Jurnaliştii CNBC remarcă faptul că liderii industriei tehnologice americane au avut de la început o relaţie strânsă cu oficialii din Washington DC dar în contextul anilor 2020, congresmanii iau în considerare să adopte noi legi şi reforme în industrie pentru a reglementa atât confidenţialitatea în industria digitală cât şi problematica fuziunilor.
CNBC aminteşte de răspunsul dat în Congresul SUA de CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, senatorului republican, Lindsey Graham, căruia i-a spus că “nu i se pare că are monopol în domeniu”, moment în care audienţa din Congres a început să râdă, iar după un an şi jumătate, Facebook a început să se confrunte cu investigaţii antimonopol ale Comisiei Federale de Comerţ, comisiei juridice din Camera Reprezentanţilor şi o coaliţie de 47 de procurori din 47 state ale SUA. Mai mult, ministerul Justiţiei american derulează o revizuire puternică şi vastă a modului cum funcţionează industria tehnologică americană, iar parlamentarii doresc să introducă în Congres o legislaţie care vizează reducerea puterii şi influenţei uriaşe pe care o au companiile de tehnologie.
Dacă la început relaţia dintre Washington şi industria Silicon Valley a fost strânsă, în anii 2010-2019, scandalurile au fracturat această relaţie de încredere.
Jurnaliştii CNBC menţionează că din 2008, preşedintele Obama şi-a pus toată încrederea în industria Big Tech care l-a ajutat să câştige preşedinţia SUA, la fel ca şi-n 2012, în tot acest timp, oameni din industrie sau companii, devenind angajaţi în campania electorală sau chiar în administraţia Obama iar, potrivit unui raport publicat de The Intercept în 2016, – între administraţia Obama şi Google şi afiliaţii săi au avut loc cel puţin 427 de întâlniri.
Însă la jumătatea deceniului, unele îngrijorări latent cu privire la industria tehnologică americană au început să crească, notează CNBC. Casa Albă a început să ia măsuri pentru promovarea concurenţei în toată economia, iar în 2016, Obama a emis un executive order/ordin prezidenţial prin care a cerut tuturor agenţiilor şi departamentelor federale să evalueze şi să sugereze acţiuni pentru revigorarea concurenţei în toate sectoarele economiei americane. În urma ordinului emis de Obama, un raport a semnalat îngrijorări cu privire la concurenţa în zona industriei tehnologice dar totul s-a oprit în ceea ce priveşte o acţiune antimonopol în industria Big Tech.
Departamentul de Justiţie al SUA, de exemplu, a acţionat în judecată pentru a bloca o fuziune de 39 de miliarde de dolari între AT&T şi T-Mobile, susţinând că această uniune ar fi dăunătoare pentru consumatori şi inutilă pentru a dezvolta reţeaua wireless a AT&T. În cele din urmă, cele două puternice companii americane au renunţat la planul de fuziune în septembrie 2011, punând AT&T în dificultate pentru o datorie de 4 miliarde de dolari în cash şi spectrum rights datorate companiei mama a T-Mobile, Deutsche Telekom.
Jurnaliştii CNBC aduc aminte de scandalurile în care Google a fost implicată, şi Apple – care a refuzat să deblocheze un telefon la cererea FBI, şeful Apple, Tim Cook apelând chiar la o hotărâre judecătorească şi susţinând că printr-o asemenea decizie Apple ar fi pus toţi utilizatorii Iphone în pericol. Însă, în cele din urmă, FBI a deblocat telefonul – din atacul San Bernardino- cu ajutorul Israelului şi fără ajutorul Apple.
În cele din urmă, parlamentarii au devenit convinşi că ei şi autorităţile de reglementare ar trebui să facă ceva în privinţa Big Tech. Specialişti în drept au început să pună în discuţie interpretările tradiţionale ale legilor antimonopol, care măsoară standardul de bunăstare al consumatorului bazat pe preţ. Acest standard nu este adecvat pentru a măsura prejudiciul produs de o compania tehnologică precum Amazon, susţineau chiar studenţi de atunci ai Universităţii Yale, care spuneau că însăşi structura firmei a permis Amazon să ţină preţurile scăzute, eludând prevederile antimonopol.
“Aceste companii foarte mari sunt foarte vizibile, nu sunt la fel cum sunt companiile petroliere sau cele siderurgice pe care nu le vezi. Acestea sunt companii care se confruntă cu consumatorii, care fac parte din viaţa ta de zi cu zi”, susţinea şi profesorul de drept Harry First de la Universitatea din New York.
Al doilea scandal care a străpuns cercurile academice a fost Cambridge Analytica. În martie 2018, The Guardian, New York Times şi ITN au arătat oamenilor cum Cambridge Analytica a obţinut date Facebook fără consimţământul utilizatorilor şi le-a folosit pentru a ajuta campania electorală a lui Donald Trump din 2016.
Scandalul a stârnit furie la acel moment, americanii fiind divizaţi în urma alegerilor prezidenţiale şi o parte din ei erau preocupaţi de interferenţa rusă în alegeri, prin intermediul platformelor de socializare, o problemă serioasă lovind Congresul SUA.
Dacă anii 2010 pot fi văzuţi ca Vestul Sălbatic în materie de industrie Big Tech, anii 2020 vor fi probabil anii regulilor în Big Tech. Deşi nu se ştie cum se vor încheia investigaţiile, parlamentarii şi autorităţile de reglementare ale statului sunt dornice să menţină puterea industriei.
Este posibil ca atenţia să se mute în Congres ca el să facă schimbările în legile antimonopol în condiţiile în care parlamentarii pun la îndoială modul în care legile sau lipsa unor prevederi au permis Big Tech să crească atât de rapid şi să evite obstacolele legale, vor fi şi decizii ale instanţelor, iar autorităţile de reglementare se întreabă cât valorează companiile de date, cine poate deţine aceste date şi ce ar trebui să facă un consumator ca să-şi ia datele şi să le mute în altă parte.
Liderii Congresului pregătesc, de asemenea, o lege prin care regândesc modul în care companiile Big Tech sunt protejate de răspundere vizavi de conţinutul postat de utilizatorii lor şi există şi diverse iniţiative legislative împotriva monopolului în industria tehnologică.
Spre deosebire de Facebook, Twitter a anunţat că interzice publicitatea politică pe platforma sa. Şi mai există o mare necunoscută care poate influenţa evoluţia următorului deceniu.
“Elefantul din cameră îl reprezintă alegerile prezidenţiale din SUA din 2020” şi modul cum joacă companiile Big Tech, spune, citat de CNBC, Doug Melamed, avocat şi important profesor de drept al Universităţii Stanford, specializat în problematică.
