătăm coronavirusul ăsta să vedem cum își face de cap.

Mihai Coste: Îl mai aduc ăștia care vin de pe afară…

Octavian Niculescu: Știi…

Mihai Coste: I-au mai liniștit un pic pe chinezi că chinezii au jucat în front fals, i-au băgat ăștia un pic în respect.

Octavian Niculescu: În cofă, da, cu economia…

Mihai Coste: Păi, da…

Octavian Niculescu: Da. Că în rest e de muncă…

Mihai Coste: În război sunt victime colaterale (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Așa e. Na!

Mihai Coste: Ne-am mai cunoscut oare? Eu vă aveam în telefon.

Octavian Niculescu: Și eu.

Mihai Coste: Serios?

Octavian Niculescu: Și eu. Acum da, v-am….

Mihai Coste: Interesant că… Zic (neinteligibil). Nu știu. E posibil să ne știm, zic, dar îl aveam în telefon…”Atunci înseamnă că vă știți, dați-i drumul la…”

Octavian Niculescu: Da. D-asta zic. Voi ce faceți? Cum e acolo?

Mihai Coste: (neinteligibil) bănișorii de pe la asta să mergem mai departe să mai facem, că mai are încă proiecte de trei lucrări din astea ce-am făcut noi.

Octavian Niculescu: Cine? A!

Mihai Coste: Șefa.

Octavian Niculescu: Șefa…Am înțeles.

Mihai Coste: Da.

Octavian Niculescu: A! Și mai are promisiuni de…?

Mihai Coste: Da. Sigur. Că i-am zis lui Stela. Te-ai văzut cu ea?

Octavian Niculescu: Nu. Nu.

Mihai Coste: Am scos-o din echipă că nu….Nu știu ce s-a întâmplat. Adică am…Am fost și am vorbit cu ea. ”Bă”, zic, ”n-are rost să mă duc la Octavian că nu știu dacă ne știm”

Octavian Niculescu: D-asta zic că nu…nu…

Mihai Coste: Hai să clarificăm ce avem de clarificat, punem pentru Sorina ce e acolo și cu asta basta, nu stăm (neinteligibil) și așa mai departe.

Octavian Niculescu: Dar ce trebuie pus? Cât? Trebuie pus pentru Sorina?

Mihai Coste: Da. Pentru ea. Da, bun, ea are niște probleme medicale, pe de o parte. Doi la mână trebuie să (neinteligibil).

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: Banii ăștia pentru care (neinteligibil) sunt acuma în construcția bugetului pe anu ăsta. Acum ea ce zice…Ei au venit…Cu ei ai discutat, așa-i?

Octavian Niculescu: Da, mă, ce….Doamne iartă-mă! Na!

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Dă-ți dacă vrei, stai să duc ăsta afară…

În continuare, Octavian Niculescu iese câteva momente din birou, timp în care dă dispoziții unei angajate să le aducă apă. Angajata se conformează, iar după plecarea acesteia, discuția dintre cei doi interlocutori este reluată după cum urmează:

Mihai Coste: Bun. Deci n-am închis acolo proiectul. Nici din punct de vedere al recepției și nici din punct de vedere a ceea ce trebuie să facem pentru Sorina. Eu i-am spus lui Tudor sau lui George că…El a venit cu o parte, cu o fracție. O zis că vine înainte de sărbători, înainte să plecăm toți în concediu, o venit cu zece mii. Cred că știi?

Octavian Niculescu: Nu știu, nu chiar…Nu…nu…

Mihai Coste: Nu știi…Bun. Și o zis să facem cu ăștia ”păi fracție din povestea asta”. ”Ok și restul?” ”Restul nu știu” ”(neinteligibil) în concediu tu te duci eu mă duc, vedem și discutăm. Eu nu știam cine e factor decident în primul rând. Că eu am văzut și pe Cristi Munteanu….

Octavian Niculescu: Moise, da.

Mihai Coste: Moise parcă (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Moise a plecat. Moise a plecat de la 1 decembrie.

Mihai Coste: Am auzit.

Octavian Niculescu: Da.

Mihai Coste: Ce au făcut ei, n-au făcut, nu știu. Dar n-au venit cu înțelegerea care a fost de la capătul….

Octavian Niculescu: Tunelului.

Mihai Coste: Exact. Și atunci ”hai să vedem cine e acolo”. ”Păi, du-te și vorbește cu Octavian”. ”OK, care e problema?”

Octavian Niculescu: Cine ți-a zis?

Mihai Coste: Sorina.

Octavian Niculescu: Sorina ți-a zis să vorbești cu mine?

Mihai Coste: Da. „Și spune-i în felul următor că….„ I-am zis lui George: ”Bă”, zic, ”cât sunteți voi dispuși?” ”Păi”, zice, ”undeva la 3 la sută”, ”No”, zic, ”dă-o în puii mei că mi-e jenă să (neinteligibil)” 3 la sută (neinteligibil) două milioane și ceva”

Octavian Niculescu: Stai, mă. Cât a fost proiectul? Sau ce…despre…?

Mihai Coste: Două milioane și trei sute și ceva de lei plus TVA.

Octavian Niculescu: Păi, bun, și acum…Fă-mă să înțeleg un pic. Voi ați executat, tu ai executat ceva acolo?

Mihai Coste: Eu am mai executat partea de arhitectură, deci construcția (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Am înțeles, păi…banii ăștia două milioane trei sute nu i-a luat o singură firmă, nu?

Mihai Coste: Nu, nu i-a luat…

Octavian Niculescu: Asocierea…

Mihai Coste: Cei mari…. (neinteligibil) cu ei.

Octavian Niculescu: Nu sunt eu, dar nu contează.

Mihai Coste: Nu contează. I-a luat Tehno…cum îi zice la firma ta Tehnical Hospital Solutions, sau…, mă rog, a voastră.

Octavian Niculescu: Așa, da….

Mihai Coste: Bun. Ăștia o fost pe contractul semnat cu voi. Acum ei au mâncat acolo, a mâncat și Stela în plus ceva acolo și nu știu cine-o mai mâncat. Habar n-am.

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: Acuma ăia zece mii care…mi i-o dat Tudor să (neinteligibil) a fost o parte. Băi, puțin. Hai să vedem cum mai facem…

Octavian Niculescu: Păi, da, măi, dar vin să vă întreb pentru ce să dea acuma la sfârșitul lucrării? Pentru ce să mai? Dacă v-ați înțeles voi înainte așa de sumă de bani…

Mihai Coste: Păi, ne-am înțeles ce-i pe piață, cum se merge, cât îi așa dintr-o lucrare. Că-i cunoscută problema că-i zeciula zece la sută se dă dintr-un contract. El mi-o venit cu zece mii de euro (neinteligibil). Zice numai o parte.No! Bun. Și acum când l-am chemat, săptămâna trecută sau acum două săptămâni zice ”Mă, să vorbesc cu Octavian să vedem cealaltă parte când vine”

Octavian Niculescu: Păi, n-a vorbit. Ce să vorbească cu mine, ce sunt…Dar, bun. Și acum ăștia acuma dacă este să ți-i dau?

Mihai Coste: Da.

Octavian Niculescu: Așa. Sunt pentru ce, pentru alea viitoare trei lucrări?

Mihai Coste: Nu. Pentru ce-o fost. Trebuie să închidem asta…

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: Ca să putem deschide dincoace că așa și luăm discuția. ”Dacă băieții sunt ok și sunt ăsta..atuncea dăm bătaie, dacă nu, asta e”

Octavian Niculescu: Ok. Bun.

Mihai Coste: Cu Stela ți-am încheiat că n-o fost nici ea…

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: (neinteligibil) supărată, dar…mă rog…

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: Eu i-am spus că ”Bă…”. Că ea o zis că s-o închis cu conducerea veche de anul trecut.

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: (neinteligibil) pe la minister. ”Bă”, zic. ”Ok, dar vezi că (neinteligibil)”

Octavian Niculescu: Ea a dat…ea a dat banii pentru lucrare?

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Da. Da. Da.

Mihai Coste: Și acum am zis așa. Hai să închidem asta. Să ne înțelegem cum o închidem. Și mergem mai departe.

Octavian Niculescu: Am înțeles.

Mihai Coste: Ca să nu…

Octavian Niculescu: Și de ce sumă ar mai fi vorba?

Mihai Coste: Deci eu i-am spus așa: ”Hai să mergem pe un…hai să nu fie zece că totuși or mai fi făcut și alte firme pe acolo, nu știu ce…hai să fie…”. ”Spune-i la Octavian că șapte”

Octavian Niculescu: Șapte, șapte, șapte înseamnă….

Mihai Coste: Șapte la sută…

Octavian Niculescu: paișpe…șapte ori trei, douăzeci și unu…înseamnă o sută șaizeci de mii…

Mihai Coste: O sută șaizeci de mii..

Octavian Niculescu: De lei. În lei, nu în euro?

Mihai Coste: În lei. Bun. Împărțim la cât e euro 4,8 și facem șapte la sută și pa….

Octavian Niculescu: Am înțeles. Am înțeles. Și bun deci ăștia și practic s-ar închide prima lucrare și…

Mihai Coste: S-ar închide asta după care mergem cu celelalte mai departe.

Octavian Niculescu: Care celelalte sunt tot lucrări de genul ăsta.

Mihai Coste: Exact aceleași treburi numai că minus Stela.

Octavian Niculescu: Da. Bun am înțeles asta.

Mihai Coste: (neinteligibil) vorbește cu ei, faci cu ei târgul, veniți încoace, face-ți (sic) caietul de sarcini, vedeți cum îl aranjați și acuma de la început ce trebuie să…dacă tu te-ai băgat și vorbești cu Octavian clarificați-vă treaba de la început ca să fiți și voi de acord să nu ziceți la sfârșit bă că a fost strâns proiectul că n-a fost bani ca să știți ce aveți de făcut.”

Octavian Niculescu: Am înțeles. Am înțeles.

Mihai Coste: Atuncea când îl pregătim nu știu cine va veni la Baia Mare dacă ești tu plecat nu contează, va veni George, ne așezăm la lucru, îl facem….dar îl clarificăm de la început dacă tot am…ne apucăm și spunem ”Domne, proiectul e de zece lei…ăștia sunt acolo…ăștia sunt acolo…și așa mai departe” ca să nu….

Octavian Niculescu: Am înțeles!

Mihai Coste: Când se încasează? (neinteligibil) ”Mă, mă ajută-mă să-mi plătească aia”. I-o plătit niște bani și s-o încheiat lucrările. Nici acum nu sunt încheiate, recepția nu-i făcută.

Octavian Niculescu: Păi, nu-i făcută din ce motiv nu-i făcută lucrarea?

Mihai Coste: Firma a încasat banii anul trecut toți.

Octavian Niculescu: Am înțeles. Dar nu-i recepția scriptică, hârtiile.

Mihai Coste: Nu știu cum stai cu garanția. Ți-ai făcut asigurare pe garanție?

Octavian Niculescu: Nu știu să-ți spun…nu știu că nu e la….

Mihai Coste: Na! Poți să te duci aici dacă…Trebuie văzut cine știe despre ce-i vorba….

Octavian Niculescu: Da. Da.

Mihai Coste: (neinteligibil) vine și George încoace trebuie văzut exact care-i situația și noi avem…cu niște lucrări suplimentare care am zis că ălea le dăm ei că…tot așa să vină și ea la București să știe cui să i le dea și să putem primi banii.

Octavian Niculescu: Mai sunt lucrări suplimentare de făcut?

Mihai Coste: Da.

Octavian Niculescu: Efectiv de făcut sau?

Mihai Coste: Și, și.

Octavian Niculescu: Adică le…

Mihai Coste: Da.

Octavian Niculescu: Am înțeles. Cam ce valoare ar fi lucrările astea suplimentare?

Mihai Coste: Din câte am înțeles de la George e vorba de două sute și ceva de mii.

Octavian Niculescu: Păi, cine le-a solicitat pe aste?

Mihai Coste: Păi, antreprenorul general.

Octavian Niculescu: El a solicitat lucrări suplimentare? Am înțeles! Am înțeles! Și p-astea cine trebuie să le…le cuantifice?

Mihai Coste: În ce? Sub ce formă?

Octavian Niculescu: Păi…adică cine le evaluează fi…financiar!

Mihai Coste: O să g…g…în…încasează firma bani….

Octavian Niculescu: Așa…

Mihai Coste: Și banii ăia (neinteligibil) la minister!

Octavian Niculescu: Aaaa, deci sunt pentru minister!

Mihai Coste: Care, deci (neinteligibil) cei care au lucrat acolo care (neinteligibil) lucrări suplimentare care-s, tre făcute pe real, o să se rețină de acolo, restul cât de (neinteligibil) e, două sute cincizeci, două sute sau, nu știu cât va fi, ăia (neinteligibil, vocile de suprapun)

Octavian Niculescu: Aaaa. Deci sunt o parte de lucrări pe bune și o parte de lucrări….

Mihai Coste: O parte care… (neinteligibil)

Octavian Niculescu:…virtuale!

Mihai Coste: Să vedem cât punem. Noi zicem că punem cele…ze…zece la sută din valoarea proiectului, să nu mergem mai departe, că după aia vine Curtea de Conturi, se leagă de nu știu ce, zice ”pun zece la sută” îi..ca să nu avem…. (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Am înțeles! Și Sorina acum e manageră, sau ce-i acuma?

Mihai Coste: Da!

Octavian Niculescu: Ea e manageră la…

Mihai Coste: (neinteligibil) s-o-ntors, s-o-ntors cât l-o băgat pe…cât o fost ministru….

Octavian Niculescu: Am înțeles!

Mihai Coste: No! Acuma așteptăm bătălia pentru următoarea tură, să vedem ce va…mai fi!

Octavian Niculescu: Păi tură la ce?

Mihai Coste: Vorbesc pentru toamnă că sunt….

Octavian Niculescu: Aaa!

Mihai Coste:….niște jocuri care se vor face acuma la nivel local și ea vrea să facă niște…o avut niște înțelegeri pe acolo, dar oricum în București o zis că nu mai vine n…decât, no! Ca portofoliu în minister a zis că nu mai vine că s-o-mbolnăvit și o avut niște probleme….Interesant cum s-o-mbolnăvit că…părerea mea…că te-o aranjat băieții! Dintr-o dată a avut…o făcut o boală autoimună cu tot felul de chestii, o început să i se (neinteligibil) pielea, că nu știu ce, cu na…îi bolnavă! Ceva să știi că (neinteligibil) și Streinu Cercel că cineva m-o capsat! Că zice, chiar așa, dintr-o dată să…am o problemă? Că oricum ea e fată…rezistă la efort și așa mai departe! Și chiar s-o implicat pe ici pe acolo și a adus foarte mulți bani în, în sistem, nu numai la Baia Mare. Că prin baia Mare o lăsat acolo de la (neinteligibil) să nu zică ăștia ”Bă, ai venit la minister și tragi toți banii acolo”. O dat și la ăia și la ăia și o dat bani mulți! Na! Și ce s-o-ntâmplat nu știu, acuma suspiciunea e că cineva i-o făcut o (neinteligibil), acuma îi pe tratament și-o mai revenit…îi ok!

Octavian Niculescu: OK! Am înțeles!

Mihai Coste: Io nu știu….

Octavian Niculescu: Tu cât ai…voi cât stați în București acuma?

Mihai Coste: Păi io stau și mâine, că tre ia să vin ieri și am zis că dacă tot….

Octavian Niculescu: Da!Da!Da!

Mihai Coste: (neinteligibil) am zis că hai, vin mâine și poimâine! Adică azi și mâine!

Octavian Niculescu: Io nu-s pregătit azi!

Mihai Coste: Na, dacă mâine-i ok!

Octavian Niculescu: Mâine mă duc dimineață, dacă e, pe la bancă, încerc s-anunț din seara asta, da pe la prânz, vin banii-n bancă! O fi (neinteligibil)

Mihai Coste: Nu-i problemă! Ăăăă…tre să mă duc până la Târgu Mureș, într-o viteză maximă mâine!

Octavian Niculescu: Undeva în jurul prânzului așa, unu, două….

Mihai Coste: Ok!

Octavian Niculescu:… Unu, două cel târziu, încercăm să…da?

Mihai Coste: Ok!

Octavian Niculescu: Ăăă…voi unde stați? La hotel? Unde stați?

Mihai Coste: Nu m-am gândit, mai am două întâlniri acuma seara, niște băieți care tot așa (neinteligibil) niște…. resurse pentru (neinteligibil), om sta undeva merem să mâncăm ceva, după care nu știu, habar n-am! O căsucă, undeva!

Octavian Niculescu: E, normal, da, da!

Mihai Coste: N-am vorbit!

Octavian Niculescu: Nu, ziceam ca să vii mâine, sau cum să facem? Să….să vii mâine încoace să…ne vedem!

Mihai Coste: Păi mâine când îmi dai un mesaj că ești…

Octavian Niculescu: Îhî! Apt….

Mihai Coste: Undeva…

Octavian Niculescu: Da.

Mihai Coste: Mă suni și am plecat sau vii tu la hotel sau ne-ntâlnim….

Octavian Niculescu: Sau așa, da! Da, da, da!

Mihai Coste: Cel mai bine și pe neutru, nu am o problemă.

Octavian Niculescu: Da! Ok, ok, ok, ok, ok! Bun! Păi atunci te sun mâine și…

Mihai Coste: Ok!

Octavian Niculescu: Da?

Mihai Coste: Dar rugămintea mea rămâne așa! Te rog să-mi dai cine va fi factoru’ decident cu care să discut pentru celelalte trei proiecte, acum…

Octavian Niculescu: Da.

Mihai Coste:…Anu” acesta…Și ar fi bine să stăm de vorbă toți trei și io și tu dacă va fi și George, nu știu, probabil că….

Octavian Niculescu: Nu știu!

Mihai Coste: Tu știi!

Octavian Niculescu: O să verific, da! O să verific ce s-a-ntâmplat!

Mihai Coste: Verifică, vezi…

Octavian Niculescu: Să văd ce…

Mihai Coste: Fă-ți tu acolo, astea…

Octavian Niculescu: Da, da!

Mihai Coste:…și când îmi spui, ”bă, cu ăsta ții legătura” ca să nu se mai întâlnim noi ca…

Octavian Niculescu: Îhî!

Mihai Coste: Nu că n-ar fi o…ăstea! Da îi bine ș-așa! Și-atunci clarificăm de la-nceput! Și eu mă gândesc să facem în felu” următor! Facem caietu de sarcini, vedem prețurile să fim toți ok și mai punem pentru ce dăm la export…separat! Și atuncea știm că n-avem nicio problemă! Că nu mai spunem ”Bă, stai un pic, că o fost strâns contractul că n-o fost de unde, că nu știu ce” Astea-s chestii care, la sfârșit când se termină lucrarea, nu-i bine să apară discuțiile astea! Știi foarte bine ”Bă, atâta e!”, ai venit, ți-ai (neinteligibil) o cafea, plec mai departe!

Octavian Niculescu: Am înțeles! Am înțeles!

Mihai Coste: Și-atuncea tu hotărăști cine va fi persoana care…Io cu George m-am înțeles, o mai făcut el, no! Niște cheștii că n-o putut, el o (neinteligibil) p-acolo cu niște chestii, că n-o putut să încheie contractu atunci când…cât aveam (neinteligibil), oricum, îi și făcută plata integrală! Da asta mi-am…am rezolvat-o! Acuma, săptămâna viitoare și pe-asta și cealaltă, trebuie s-o-ncheiem din punct de vedere al recepției finale! Cu ce…DSP-ul, cu Primăria cu toți (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Păi, bine, da înțeleg că se…se lucrează deja în sală, nu?

Mihai Coste: Îi gata! Nu se lucrează!

Octavian Niculescu: Nu se lucrează?

Mihai Coste: Nu se lucrează că….Unu la mână, nu-i făcută recepția….

Octavian Niculescu: Da!

Mihai Coste: Și doi la mână, îi mai trebuie un doctor cardiolog și nu-l are mi se pare!

Octavian Niculescu: Am înțeles!

Mihai Coste: Și na! (neinteligibil) Sala arată bine!

Octavian Niculescu: Păi cum….

Mihai Coste: Și (neinteligibil) foarte bună pentru (neinteligibil) toată lumea care are probleme cu cardiologia merea la Cluj, sau la București sau la Târgu Mureș! Acuma aducem zona respectivă, Satu Mare, ăăă…

Octavian Niculescu: Da” tot nu…

Mihai Coste: Alba, (neinteligibil) Sălaju….pot relua problemele astea cardiovasculare, să le…ăăă…rezolve Baia Mare! Deci, cam asta ar fi!

Octavian Niculescu:Ok! Bine! Păi atunci mâine dimineață în jur de, nu știu…unșpe, doișpe…

Mihai Coste: N-am nicio problemă!

Octavian Niculescu: Da? Sun, spun, văd cum stăm și…Mda!

Mihai Coste: Da!

Octavian Niculescu: Ok!

Mihai Coste: Tu ca firmă ce…ăăă….ăăă….?

Octavian Niculescu: Asta a fost ăăă…firma asta a fost departament al firmei mele! El nu mai….io nu sunt implicat în ea! Sunt niște ne…foști angajați care au preluat activitatea asta de producție! Io am avut și io niște probleme de…sănătate și vreau să, na!

Mihai Coste: Vrei s-o iei și să pui….

Octavian Niculescu: Nu, nu, nu, nu, nu! Vreau să…muncesc mai puțin!

Mihai Coste: Ăăă, să te….

Octavian Niculescu: Știi…Da. Practic, ei mă mai întreabă, mă mai consultă așa din când în când, pe parte tehnică mai mult decât pe….pe….

Mihai Coste: Bun! Acuma dacă fac contractu’, ăsta care va urma da?

Octavian Niculescu: Da!

Mihai Coste: Cu cine să vorbesc?

Octavian Niculescu: Cu Hospital ăștia!

Mihai Coste: Cu Hospital, da! Am înțeles! (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Da! Că ei execută, nu io, Tehnoplus!

Mihai Coste: Și-atuncea, tu ai capacitatea…vorbesc de ăăăă…a discuta cu ei pentru să-ncheiem celelalte… (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Șigur că da! Vorbim dacă e!

Mihai Coste:Celelalte… (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Sigur, în sensu’ că normal, trebuie să-i, na!

Mihai Coste: Da, trebe să-i iei la o poveste! Sau, mă rog, nu știu, acuma tu…

Octavian Niculescu: Da, da, da! Bine, e și importantă…discuția și d-asta!

Mihai Coste: Corect!

Octavian Niculescu: Na! Că persoana e prea importantă ca să…

Mihai Coste: Deci atâta ăăă..trebuie să știu cine va fi viitoru’ (neinteligibil) la discuție la contract! Ca să știu să băgăm lucrurile!

Octavian Niculescu: Ok! Rămâne să…

Mihai Coste: Da (neinteligibil) să-mi spui ”Dom’le, ăla e!”

Octavian Niculescu: O să-ți….

Mihai Coste: Te-ntâlnești cu omu’, tu dacă vrei să….

Octavian Niculescu: Sigur! Sigur!

Mihai Coste:…Sau dacă vrei să te retragi tu, să fii deoparte…

Octavian Niculescu: Vă comunic, o să vă comunic ăăă….

Octavian Niculescu: Da, da, da!

Mihai Coste: (neinteligibil) Mihai!

Octavian Niculescu: Bine, așa! O să-ți comunic Mihai, atunci care va fi persoana care să…să ține…să țineți legătura!

Mihai Coste: Ca să putem demara, e de-nceput!

Octavian Niculescu: Sigur! Da!

Mihai Coste: Dacă eşti undeva pe traseu, trebuie să ne facem jocurile şi să pregătim lucrurile să fie aranjate din start, ca să ştim cu cine mergem mai departe!

Octavian Niculescu: Am înţeles!

Mihai Coste: Ok!

Octavian Niculescu: Bine, aşa facem! Hai să văd cum…o sută şai…cât ai zis? O sută șai-una de mii? O sută șa…șa…fac io!

Mihai Coste: Fă socoteala, e (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Stai, stai! Do…stai că aduc…

În continuare se poate observa cum Octavian Niculescu părăsește biroul în care a purtat discuția cu Mihai Coste, preia dintr-un alt birou un calculator și revine în biroul unde se afla Mihai Coste, iar conversația continuă astfel:

Octavian Niculescu: Deci, cât zici că a fost contractu’? Două milioane, trei sute….

Mihai Coste: Opt zeci de mii (neinteligibil) nu știu!

Octavian Niculescu: Optzeci, haim rotund așa!

Mihai Coste: Așa!

Octavian Niculescu: Ori șapte la sută?

Mihai Coste: Da!

Octavian Niculescu: O sută șaiș-șașe de mii șase sute! Împărțit la…

Mihai Coste: Patru-opt, că atâta e!

Octavian Niculescu:….patru punct optzeș-unu, optzeș-unu hai să zicem!

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Treiș-patru de mii șase sute de euro!

Mihai Coste: Da, din care o venit zece!

Octavian Niculescu: Am înțeles, bine! Aaaaa, minus zece mii!

Mihai Coste: Zece mii o venit!

Octavian Niculescu: Am înțeles! Douăș-cinci de mii! Douăș-patru de mii șase sute…

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Douăș-cinci de mii, patru punct optzeș-unu, înseamnă…ăăăă…o sută douăj de mii, rotund!

Mihai Coste: Cât dă? (neinteligibil) dăm la…

Octavian Niculescu: Am înțeles! Da! O sută douăj de mii! Am înțeles! Bun! Mâine-o scot de dimineață și te sun și hai! Bine! Da” undeva în pr…după prânz așa o să fie!

Mihai Coste: Îți dai seama că, important e s-o rezolv, asta-i mai importantă (neinteligibil) decât cea de mâine, chiar dacă mâine le pot programa pe poimâine, nu-i o problemă, da tre s-ajung la Târgu Mureș! Da, nu știu, aș prefera chiar când mă duc încolo, da acuma, chiar dacă mai fac o manevră, nu-i problemă!

Octavian Niculescu: Bine! Hai să te conduc!

Mihai Coste: Mi-a părut bine!

Octavian Niculescu: Te pup!

Mihai Coste: Și eu te pup!

Octavian Niculescu: Stai să-ți dau….

Mihai Coste: (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Da!

Mihai Coste: Și cu sănătatea cum e (neinteligibil)?

Octavian Niculescu: Băi, am avut niște probleme cardiace. Hai!

Mihai Coste: Ai fumat?

Octavian Niculescu: Mult!

Mihai Coste: Ăăă…Ai redus sau ai?

Octavian Niculescu: Am oprit-o de trei luni!

Mihai Coste: Și cum stai?

Octavian Niculescu: După un stend (sic), stau bine!

Mihai Coste: Aici, sau?

Octavian Niculescu: Aici! Aici! Știi?! După un stend (sic) stau bine, da nu prea e-n regulă!

Mihai Coste: Acuma (neinteligibil) depinde te tine ce faci, ce….

Octavian Niculescu: Păi, da, da, da, da!

Mihai Coste: (neinteligibil) Lasă-te de tot dacă se poate, că până la urmă sănătatea-i cea mai importantă!

Octavian Niculescu: Păi da!

Mihai Coste: Mai dai și tu vreo cinci șase kile jos!

Octavian Niculescu: Ar trebui vreo cinsprezece!

Mihai Coste: Da, no, din ce se poate!

Octavian Niculescu: Da! Hai! Știți să ieșiți de-aici? Aveți Waze ceva, ce vă puneți?

Mihai Coste: Da, avem (neinteligibil)

Octavian Niculescu: Da? Bine! Servus!

Mihai Coste: Sănătate, numai bine!

Octavian Niculescu: Doamne ajută!

Mihai Coste: La revedere!

Octavian Niculescu: Servus! Numai bine! Sănătate!

La ora 16.29.34 cei doi interlocutori se despart, iar până la ora 16.43.03 când înregistrarea ambientală se încheie, Octavian Niculescu nu mai poartă nicio discuție cu vreo persoană”.

Din procesul verbal al percheziţiei la care a fost adăugat şi ”flagranutul”, redat chiar de procuror, reiese cum s-a desfăşurat acţiunea în ziua de vineri, 28 februarie 2020, în biroul şi anticamera Sorinei Pintea, de la spitalul judeţean de urgenţă din Baia Mare, procurorul rezumă apoi scurta discuţie purtată ambiental între denunţătorul Mihai Coste şi Sorina Pintea, pentru ca ulterior chiar el să scrie că tot probatoriul său în caz este format din declarații: declarație martor, declarație suspect, procese verbale de redare a conversațiilor purtate în mediul ambiental, înscrisuri şi planșe fotografice.

Mai mult, în final, chiar procurorul Marian Drăgulescu de la Secţia a II-a a DNA scrie că denunţătorul Mihai Coste obişnuia să mai ofere şi altor persoane bani cu împrumut (vezi cazul Goga Ovidiu, menţionat chiar de procuror în final), iar sumele să fie restituite după 6 luni, fără să existe un contract de împrumut.

Dacă nu a găsit la percheziţie contract de împrumut şi a găsit şi banii din punga lăsată în altă parte şi mutată, înseamnă că Sorina Pintea a luat mita este chiar deducţia procurorului.  

În plus, tot pe bază de declaraţii ale denunţătorului Mihai Coste, procurorul Mihai Drăgulescu a adăugat la suma de 120.000 de lei din pungă şi suma de 10.000 de euro pe care denunţătorul Mihai Coste susţine că a luat-o în decembrie 2019 de la şeful Tehnoplus pe Ardeal, Lucian George Tudor, ca să i-o dea Sorinei Pintea.

Iată constatările și logica procurorului DNA, Marian Drăgulescu, secția a II-a DNA:

”Prin procesul verbal din data de 28.02.2020, la ora 14.19, s-a procedat la constatarea flagrantă a infracțiunii de luare de mită săvârșită de Sorina Pintea în biroul acesteia.

Pătrunderea în birou și activitatea de percheziție ulterioară s-a realizat în baza mandatului de percheziție domiciliară emis de Tribunalul București.

În continuare vom reda mențiunile relevante din conținutul acestui proces verbal:

”(…) La orele 14.03, colaboratorul Mihai Coste, având asupra sa, sub geacă, suma de 120.000 de lei, într-o pungă de culoare neagră cu inscripția ”Orange” ce i-a fost predată la ora 14.00 de către procuror pe bază de proces verbal separat, a început deplasarea pe trotuar, către Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, fiind permanent supravegheat vizual de către organele de urmărire penală.

La ora 14.08, colaboratorul Mihai Coste a pătruns în incinta Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, prin intrarea laterală, ce conduce către biroul managerului Sorina Pintea, aflat la etajul 1, imediat în capătul scărilor.

În continuare, Mihai Coste a discutat cu secretara doamnei manager și a așteptat aproximativ 5 minute, după care a început discuția cu Sorina Pintea, care va fi redată într-un proces verbal separat.

La ora 14.18, colaboratorul Mihai Coste a ieșit din biroul managerului Sorina Pintea și a coborât scările ce conduc către ieșirea din spital, fără a deține asupra sa punga de culoare neagră cu inscripția Orange.

Imediat, în continuare, la ora 14.19, organele de urmărire penală au pătruns în anticamera biroului managerului Sorina Pintea și ulterior în biroul acesteia, ocazie cu care s-a constatat că Sorina Pintea era însoțită de doamna T.G.F.

În continuare, organele de urmărire penală și-au declinat calitatea și au prezentat mandatul de percheziție domiciliară doamnei Sorina Pintea.

Aceasta din urmă a fost întrebată dacă a primit, acum, vreo sumă de bani de la Mihai Coste, aceasta menționând că nu a primit nicio sumă de bani de la Mihai Coste, ci doar o pungă în care nu se știe ce se află.

În continuare, a indicat punga pe care a primit-o de la Mihai Coste, ocazie cu care s-a constatat faptul că punga de culoare neagră cu inscripția Orange era introdusă într-o altă pungă tip cadou, de culoare verde deschis, cu desen floral de culoare mov, direct pe fundul acesteia.

În interiorul pungii tip cadou, deasupra pungii de culoare neagră, era așezată o haină, tip pardesiu, de culoare verde închis, mărimea M, inscripția ”Nanushka”, despre care a arătat că îi aparține.

În continuare, punga de culoare neagră cu inscripția Orange a fost așezată pe masă, iar în interiorul ei s-a constatat faptul că se găsește, după numărarea bancnotă cu bancnotă, suma de 120.000 de lei, așezată în 6 teancuri a 100 de bancnote, fiecare cupiură de 200 de lei.

După numărarea bancnotelor, i s-a permis doamnei T.G.F. să părăsească biroul managerului.

Doamna Sorina Pinteaa a arătat că suferă de dermatomiozită și urmează următorul tratament medicamentos: cortizon și imunosupresoare. S-a recomandat de către organele de urmărire penală doamnei Sorina Pintea să nu întrerupă acest tratament cu atât mai mult cu cât ne aflăm în incinta unui spital public, să solicite să i se aducă medicamentația, inclusiv de către soț sau alte persoane și să i se administreze acest tratament.

(…) S-a procedat la efectuarea de fotografii judiciare a fiecărei bancnote ce compune suma de 120.000 de lei identificată în punga de culoare neagră cu inscripția Orange, în biroul managerului Sorina Pintea, în prezența acesteia, ocazie cu care s-a constatat că seriile tuturor bancnotelor ce compun suma de 120.000 de lei ce a fost predată colaboratorului Mihai Coste, în data de azi, la ora 14.00 conform mențiunilor din procesul verbal întocmit cu acest prilej și a planșei foto anexate.

(…) La cererea Sorinei Pintea s-au efectuat fotografii judiciare ale conținutului conversației purtate în perioada 26.10.2019-27.02.2020, prin intermediul aplicației Whatsapp, de pe numărul său cu Mihai Coste, utilizator al numărului de apel XXXX XXX XXX și salvat în telefon ca și contact ”Mihai L” și ”Mihai Liviu”, fără să se efectueze activități specifice percheziției informatice, telefonul fiind deblocat de Sorina Pintea iar conversațiile prezentate de aceasta în mod voluntar.

(…) În jurul orei 16.25, Sorinei Pintea i s-a administrat o perfuzie la cererea acesteia, efectuată în mod preventiv, cu vitamina C și perfalgan (paracetamol) de către o asistentă din cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului.

Sorina Pintea a fost permanent lucidă și cooperantă, asistând la activitățile consemnate în prezentul proces verbal.

I s-a solicitat doamnei Sorina Pintea să indice încăperea în care a primit punga de culoare neagră, inscripționată Orange, ocazie cu care aceasta a condus organele de urmărire penală într-o încăpere alăturată biroului în care a fost identificată de către organele de urmărire penală și în care se intră din anticamera/holul în care se află secretara acesteia.

Sorina Pintea a arătat că după ce a recepționat punga de la Mihai Coste și după părăsirea de către acesta a biroului, a luat punga cu bani și a introdus-o în punga în care a fost identificată, pe biroul ei, unde a pus-o personal.”

”Vom prezenta în continuare, rezumativ, faptul că din comunicarea purtată în mediul ambiental în biroul Sorinei Pintea de aceasta și de suspectul Mihai Coste, rezultă fără dubiu faptul că Sorina Pintea cunoștea foarte bine, contrar celor menționate în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante redat anterior, nu doar că punga neagră cu inscripția Orange primită de la Mihai Coste se aflau bani, ci și cuantumul exact al acestei sume.

Totodată, în comunicare Sorina Pintea spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract și recunoaște că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a și fost adus la cunoștință de intermediarul Mihai Coste lui Octavian Niculescu cu ocazia întâlnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul Tehnoplus Medical SRL ce a fost redată anterior.

Sorina Pintea a exclamat chiar ”super tare” după ce a aflat că Octavian Niculescu i-a trimis 120.000 de lei, respectiv ”perfect”, după ce a aflat că Octavian Niculescu a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract.

După ce suspectul Mihai Coste îi comunică Sorinei Pintea faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie 2019, Sorina Pintea confirmă spunând ”da”.

Astfel, din întreg materialul probator rezultă în esență următoarele:

• Sorina Pintea are calitatea de funcționar public, manager al Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, spital public

• Sorina Pintea a primit de la suspectul Mihai Coste suma de 10.000 de euro, în Baia Mare, în luna decembrie 2019, care proveneau de la Hospital Tehnical Solutions SRL

• Sorina Pintea a primit de la suspectul Mihai Coste suma de 120.00 de le în sediul Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, în data de 28.02.2020, care i-au fost dați anterior, în data de 27.02.2020, de martorul colaborator Octavian Niculescu, administrator al SC Tehnoplus Medical SRL și persoană apropiată de conducerea Hospital Tehnical Solutions SRL

• Sorina Pintea a deținut funcția de manager al Spitalului la momentul ambelor remiteri

• aceste sume de bani nu i se cuveneau acesteia și au fost primite în legătură cu derularea contractului de execuție lucrări nr.4245/12.02.2019 încheiat între acest spital public în calitate de achizitor și Hospital Tehnical Solutions SRL în calitate de antreprenor/executant.

• Împrejurarea că aceste sume de bani nu i se cuveneau rezultă nu doar din discuțiile purtate în mediul ambiental în care se vorbește clar că sumele date reprezintă procente din valoarea contractului, ci și din împrejurarea că nu s-a identificat în birou, anticameră sau camera alăturată vreun contract de împrumut iar domnul Goga Ovidiu, conform mențiunilor din procesul verbal de percheziție domiciliară și prindere în flagrant a arătat că a împrumutat în trecut o sumă de bani de la suspectul Mihai Coste pe care i-a restituit-o după aproximativ 6 luni

• Din acest considerente, având în vedere că nu există vreunul din cazurile prevăzute de art.16 alin 1. CPP și există probe, materializate în declarație martor, declarație suspect, procese verbale de redare a conversațiilor purtate în mediul ambiental, înscrisuri, planșe fotografice din care rezultă bănuiala rezonabilă că Sorina Pintea a săvârșit infracțiunea de luare de mită”.