Devenită şi doctor în drept în 2007, judecătoarea Mariana Ghena a ajuns de la Curtea Supremă, în 2017, membru CSM şi direct preşedinte al CSM.
În proiectul său de mandat ca membru CSM în perioada 2017-2022, chiar judecătoarea Mariana Ghena a susţinut că pentru judecătorii ÎCCJ, la eliberarea din funcţie, accesul trebuie să se facă “fără examen” în profesiile juridice de avocat şi notar şi că trebuie “să se excludă răspunderea materială a judecătorului sau limitarea acesteia doar la ipoteza existenţei unei hotărâri de condamnare a magistratului în legătură cu hotărârea pe care acesta a pronunţat-o anterior”.
“Răspunderea materială a judecătorului nu poate fi nici general acceptată şi nici încurajată. Judecătorul nu trebuie să-şi desfăşoare activitatea sub ameninţarea unei pedepse pecuniare, a cărei posibilitate poate să-i afecteze obiectiva judecată. Judecătorul trebuie să fie apărat de răspundere în ceea ce priveşte plângerile îndreptate împotriva sa, în legătură cu execitarea cu bună credinţă a funcţiei”, scria judecătoarea Ghena care recunoştea că sistemul judiciar are o “imagine negativă” care trebuie “grabnic ameliorată”, fiind supărată şi că judecătorii sunt denigraţi sau criticaţi public, motiv pentru care cerea “reacţii publice ferme”.
Mai scria judecătoarea Ghena în acelaşi proiect al său de viitor membru CSM că “este de importanţă fundamentală ca instanţele să inspire încredere pentru public”, că “este o legătură indisolubilă între finanţarea sistemului judiciar şi independenţa judecătorului, prima generând condiţiile în care instanţele îşi îndeplinesc atribuţiile” şi că orice persoană “are dreptul la un proces echitabil”, astfel trebuie respectată prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la viaţă privată.
Doamna Gheana ştia însă de ce aşterne toate aceste lucruri. Un om de sistem, fără vreun principiu solid, judecătoarea Mariana Ghena a pendulat de-a lungul timpului “dintr-o tabără în alta”, în funcţie de cum a migrat polul puterii în sistemul judiciar. Să fie bine bine ca să nu fie rău. În general, pentru ea.
În noiembrie 2015, când Laura Codruţa Koveşi era şefă a DNA şi Secţia I a DNA a dispus reţinerea în vederea arestării avocatei Rodica Constantinovici şi Crinuţei Dumitrean, fost preşedinte ANRP, însărcinată în 7 luni, judecătoarea de drepturi şi libertăţi a Secţiei Penale a Curţii Supreme, Mariana Ghena, o apropiată a Codruţei Koveşi la acea vreme, a aprobat-o fără a clipi, bâgând avocatul în arest şi pe însărcinata Crinuţa Dumitrean, a doua oară, în puşcărie.
Istoria factuală şi obiectivă a speţei penale în care judecătoarea Mariana Ghena a dispus arestări pe bandă rulantă, arată că dosarul cu pricina a fost restituit chiar de colegii de la Curtea Supremă ai judecătoarei de 2 ori procurorilor DNA pentru că din dosar nu se înţelegea nimic, descrierea procurorilor privind comiterea faptelor era ilogică şi ca dovadă că în dosar nu era nimic, că procurorii nu aveau probe nici măcar pentru vreo trimitere în judecată, darămite pentru măsuri preventive, în acest an, DNA a clasat dosarul Oltean în care Mariana Ghena a dispus arestări preventive.
Citeşte aici Dezvăluiri exclusive din dosarul Oltean, implicarea SRI, adjunctul directorului SRI, Adrian Ciocârlan. Arestările în 4 minute, la SRI
Dacă Crinuţa Dumitrean a fost condamnată în primă instanţă în alt dosar, cealaltă avocată, Rodica Constantinovici, arestată şi ea degeaba în dosarul Oltean s-a îndreptat împotriva instanţei şi, la finalul anului trecut, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că avocata Rodica Constantinovici a fost “privată nelegal de libertate”, că “măsura arestării preventive nu se justifica iar privarea nelegală de libertate a cauzat prejudicii ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizică, integritatea psihică, demnitatea, imagina personală, reputaţia profesională”.
Decizia nu este definitivă, a fost atacată şi de DNA şi de statul român prin Ministerul de Finanţe însă, dacă aceasta rămâne definitivă, corect şi moral ar fi ca judecătoarea Ghena şi nu românii să-i plătească din buzunar 50.000 de lei despăgubiri avocatei Constantinovici arestate nelegal de către judecătoarea “de drepturi şi libertăţi” Mariana Ghena în dosarul clasat chiar de DNA.
În privinţa investigării magistraţilor care comit ilegalităţi, ca preşedinte al CSM, membru şi judecător al CSM, Mariana Ghena s-a opus înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor comise de magistraţi, spunând că aceasta “nu e necesară” şi nici “nu se justifică”, însă în privinţa “bănuţilor” magistraţilor, încă de la intrarea în CSM, judecătoarea Mariana Ghena a fost o apărătoare a veniturilor uriaşe ale acestora din bani publici în sistemul neperformant. Ca, de altfel, şi restul membrilor CSM.
Cumva, “normal”, dacă ne uităm la declaraţia de avere a judecătoarei CSM, Mariana Ghena.
Judecătorul CSM Mariana Ghena, membru al Secţiei de Judecători din CSM, a încasat, potrivit declaraţiei de avere din 2019, venituri ca membru CSM, din diferenţe salariale de la Curtea de Apel Galaţi, din diferenţe salariale ÎCCJ, din diferenţe salariale CSM, din prevederile OUG 27/2006, din deconturi de diurnă delegaţie internă şi transport în valoare de 10.496 de euro de la stat, bani publici, raportat la fiecare lună a anului 2018.
Soţul judecătoarei, Tudor Ghena, avocat în baroul Bucureşti, şi-a declarat venituri de doar 6500 de lei în tot anul 2018, adică de 115 de euro, lunar!
Familia Ghena, potrivit declaraţiei de avere din 2019, a avut un venit de 10.611 euro lunar pe 2018.
Judecătoarea Ghena mai deţine alături de soţul său terenuri agricole şi în intravilan în Galaţi şi Crângu/Teleorman de 1823,37 de mp şi aproape 2 ha, mai are 2 apartamente în Bucureşti şi Galaţi şi 2 case de locuit în Galaţi şi Teleorman, are 3 autoturisme şi posedă în conturi 287.292 lei. Judecătoarea şi-a mai declarat şi un act de donaţie pentru fiică de 450.000 de lei în scopul achiziţionării unui imobil.
