Într-un al doilea răspuns în baza legii 544/2001 şi prevederilor legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor- ultima lege în vigoare stabilind că “orice act administrativ emis sau încheiat de orice autoritate publică care priveşte sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare este informaţie de interes public la care accesul liber este garantat“- ministerul Justiţiei, în mod intenţionat şi eronat, interpretează că prevederea legală se referă la “serviciile de informaţii”.
Ca atare, ministerul Justiţiei refuză pentru a doua oară să dea publicităţii poziţia României în privinţa SIIJ, transmisă la CJUE, reinterpretând de data aceasta chiar normele legilor în vigoare- 544/2001 şi 303/2004.
În ciuda interpretărilor şi ipotezelor invocate de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, legea 303/2004 stabileşte clar umătoarele:
- “actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat“
Ministerul Justiţiei recunoaşte însă că cererea şi documentele se referă la o procedură judiciară în curs, exact cum prevede legea, că este vorba de acte ale unei autorităţi publice naţionale, exact aşa cum prevede şi legea, dar susţine în mod fals că toate acestea se referă la “serviciile de informaţii“, interpretând şi conexând şi subsumând alte articole din legea 303/2004, acest lucru nefiind deloc prevăzut în alin. 9 al art 7 din legea 303/2004.
Mai mult, Ministerul Justiţiei contrazice legea spunând că prevederile acesteia “nu pot fi considerate (n.m. de Ministerul Justiţiei) ca o excepție generală de la Legea 544/2004 privind liberul acces la informații“, deşi derogarea generală de la prevederile art.12 din legea 544/2001 este în vigoare şi este prevăzută de lege, pentru ca oricum, în final, să susţină că solicitările trebuie adresate MAE care refuză la fel ca şi MJ să dea publicităţii punctele de vedere transmise la CJUE.
Refuzul ministeului Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, de a da publicităţii poziţia României în privinţa SIIJ la CJUE este al doilea, într-un şir lung de refuzuri la care s-au alăturat şi Ministerul Afacerilor Externe şi Parchetul General- toate transmiţând că nu vor să dea publicităţii poziţia României în privinţa SIIJ în procesele de la CJUE, poziţia anterioară fiind dată publicităţii.
Până acum, doar CSM a transmis în baza aceleiaşi legi 544/2001, poziţia României în privinţa SIIJ transmisă la CJUE, în ciuda opoziţiei şi refuzului MAE, MJ şi PG- precedenta poziţie a României fiind dată publicităţii, iar noua poziţie a României se bazează pe un memorandum adoptat la finalul anului trecut, de Guvernul Ludovic Orban, la propunerea MJ- Cătălin Predoiu.
Memorandumul adoptat de Guvernul Orban conţine o serie de neadevăruri, aşa cum au sesizat mai multe asociaţii de magistraţi, a fost adoptat fără consultarea sistemului judiciar, este contestat de magistraţi şi contrazice 7 decizii obligatorii şi definitive ale unicei instanţe de jurisdicţie constituţională din România.
