Cel mai probabil, el va deveni noul cancelar al Austriei, arată presa austriacă.

Criza politică din țară a survenit după ce Karl Nehammer, liderul Partidului Popular Austriac (ÖVP), a demisionat din funcția de cancelar pentru că nu a putut conveni asupra unei coaliții.

Partidul FPÖ se opune sancțiunilor anti-ruse și livrărilor de arme către Ucraina.

În alegerile legislative din 2024, Partidul Libertatea din Austria (FPÖ) a ocupat primul loc, câștigând 28,8% din voturi și obținând cel mai bun rezultat din istoria partidului. De atunci, celelalte partide clasare în alegeri  – ÖVP, SPÖ și NEOS – au încercat să formeze un „cordon sanitar”, să izoleze câștigătorii, și să facă ele un Guvern.

În ianuarie 2025, discuțiile inițiale dintre ÖVP, SPÖ și NEOS au eșuat. Acest lucru l-a determinat pe cancelarul austriac Karl Nehammer să își anunțe demisia din funcția de cancelar al Austriei și numirea lui Christian Stocker ca nou lider al ÖVP.

FPÖ și-a condiționat rolul într-un guvern de coaliție de asumarea rolului de cancelar de către Herbert Kickl, alesul său de extremă dreapta.

Kickl și FPÖ susțin mișcarea identitară, care favorizează „remigrarea” forțată a europenilor non-etnici din Austria.

Stocker a anunțat că ÖVP va elimina „cordonul sanitar” istoric care înconjoară FPÖ în cancelaria austriacă, marcând atât prima dată când un partid de extremă dreapta și etnonaționalist a câștigat cele mai multe locuri într-un scrutin legislativ sau a preluat funcția de cancelar în Austria după al Doilea Război Mondial.

🚨🇨🇦 TRUDEAU OUT, POILIEVRE IN? CANADA’S POLITICAL PLOT TWIST

Trudeau’s likely resignation is setting the stage for Pierre Poilievre, the Conservative firebrand polling at a whopping 92% to be Canada’s next PM.

Talk about a political mic drop.

While Trudeau’s Liberals panic… pic.twitter.com/7jGofwrc7c

— Mario Nawfal (@MarioNawfal) January 6, 2025

Justin Trudeau a demisionat din funcția de lider al Partidului Liberal din Canada, dar va rămâne prim-ministru până la alegerea unui înlocuitor.

Premierul canadian Justin Trudeau va anunța luni că se va retrage din funcția de lider al Partidului Liberal, aflat la putere, dar va rămâne prim-ministru până la alegerea unui nou lider, a declarat pentru CNN o sursă apropiată premierului.

Trudeau, lider al Partidului Liberal timp de 11 ani și prim-ministru timp de nouă ani, s-a confruntat cu un set tot mai mare de crize, de la amenințările tarifare ale lui Donald Trump la demisia unor aliați cheie și sondaje de opinie dezastruoase.

Demisia sa ar fi văzută ca o alegere a premierului de a sări din barcă înainte de a fi împins din aceasta, înainte de alegerile generale care vor avea loc la sfârșitul acestui an și pe care se așteaptă să le piardă.

Această mutare ar lăsa Partidul Liberal fără un lider permanent înainte de alegerile generale,  sondajele aratând că va pierde categoric în fața Partidului Conservator de opoziție, condus de înflăcăratul Pierre Poilievre.

Alegerile trebuie să aibă loc până la 20 octombrie, dar ar putea fi devansate.

Comitetul executiv național al Partidului Liberal, care controlează problemele legate de conducere, urmează să se reunească săptămâna aceasta, probabil după reuniunea grupului parlamentar.

Trudeau a fost ales de trei ori, cel mai recent în 2021, când a rămas la putere, dar și-a pierdut majoritatea guvernamentală. De atunci, Partidul Conservator, condus de firebrandul Pierre Poilievre, și-a construit un avans față de Partidul Liberal de peste 20 % în mediile sondajelor naționale.

„Alegerile din 14 mai, unul dintre scrutinele cu cea mai mare participare din istoria noastră, s-au desfășurat într-o atmosferă de sărbătoare care se potrivește democrației noastre, cu prudența și înțelepciunea națiunii noastre iubite.

Națiunea noastră și-a protejat liberul arbitru în ciuda ingineriei politice din Qandil, Pennsylvania, canalele de socializare și coperțile revistelor străine.

Indiferent de rezultat, câștigătorul alegerilor din 14 mai a fost democrația turcă și națiunea turcă cu cei 85 de milioane de membri ai săi.

Cu peste 27 de milioane de voturi, națiunea noastră ne-a arătat încă o dată o mare favoare, cu 49,51 % din voturi, și, prin acordarea majorității Alianței Populare în Marea Adunare Națională a Turciei, a confirmat că are încredere și crede în noi și în Alianța noastră și că își vede viitorul aici.

La 14 mai, aș dori să le mulțumesc tuturor cetățenilor mei care au mers la urne și și-au reflectat voința liberă, precum și fiecăruia dintre cei 56 de milioane de locuitori ai noștri, inclusiv celor din străinătate, pentru contribuțiile și voturile lor respectabile care au dat viață democrației.

Prin maturitatea de care a dat dovadă ieri, Turcia a demonstrat că este una dintre țările cu cea mai avansată cultură democratică din lume.

Conform anunțurilor făcute de Consiliul Electoral Suprem, în ciuda diferenței de 2 milioane și jumătate de voturi dintre noi și cel mai apropiat rival, alegerile prezidențiale au fost lăsate pentru turul al doilea cu o diferență de mai puțin de jumătate de punct.

În calitate de politician care nu a recunoscut niciodată de-a lungul vieții sale o altă putere decât voința națiunii și nu s-a abătut niciodată de la direcția trasată de națiune, respectăm această voință manifestată în urnele de vot.

Până pe 28 mai, ne vom îndeplini responsabilitatea față de națiunea noastră iubită alergând fără oprire, odihnindu-ne și alergând cu dragoste.

Pe 14 mai, vom crește și mai mult rata de vot pe care am atins-o și vom ieși victorioși din alegerile din 28 mai, și sperăm că vom obține un succes istoric.

Am început să lucrăm pentru 28 mai începând de astăzi, în conformitate cu viziunea noastră privind Secolul Turciei, spunând fără oprire, continuând să mergem.

Aș dori să exprim faptul că aspirăm la voturile tuturor cetățenilor mei, indiferent de partidul politic pe care și-au pus inima.

Fie ca Dumnezeu să ne ajute”

Tarihimizin en yüksek katılımlı seçimlerinden biri olan 14 Mayıs seçimleri, aziz milletimizin basiret ve ferasetiyle demokrasimize yakışır bir şölen havası içinde gerçekleşmiştir.…

— Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) May 15, 2023

Update 19.35. Declarația lui Sinan Ogan, candidatul la președinție al Alianței ATA, cu privire la turul al doilea: „Vom anunța pe cine vom susține în 1-2 zile”

Update 17.57. Cotidianul turc Cumhuriyet, considerat cândva credibil, în ciuda liniei sale extrem de seculatiste, a devenit gluma zilei. „Erdogan a pierdut”, susține ziarul pe prima pagină. Gestionarea directă a percepției, scrie un jurnalist turc.

Turkey’s Cumhuriyet daily, once regarded as credible, despite its fiercely secularist line, has become a joke of the day.

“Erdogan has lost” the newspaper claims in the front page. Outright perception management pic.twitter.com/tTSHvJS2qh

— Ragıp Soylu (@ragipsoylu) May 15, 2023

Update 17.43. Ministrul grec de externe Nikos Dendias a evaluat turul doi al alegerilor prezidențiale după rezultatele de duminică din Turcia.

Nikos Dendias a spus: „Se pare că hegemonia absolută a lui Erdogan nu a luat sfârșit, în ciuda previziunilor Occidentului. Sperăm întotdeauna la ce este mai bun, dar ne pregătim și pentru ce e mai rău” .

Atrăgând atenția asupra sondajelor preelectorale greșite din Turcia, Dendias a spus: „Turcia este o țară imensă, cu o mare profunzime, care este greu de urmărit în sondaje”.

Yunanistan'dan seçim mesajı:
'En kötüsüne de hazırlanıyoruz…'https://t.co/3EPPJyNYEk pic.twitter.com/aWVpZlhvnR

— Cumhuriyet (@cumhuriyetgzt) May 15, 2023

Update 16.57. A fost anunțat noul calendar electoral în Turcia, având în vedere că s-a stabilit că va exista un tur 2 al alegerilor prezidențiale pe 28 mai.

Campania electorală începe astăzi. Perioada de propagandă pentru candidatul Alianței Populare, Recep Tayyip Erdoğan, și candidatul Alianței Naționale, președintele CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, care au dreptul de a participa la al doilea tur de scrutin, începe de astăzi.

Nu va exista nicio schimbare pe buletinele de vot retipărite pentru cei doi candidați.

Votarea în străinătate pentru cel de-al doilea tur de scrutin va începe pe 20 mai, iar votul în străinătate se va încheia pe 24 mai.

Pentru prima dată în Turcia, alegătorii care se vor prezenta la urne pe 28 mai pentru al doilea tur de scrutin vor vota cu aceeași fișă de informare a alegătorului, la aceleași secții de votare unde au votat la primele alegeri.

Se așteaptă ca YSK să anunțe/ certifice rezultatele finale ale alegerilor la 1 iunie, în urma proceselor de contestare.

İkinci tur oy pusulası belli oldu.https://t.co/Wy25u7NBcR pic.twitter.com/ROABT9Bdg3

— TRT HABER (@trthaber) May 15, 2023

Cumhurbaşkanı Seçimi'nin ikinci turu için seçim takvimi başladıhttps://t.co/7GDhcSzBtJ pic.twitter.com/g6hMcOmrvc

— BirGün Gazetesi (@BirGun_Gazetesi) May 15, 2023

Update 16.31. Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul Opoziției care susținea ieri în mod fals că este înaintea lui Erdogan în privința rezultatelor, a postat un mesaj pe Twitter: „Suntem aici. Luptați până la capăt”.

Buradayız. Sonuna kadar mücadele. pic.twitter.com/37rBQEectn

— Kemal Kılıçdaroğlu (@kilicdarogluk) May 15, 2023

Update 15.54. „Erdogan primește 49,51% din voturi, Kılıçdaroglu 44,88%, în timp ce rezultatele a peste 35.000 de buletine de vot ale alegătorilor care au votat în străinătate nu au fost încă numărate, dar ele nu vor schimba decisiv rezultatul în favoarea primilor 2 candidați. Numărarea voturilor de la secțiile de votare din Turcia este 100% finalizată”, a declarat Ahmet Yener, șeful Înaltei Comisii Electorale Turciei.

YSK Başkanı Yener: Yurt içi sandık sayısı yüzde 100 oranında açılmış olup, katılım oranı yüzde 88,92, yurt dışında ise yüzde 52,69 oranında bir katılım gerçekleşmiştir. pic.twitter.com/3dhBRrikiZ

— TRT Haber Canlı (@trthabercanli) May 15, 2023

Pentru prima oară în istorie, Turcia va organiza turul 2 în alegerile prezidențiale. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, din 1923, de când Mustafa Kemal Ataturk a devenit primul președinte al Turciei.

Comisia electorală a anunțat că niciun candidat nu a întrunit 50% +1 din voturile exprimate duminică. Turul 2 a fost stabilit pe 28 mai, cu Erdogan primul pe buletinul de vot.

După numărarea a 99,9% din voturi, Recep Tayyip Erdogan: a obținut 49,5% din voturi (27.088.360 de voturi) iar Kemal Kılıçdaroğlu: 44,89% (24.568.196 de voturi)

Numărul de urne din țară a fost deschis cu 100% , rata de participare în țară a fost de 88,92 % și 52,69 % în străinătate.

CITEȘTE ȘI…

The Economist și-a schimbat imaginea de copertă după ce a văzut rezultatele alegerilor din Turcia/ UPDATE

Avionul închiriat are o capacitate de transport de maximum 12 pasageri și poate zbura fără escală din București până în Keflavik (Islanda).

Conform Administrației Prezidențiale, vizita din Islanda va avea loc în perioada 16-17 mai 2023, iar președintele va coprezida cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei.

În acest an, președintele României a mai călătorit în vizitele oficiale din Asia și America de Sud cu avion închiriat de la GlobalJet.

Administrația Prezidențială nu dorește să comunice costul din bani publici al plimbărilor președintelui Iohannis cu avioanele de lux închiriate.

Update 15.21. Vor exista 50.000 de noi alegători în 14 zile în Turcia. Dacă alegerile prezidențiale vor merge în turul doi, pentru prima oară în istorie, în Turcia vor exista 50.000 de tineri alegători care vor împlini 18 ani. Ei vor vota pentru prima dată până pe 28 mai.

Update 15.00. 97,18 % din urnele din străinătate au fost deschise pentru alegerile prezidențiale. Rezultatele sunt următoarele:

Recep Tayyip Erdogan: 57,20%

Kemal Kılıçdaroğlu: 39,85%

Sinan Ogan: 1,90%

Update 14.57. Procuratura Generală din Istanbul a lansat o anchetă din oficiu asupra rezultatelor alegerilor și asupra celor care au făcut postări provocatoare pe rețelele de socializare la adresa alegătorilor din zona cutremurului. Alegătorii lui Kemal Kılıçdaroğlu au atacat cu ură victimele cutremurului! „Mi-aș fi dorit să fi murit mai mulți…”

Kemal Kılıçdaroğlu seçmeni depremzedelere nefret kustu! "Keşke daha çok ölseydiniz…"https://t.co/TAQoGgukbe pic.twitter.com/fRZeJKoxyU

— Haberet (@haberet2022) May 15, 2023

Update 14.52. Conform datelor de vot pe regiuni, Erdogan câștigă în 51 de provincii, adversarul său – în 30. În același timp, orașele mari (inclusiv Istanbul și capitala Ankara) au votat pentru candidatul opoziției.

În stațiunea provincia Antalya, actualul președinte pierde și el cu o marjă largă (40% față de 53% pentru Kılıçdaroglu). În Kahramanmaraş a câștigat Erdogan. În schimb, în provincia Hatay cea mai afectată de cutremurul din februarie, diferența este mai mică de un procent. La secțiile de votare din străinătate, după procesarea a ceva mai puțin de 90% din buletinele de vot, majoritatea l-a susținut pe președintele în exercițiu. În același timp, candidatul opoziției a câștigat în Rusia și România, de exemplu.

Update 14.46. După numărarea a 99,87% din voturi, Recep Tayyip Erdogan a obținut 49,50% din voturi (27.088.360 de voturi), iar Kemal Kılıçdaroğlu – 44,89% din voturi (24.568.196), diferența dintre cei fiind de peste 2,5 milioane de voturi.

Update 13.53. Procesul de apel la rezultatele alegerilor continuă din partea partidelor politice și a candidaților. Ultimele contestații pot fi făcute până mâine la ora 17.00. Purtătorul de cuvânt al CHP, Faik Öztrak: „Alegerile prezidențiale ajung cu siguranță  în turul al doilea. Adevăratele alegeri încep acum”.

Update 13.29. Președintele YSK, Ahmet Yener: Există 400 de mii de voturi nenumărate.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Revista britanică The Economist a făcut un pas înapoi astăzi, după ce a văzut rezultatele alegerilor din Turcia. Revista, care includea declarații de susținere a liderului CHP Kılıçdaroğlu înainte de alegeri, a scos această copertă după rezultatele alegerilor, anunță presa turcă.

Revista britanică de economie și politică, The Economist, a afișat o poziție deschisă înainte de alegerile din Turcia. Într-un articol publicat, The Economist a scris: „ Îl susținem pe Kılıçdaroğlu ca să fie următorul președinte al Turciei”.

Revista care îl ataca pe președintele Erdogan a avut, de asemenea, titlul „Cele mai importante alegeri din 2023” pe coperta sa de pe contul de Twitter.

Revista, care a atras reacții prin atitudinea față de manipularea alegerilor, a făcut un pas înapoi după primele rezultate și și-a schimbat poza de copertă.

The Economist'ten geri adım.

Kemal Kılıçdaroğlu'nu destekleyen İngiliz dergi, seçim sonuçlarının ardından tartışma yaratan kapağı kaldırdı. pic.twitter.com/dDjA6N1byd

— Haber Anadolu (@haberanadolu_) May 15, 2023

Numărarea oficială a voturilor arată că Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2023 mai multe voturi decât în 2018 – 26,8 milioane de voturi ( față de 26,3 milioane) iar contracandidatul său – Kemal Kılıçdaroğlu a obținut 24,4 milioane de voturi.

Astfel, la numărarea a 99,38% din voturi- Erdogan are 49,42% din voturi iar Kılıçdaroğlu – 44,95%, niciunul nevând voturi necesare până acum pentru a ajunge din primul tur președinte.

În ceea ce privește alegerile parlamentare, alianța de partide condusă de Erdogan a obținut majoritatea în Parlamentul turc, în timp ce alianța contracandidatului Kılıçdaroğlu s-a plasat mult sub așteptările electorale.

İşte Meclis’te yeni sandalye dağılımı… pic.twitter.com/iWadV0Gdcq

— TRT HABER (@trthaber) May 15, 2023

Asta după ce ieri comisia a dat publicității tranzacțiile familiei Biden în relaționare cu România. (document aici/ link)

„În timp ce vicepreședintele Biden ținea prelegeri României despre politica anticorupție, în realitate, el a fost un panou publicitar ambulant pentru ca fiul și familia sa să strângă bani”, a declarat președintele comisiei, James Comer (R-Ky.), în cadrul unei conferințe de presă de dimineață, arată ziarul american.

Comer, flancat de alți membri ai comisiei, a promis că respectiva comisie va merge până la capăt în ceea ce privește implicarea președintelui Biden în România și în aventurile din națiuni precum China, Rusia și Ucraina, cu mai multe citații pentru înregistrări bancare și de altă natură.

„Nu am văzut niciodată o familie prezidențială să primească aceste sume de bani de la adversari din întreaga lume – vorbim doar despre câteva țări astăzi”, a declarat Comer.

Conferința de presă s-a concentrat pe transferurile către familia Biden din China și România – două țări în care Joe Biden a contribuit la conducerea politicii americane în timpul administrației Obama-Biden.

„Vreau să fiu clar: această comisie investighează afacerile dubioase ale președintelui Biden și ale familiei sale, care au profitat de funcția publică a lui Joe Biden și au pus în pericol securitatea națională a țării noastre… Credem că președintele a fost implicat în acest lucru încă de la început, evident”, a declarat Comer.

„Mi-ar fi greu să cred că Hunter Biden a fost atât de carismatic încât să convingă cetățeni străini să vireze milioane de dolari nu doar în contul său, ci și în conturile a opt membri ai familiei sale”, a adăugat el. „Credem că a existat un randament al investiției”.

Asocierea lui Hunter Biden cu omul de afaceri român Gabriel Popoviciu este unul dintre angajamentele mai puțin cunoscute ale familiei Biden cu asociați controversați din țările în care Joe Biden a avut influență în calitate de vicepreședinte.

Într-o notă de 36 de pagini, miercuri dimineață, comisia Camerei a prezentat înregistrări bancare citate pentru a descrie modul în care 3 milioane de dolari ar fi fost transferate de la Bladon Enterprises a lui Popoviciu la Robinson Walker LLC – controlată de partenerul de afaceri al lui Hunter, Rob Walker – între noiembrie 2015 și mai 2017.

Din cele 3 milioane de dolari, nota spune că aproximativ o treime – 1.038 627,08 dolari – au fost transferați în conturi bancare aparținând lui Hunter Biden, primei nurori Hallie Biden și unui membru anonim al familiei Biden.

Sumele din România reflectă o împărțire similară a unei sume de aproximativ 3 milioane de dolari la începutul anului 2017 de la firma chineză CEFC China Energy, din care aproximativ o treime a fost împărțită între Hunter, Hallie, primul frate James Biden și un Biden neidentificat, potrivit unui memo al Comitetului de Supraveghere din martie

„Departamentul de Justiție trebuie să se ridice și să investigheze”, a declarat reprezentanta Nancy Mace (R-SC). „Noi am făcut treaba pentru ei, așa că nu au voie să o dea în bară”.

„Familia Biden nu are cu adevărat o afacere”, a intervenit reprezentantul Byron Donalds (R-Fla.). „Nu există nicio structură de afaceri în jurul acestei familii, cu excepția politicii.”

„Băieți, voi, cei din presă, aceasta este o pradă ușoară”, a spus Donalds după ce a descris un labirint de 16 SRL-uri asociate cu Biden care ar fi primit fonduri străine. „Vă dau chestii de Pulitzer”.

Comer a încheiat conferința de presă prin identificarea a nouă membri ai familiei Biden care ar fi primit fonduri străine.

Contul sau conturile neidentificate ale familiei Biden care au primit veniturile din România au primit 80.000 de dolari pe parcursul a patru tranzacții, se arată în memoriu.

După nota anterioară a comisiei, în care se menționa că un Biden neidentificat a primit veniturile CEFC, echipa juridică a lui Hunter Biden a emis o declarație prin care a negat că altcineva în afară de cei trei Biden menționați a fost plătit.

Hallie Biden a primit 10.000 de dolari de la firma lui Walker – aparent din venitul românesc – în februarie 2017, potrivit memorandumului, care clarifică scopul unei plăți la care se face referire în documentul din martie.

Hallie, văduva regretatului fiu al lui Joe Biden, Beau, a primit 25.000 de dolari din venituri aparente din transferurile CEFC mai târziu în același an.

„Tranzacțiile din România arată dovezi de trafic de influență și o corelație între activitatea familiei Biden și a asociaților lor de afaceri și apoi responsabilitățile vicepreședintelui Biden în timpul mandatului”, se arată în noua notă.

„Comitetul este preocupat de modelul familiei Biden de a curta afaceri în regiuni ale lumii în care vicepreședintele de atunci a avut un rol important și a influențat politica SUA.”

Hunter Biden a început să lucreze pentru Popoviciu în 2015, în timp ce acesta se confrunta cu urmărirea penală pentru acuzații de corupție în țara sa de origine.

La un moment dat, cel de-al doilea fiu de atunci a aranjat un acord secundar separat cu magnatul în afara firmei sale de avocatură, Boies Schiller Flexner LLP, prin intermediul căreia a lucrat, de asemenea, cu omul de afaceri.

O persoană familiarizată cu acest aranjament a declarat pentru The Post în luna august a anului trecut că afacerea secundară cu Popoviciu i-a adus lui Hunter și asociaților săi „milioane”.

Nu este clar câți bani a câștigat Hunter Biden prin munca sa pentru Popoviciu în cadrul Boies Schiller.

„Pur și simplu nu așa se plătesc onorariile legale”, a declarat reprezentantul Kelly Armstrong (R-ND) despre cele 3 milioane de dolari virate de Popoviciu aparent în afara relației cu firma de avocatură. „Mi-am petrecut 10 ani colectând onorarii legale… nu are absolut niciun sens”, a spus Armstrong.

Popoviciu, condamnat în 2016, a atras atenția în SUA din cauza interacțiunilor cu Hunter.

Într-un caz, fostul director FBI Louis Freeh – pe care Hunter l-a contactat pentru a lucra la apărarea lui Popoviciu – l-a sunat pe tânărul Biden în iulie 2015, cu doar două ore înainte ca Hunter să se întâlnească cu tatăl său, potrivit e-mailurilor din laptopul abandonat al fiului lui Biden.

Hunter a zburat, de asemenea, în România pe 15 noiembrie 2016, pentru o călătorie de două zile.

Al doilea fiu de atunci a fost rezervat pentru „micul dejun cu tata” la două zile după întoarcere.

Casa Albă și echipa juridică a lui Hunter Biden nu au răspuns imediat miercuri la solicitările de comentarii ale The Post.

Hunter Biden s-a întâlnit cu tatăl imediat după întâlnirile de afaceri din România

Memorandumul Comisiei de Supraveghere – publicat cu câteva ore înainte de termenul limită de la prânz pentru ca FBI să predea un document în care se susține că președintele Biden a luat mită în timp ce era vicepreședinte – atacă, de asemenea, negațiile dubioase ale Casei Albe că soții Biden au primit bani din China, oferind capturi de ecran reale ale transferurilor bancare.

Memorandumul notează că, în mai 2014, Joe Biden „a vizitat România și a ținut un discurs adresat prim-ministrului român, judecătorilor, procurorilor și liderilor parlamentului”, spunând în parte

„Corupția este un cancer, un cancer care roade credința cetățeanului în democrație, diminuează instinctul de inovare și creativitate; bugetele naționale deja strânse, înlăturând investițiile naționale importante. Ea risipește talentul unor generații întregi. Sperie investițiile și locurile de muncă. Și, cel mai important, îi privează pe oameni de demnitatea lor. Secătuiește forța și hotărârea colectivă a unei națiuni. Corupția este doar o altă formă de tiranie.”

Memorandumul notează, de asemenea, că în septembrie 2015, Joe Biden „l-a primit la Casa Albă pe președintele român Klaus Iohannis”.

O declarație a administrației Obama-Biden privind întâlnirea a precizat că Biden „a salutat accentul pus de președintele Iohannis pe eforturile anticorupție și pe statul de drept ca mijloc de consolidare a securității naționale și de promovare a unor investiții mai mari și a creșterii economice”. Iohannis a declarat că Biden „și-a exprimat satisfacția cu privire la progresele României în lupta împotriva corupției”.

Memorandumul Comitetului de Supraveghere notează că „în cinci săptămâni de la această întâlnire, Bladon Enterprises Limited (Bladon Enterprises) a început să facă depuneri în contul bancar al Robinson Walker, LLC”.

Se pare că Departamentul de Justiție se apropie de o decizie finală cu privire la acuzarea lui Hunter Biden de fraudă fiscală și alte presupuse infracțiuni.

Avocații lui Hunter s-au întâlnit cu avocații Departamentului de Justiție la 26 aprilie la Washington, în ceea ce ar putea fi un pas final înainte de o decizie de inculpare.

Între timp, președintele Biden a fost văzut duminică împreună cu fratele său mai mic, James Biden, care a fost partenerul lui Hunter în multe dintre relațiile sale de peste hotare.

Printre cele mai cunoscute afaceri internaționale ale primei familii, Hunter Biden a câștigat până la 1 milion de dolari pe an făcând parte din consiliul de administrație al firmei ucrainene de gaze naturale Burisma între 2014 și 2019, începând în timp ce tatăl său conducea politica administrației Obama în Ucraina.

Comer shows Bidens got $1M from Romania as Joe highlighted corruption https://t.co/UTFYAhSdUF pic.twitter.com/wsD0AZF6eE

— New York Post (@nypost) May 11, 2023

The Bidens pocketed $1M from ‘corrupt’ Romanian oligarch just as VP Joe lectured country on ethics https://t.co/JLd1Or1NFP

— New York Post (@nypost) May 10, 2023

Advertorialul USR începea astfel: „A fost cel mai scump Paște din ultimii 20 de ani. Pâinea, laptele, zahărul, făina sau carnea de miel s-au scumpit enorm în ultimii doi ani. La astea se adaugă explozia facturilor la lumină și gaze, precum și creșterea necontrolată a dobânzilor la bănci (…)”.

USR susține că pentru publicarea acestui advertorial a încheiat începând cu data de 24 aprilie/ 27 aprilie 2023 – contracte cu 4 instituții media.

Un contract a fost încheiat în perioada 24.04.2023 – 31.12.2023 – cu Ringier România SRL, pentru această campanie, pentru suma de 36.760 lei (7471,5 euro), ce conținea publicarea unui număr de 3 advertoriale pe site-ul Libertatea și servicii de promovare advertoriale pe pagina de Facebook a aceluiași cotidian.

Al doilea contract, susține USR, a fost încheiat în perioada 24.04. 2023 – 24.05.2023 – cu firma SC Green Communication Media  SRL – tot pentru această campanie/ 3 advertoriale – pentru suma de 5191 lei (1055 de euro), pentru publicarea pe siteul aktual24.ro.

Al treilea contract a fost încheiat de USR, în perioada 24.04.2023- 31.12.2023 – cu firma Thematic Digital SRL – pentru aceeași campanie/ 3 advertoriale și promovare pe pagina de Facebook ziare.com – pentru suma de 21.163.39 lei (4301,5 euro), pentru publicarea pe ziare.com.

Iar al patrulea contract a fost încheiat de USR, printr-un act adițional semnat pe 27.04.2023, tot cu firma Thematic Digital SRL  – pentru aceeași campanie/ 2 advertoriale și promovare pe pagina de Facebook „Spotmedia” –  pentru suma de 11.178,16 lei (2271,9 euro), pentru publicarea pe spormedia.ro.

În total, campania pe care USR susține că a plătit-o din fonduri publice către cele 4 organizații de presă a costat 74.292,88 lei. Adică 15.100 de euro. Aproape jumătate din sumă (7471,5 euro) au mers către cotidianul Libertatea.

Și Libertatea a fost solicitată, pentru corecta informare a opiniei publice, în virtutea transparenței și în numele „celor mai înalte standarde de libertate jurnalistică, integritate și de căutare a adevărului”, tot pe 29 aprilie 2023, să pună la dispoziție contractul încheiat cu USR pentru aceeași campanie.

Astfel, solicitări au fost trimise către Ringier Advertising ( Andrei Ursuleanu), Cătălin Tolontan (coordonator editorial), Mihnea Vasiliu (director general Ringier România) și USR.

Singura persoană care a răspuns în aceeași zi solicitării a fost jurnalistul Cătălin Tolontan care a precizat că „la Ringier, departamentele editorial și publicitate au responsabilități diferite”. Și a oferit adresa de email a directorului de publicitate al Ringier România, Andrei Ursuleanu. La momentul răspunsului oferit de Cătălin Tolontan, Andrei Ursuleanu avea deja pe email transmisă o solicitare asemănătoare.

Cert este că până în prezent, după 12 zile, nici Ringier Advertising (Andrei Ursuleanu) și nici Mihnea Vasiliu (director general Ringier România) nu au oferit niciun răspuns și, practic, nicio reacție la solicitările trimise.

USR – Thematic Digital SRL – familia Ursuleanu/ Ringier – ziare.com, spotmedia.ro

Datele publice arată că Thematic Digital SRL, firma cea cu care USR a încheiat contractele pentru advertoriale pe ziare.com și spotmedia.ro este o societate înființată recent, în mai 2022, care are ca activitate principală publicitatea și serviciile de reprezentare media.

La momentul înființării societății, în mai 2022, fondatori ai firmei erau alte 2 societăți:  Mediathlon SRL și Getontop Advertisting. Administratori ai firmei erau Media Hub, reprezentată prin Gabriel Cătălin Săndulache și Mediathlon SRL, reprezentată de Ana Maria Anca Crăciun.

Monitorul Oficial, date Thematic Digital SRL

În iunie 2022, pe siteul Iqads, este publicat un anunț: „Ringier isi intareste pozitia de leader al regiilor online printr-un parteneriat cu cea mai puternica regie de TV – Thematic Channels, parteneriat din care rezulta aparitia unei noi companii specializata in vanzari de digital -Thematic Digital. (…) Siteurile proprietatea editorului Ringier (libertatea.ro, gsp.ro, unica.ro, viva.ro, samd) isi vor pastra vanzarea in-house si nu vor face obiectul acestui parteneriat. (…) Cu un portofoliu divers, Thematic Digital se va pozitiona ca numarul 1 din punct de vedere al cifrelor de trafic si audienta si va reprezenta 25 de websiteuri intr-o singura oferta comerciala. Categoriile de audienta (news, culinar, medical, sport, lifestyle, parenting, educatie si siteuri regionale) sunt puternic reprezentate de branduri precum G4Media, Ziare.com, Bucataras, Gustos, SfatulMedicului, Playtech, Playsport, Alba24, Divahair, acestea fiind doar cateva exemple din portofoliul Thematic Digital (portofoliul actualizat va fi publicat in curand pe siteul Brat)”. (link)

În decembrie 2022, sediul firmei Thematic Digital SRL se mută la altă adresă, dar tot în sectorul 1 iar în martie 2023, după o adunare generală a asociaților, cei din Thematic Digital SRL încep să-și cedeze bucăți din părțile sociale pentru a introduce în afacere un nou partener.

Astfel, Mediathlon SRL și Getontop SRL cedează fiecare câte 1667 de părți sociale din firmă către Monica Ursuleanu, și Monica Ursuleanu devine asociat al Thematic Digital SRL. Este vorba de fosta directoare de vânzări de la Radio Guerrilla care este și actuala soție a directorului de vânzări al Ringier România, Andrei Ursuleanu.

Ca atare, de la acea dată, martie 2023, în Thematic Digital SRL – Mediathlon SRL deține 33,3%, Getontop SRL – 33, 3%, Monica Ursuleanu – 33,34%, iar administrator adițional este numit chiar Andrei Ursuleanu.

Cont public Facebook, Andrei Ursuleanu

După sărbătorile pascale, advertorialul USR/ Cătălin Drulă  – „Soluțiile corecte pentru oprirea scumpirilor” – a fost publicat, în diverse forme, de către:

• Site-ul Digi 24, sub forma unui editorial semnat de Cătălin Drulă

https://www.digi24.ro/opinii/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-2325289

• Libertatea, sub forma unui advertorial marcat

https://www.libertatea.ro/publicitate-advertorial/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-4523506

• Aktual24, sub forma unui advertorial marcat

https://www.aktual24.ro/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-p/

• Ziare. com, sub forma unui advertorial marcat

https://ziare.com/usr/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-1801322?fbclid=IwAR3jUGyTmGB8CeUW6Z0M7psGE-EUw0To-PBIC1pn3iO4Rm509DkwOoP1_0E

• 2mnnews.ro,  sub forma unei știri

https://2mnews.ro/masuri-solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-usr-prezinta-un-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea-crizei-scumpirilor/

• Zirelive.ro, sub forma unei preluări de pe Digi24.ro

https://www.ziarelive.ro/stiri/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor.html

• Siteul Offtherecord.ro, preluare din Libertatea

https://offtherecord.ro/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor/

• Infoziare.ro

https://infoziare.ro/solutiile-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor/

• Buera.ro, sub forma unei știri

https://www.bursa.ro/usr-propune-cinci-masuri-pentru-oprirea-scumpirilor-42336947

• GazetaDâmboviței.ro, sub forma unei știri

https://www.gazetadambovitei.ro/stiri-politica/daniel-blaga-usr-propune-un-pachet-de-solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor/

• Avantaje.ro, sub forma unui cross cu Libertatea

https://www.avantaje.ro/

• Economedia, sub forma unei preluări de pe siteul Digi 24

https://economedia.ro/revista-presei-economice-apr-26-2023.html#.ZE93buzP3AM

• Elle, sub forma unui cross cu Libertatea

https://www.elle.ro/lifestyle/cum-sa-ai-grija-de-tine-atunci-cand-esti-intr-un-cuplu-de-lunga-durata-si-ai-senzatia-ca-iti-pierzi-identitatea-895643

• Siteul martorincomod.ro, sub forma unei știri

https://www.martorincomod.ro/stiri/usr-botosani-solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea-crizei-scumpirilor/

• G4media.ro, sub forma unei știri semnată redacția, preluată de pe News.ro

https://www.g4media.ro/usr-propune-cinci-masuri-pentru-oprirea-scumpirilor-reducerea-taxelor-pe-munca-oprirea-risipei-din-banii-publici-si-stimularea-productiei-sunt-printre-masurile-propuse.html

• Ziareonline.ro, sub forma unei știri

https://www.ziareonline24.ro/daniel-blaga-usr-propune-un-pachet-de-solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-485067/

• News.ro, sub forma unei știri

https://www.news.ro/economic/catalin-drula-anunta-prioritatea-legislativa-usr-sesiunea-parlamentara-oprirea-masurilor-luate-coalitia-psd-pnl-au-dus-scumpiri-pun-pericol-viitorul-economiei-romania-1922400931302023011821000628

• Unica.ro, cross din Libertatea

https://www.unica.ro/

• Știrimoldova24.ro, sub forma unei știri dintr-un comunicat de presă al USR Botoșani

https://stirimoldova24.ro/solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-usr-prezinta-un-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea-crizei-scumpirilor/

• 24-ore.ro, sub forma unei știri

https://24-ore.ro/2023/03/13/drula-politicile-guvernului-ciuca-ciolacu-inflationiste-zero-liberalism-in-aceasta-guvernare/

• Botoșăneanul.ro, sub forma unei știri dintr-un comunicat de presă al USR Botoșani

https://www.botosaneanul.ro/stiri/usr-botosani-solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea-crizei-scumpirilor/

• Româniapolitică.ro, sub forma unei știri

https://romaniapolitica.ro/stiri-politice/criza-scumpirilor-continua-catalin-drula-zero-dorinta-de-a-aplica-solutiile-corecte/

• Viva.ro, sub forma unui cross din Libertatea

https://www.viva.ro/vedete-si-evenimente/mihaela-bilic-spune-ingredientul-minune-pentru-un-ten-fara-riduri-secretul-tineretii-fara-batranete-un-strop-de-3122066

• Ziare.com, preluare din Răsunetul

https://m.ziare.com/bistrita/stiri-actualitate/solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-usr-prezinta-un-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea-crizei-scumpirilor-8850086

• Răsunetul, cotidian Bistrița, sub forma unei știri

https://rasunetul.ro/solutii-corecte-pentru-oprirea-scumpirilor-usr-prezinta-un-set-de-5-masuri-care-ar-duce-la-depasirea

CITEȘTE ȘI…

Peste 200.000 de dolari din bani publici plătește de 6 luni Marcel Ciolacu ca să se „cosmetizeze” extern în perspectiva numirii ca premier. Peste 1000 de dolari costă un „spam” PSD (documente)

Casa Albă se pregătește pentru consecințele politice ale unei decizii iminente a procurorilor federali de a-l acuza sau nu pe Hunter, fiul lui Joe Biden, de infracțiuni fiscale și de a minți cu privire la consumul de droguri atunci când a cumpărat o armă de foc.

Ca un semnal că ancheta se apropie de finalizare, avocații lui Hunter au avut luna trecută o întâlnire cu David Weiss, procurorul federal de top din Delaware, la Departamentul de Justiție din Washington, potrivit Washington Post. Un raport separat al CNN a precizat că avocatul de lungă durată al lui Hunter, Chris Clark, s-a aflat printre cei care au intrat în sediul departamentului.

Republicanii ar fi siguri că vor profita de un caz penal de profil înalt împotriva lui Hunter, 53 de ani, pentru a încerca să îi aducă prejudicii politice președintelui american, care săptămâna trecută și-a anunțat candidatura pentru a fi reales în 2024.

Atacurile la adresa lui Hunter și laptopului său în campania din 2020 au eșuat, dar bărbatul de 53 de ani își asumă un rol din ce în ce mai public alături de tatăl său, apărând la un dineu de stat în onoarea președintelui francez, Emmanuel Macron; la Kennedy Center Honors; și într-o călătorie recentă în Republica Irlanda.

Impozitele și afacerile externe ale lui Hunter sunt investigate de un mare juriu federal din Delaware cel puțin din 2018.

Apartenența sa la consiliul de administrație al unei companii energetice ucrainene și eforturile sale de a încheia afaceri în China au ridicat întrebări din partea republicanilor cu privire la faptul că a făcut comerț pe baza serviciului public al tatălui său.

În timp ce FBI a încercat să îl intervieveze în 2020, Hunter a fost nevoit să recunoască public faptul că era cercetat, declarând: „Iau această chestiune foarte în serios, dar sunt încrezător că o revizuire profesională și obiectivă a acestor aspecte va demonstra că mi-am gestionat afacerile în mod legal și adecvat, inclusiv cu ajutorul unor consilieri fiscali profesioniști”.

Apoi, în luna octombrie a anului trecut, presa a susținut că agenții federali au considerat că au suficiente dovezi pentru a-l acuza penal pe Hunter în două chestiuni: faptul că nu și-a raportat toate veniturile la Internal Revenue Service (IRS) și că a făcut o declarație falsă în legătură cu cumpărarea unei arme în 2018.

Potrivit Washington Post, Hunter a completat un formular federal în care ar fi răspuns „nu” la întrebarea dacă era „un consumator ilegal sau dependent de marijuana sau de orice deprimant, stimulent, narcotic sau orice altă substanță controlată”. Cu toate acestea, fiul președintelui a recunoscut lupta sa îndelungată cu dependența de droguri și, în cartea sa de memorii din 2021 „Beautiful Things”, a amintit perioadele din 2018 în care a fumat crack „la fiecare 15 minute”.

Dacă procurorii sunt de acord că dovezile sunt susceptibile de a duce la o condamnare la proces, ar reprezenta un cadou politic pentru republicani, ale căror eforturi de a descrie familia Biden ca fiind coruptă nu au reușit să obțină prea multă tracțiune dincolo de mass-media de dreapta.

Noua carieră de pictor a lui Hunter a ridicat anterior probleme de etică, iar acum problemele sale juridice și financiare continuă să se adune, reprezentând riscuri politice pentru campania de realegere a tatălui său.

Săptămâna aceasta, Hunter a fost obligat să se prezinte la un tribunal din Arkansas într-un caz de paternitate în care este implicată Lunden Roberts, o femeie cu care a avut un copil, acum în vârstă de patru ani. Invocând o „schimbare materială substanțială” a venitului său, avocații lui Hunter au încercat să reducă plata pensiei de întreținere a copilului de la ceea ce ei spun că este în prezent de 20.000 de dolari pe lună.

Republicanii, care controlează acum Camera Reprezentanților, au deschis propriile investigații în aproape toate aspectele afacerilor lui Hunter, inclusiv examinarea plăților în străinătate și a altor aspecte ale finanțelor sale. Luna trecută, un agent special al IRS a solicitat protecție de informator pentru a dezvălui informații despre presupusele interferențe politice și gestionarea defectuoasă a investigației fiscale.

Vineri, site-ul Axios a raportat dezacorduri tot mai mari între Casa Albă și propria echipă a lui Hunter cu privire la modul în care să gestioneze atacul. Fără să se consulte cu consilierii tatălui său, potrivit site-ului, Hunter l-a angajat pe avocatul Abbe Lowell pentru a adopta o poziție mai agresivă, în timp ce echipa sa intenționează să creeze un fond de apărare juridică pentru a ajuta la plata facturilor tot mai mari care, potrivit informațiilor, l-au pus pe acesta în situația de a avea pierderi de milioane de dolari.

Richard Painter, fostul avocat șef pentru etică la Casa Albă a lui George W. Bush, a refuzat să comenteze dacă a fost abordat pentru a acționa în calitate de consilier al unui astfel de fond. „Sunt avocat și primesc o mulțime de telefoane de la oameni care sunt interesați de probleme juridice”, a declarat el vineri. „Ajung să mă angajez în calitate de avocat doar pentru o mică parte dintre acestea, dar nu am libertatea de a discuta public despre niciunul dintre aceste tipuri de apeluri, în conformitate cu regulile de etică ale avocatului privind confidențialitatea”.

Un fond de apărare juridică ar putea declanșa alte probleme etice pentru Casa Albă. Anthony Coley, un fost purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție, a declarat pentru Axios: „Pentru ca acest fond să funcționeze, trebuie să fie extraordinar de transparent și chiar restrictiv, interzicând cetățenilor străini și lobbyiștilor înregistrați să contribuie. Fără acest tip de gardă de protecție, fondul va fi o bătaie de cap legitimă pentru Casa Albă”.

Biden a declarat că nu a vorbit niciodată cu fiul său despre afaceri străine. Nu există indicii că ancheta federală îl implică pe președinte. Procurorul general, Merrick Garland, a declarat în cadrul unei audieri în Congres că nu va interveni în ancheta departamentului și că a lăsat problema în mâinile lui Weiss, procurorul general al SUA pentru Delaware, care va fi împuternicit să își extindă ancheta în afara statului dacă va fi necesar.

Larry Jacobs, director al Centrului pentru studiul politicii și guvernării de la Universitatea din Minnesota, a declarat: „Dacă fiul lui Biden va fi pus sub acuzare, este evident că acest lucru va duce la un proces lung care va continua cel mai probabil până la alegeri și va da hrană afirmațiilor republicanilor cu privire la faptul că Hunter Biden este corupt.

„Pe de altă parte, sunt sigur că vor exista oameni în tabăra Biden, deși nu Biden însuși, care vor arăta acest lucru ca o dovadă a statului de drept, că schimbarea de la Trump la Biden este clară. Adică nu a intervenit în ancheta Departamentului de Justiție. A fost direct. Este un fel de veste bună pentru America, poate o veste proastă pentru familia lui Joe Biden.”

Rămâne de văzut dacă acuzațiile împotriva lui Hunter ar avea o mare influență asupra alegătorilor, mai ales dacă tatăl său se va confrunta cu o revanșă împotriva lui Trump, care a devenit recent primul fost președinte pus sub acuzare și care are mai multe bătăi de cap legale în viitor.

Henry Olsen, membru senior al thinktank-ului Ethics and Public Policy Center din Washington, a comentat: „Dacă există o tracțiune asupra lucrurilor care, fără îndoială, ar fi putut afecta politica în timpul vicepreședinției tatălui său, acest lucru ar putea fi problematic. Dar dacă este vorba pur și simplu de un tip cu probleme care face lucruri de tip cu probleme, este rău pentru Hunter și va fi puțin mediatizat în presa conservatoare, dar nu cred că va avea o influență semnificativă asupra realegerii președintelui.”

White House prepares for possible charges against Hunter Biden https://t.co/smwFrThIkE pic.twitter.com/d8nfUQFl4y

— Guardian news (@guardiannews) May 8, 2023

În paralel, văzând că tema are „priză publică” – partidul lui Marcel Ciolacu nu vrea să piardă electoral pe această temă și dorește să fie, așa cum ne-a obișnuit, și cu slănina-n pod și cu sufletul în rai. Văzând că s-a încins problema, PSD anunță exact pe invers de ce susține ministrul PSD.

Ca atare, PSD a dat un comunicat în care își contrazice propriul ministru. PSD susține că va cere coaliției (din care face parte, ministrul fiind al PSD), „adoptarea unei decizii politice care să dispună Guvernului României să emită în regim de urgență un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina, la fel cum s-a întâmplat în celelalte state care au graniță comună cu această țară.”

„O astfel de măsură este necesară pentru protejarea fermierilor români, în contextul în care compensările primite din partea Comisiei Europene nu pot acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceștia. PSD susține ca statele din Estul Europei care au fost afectate de exporturile din Ucraina să poarte o negociere comună cu reprezentanții Comisiei Europene și cu partea ucraineană, astfel încât măsurile de sprijin destinate agriculturii Ucrainei să nu afecteze interesele fermierilor din statele învecinate”, spune comunicatul PSD.

După Polonia și Ungaria, Bulgaria și Slovacia vor să să suspende importurile de cereale din Ucraina. România nu face nimic

Avionul este același cu care a delegația oficială a călătorit în martie 2023 din România în vizitele oficiale din Japonia și Singapore, fiind vorba despre un Boeing 737-900ER în configurație BBJ.

Decolarea de pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța a avut loc luni, 17 aprilie 2023, la ora 10:15.

Autonomia acestui avion este insuficientă pentru un zbor fără escală operat din Constanța până în Brazilia. Așadar, cel mai probabil, zborul va fi efectuat cu o oprire pentru realimentare în Spania (Insulele Canare) sau o țară din nord-vestul Africii”, anunță Boarding Pass.

Administrația Prezidențială, prin SPP, a clasificat costurile deplasărilor lui Klaus Iohannis, deși ele sunt pe bani publici.

Palatul Cotroceni spune că vizita lui Klaus Iohannis în Brazilia este prima la nivel de șef de stat din ultimii 23 de ani. Tot în Brazilia a ajuns astăzi și ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.

Administrația Prezidențială susține că vizita lui Iohannis în Chile este prima din ultimii 10 ani, iar în Argentina – este prima vizită de acest nivel din ultimii 30 de ani.

Din cele 196 de contacte, doar 10 au însemnat întâlniri față în față bi-partizane cu parlamentari SUA și a mai existat 1 singur apel telefonic între liderii PSD și un oficial american.

16 jurnaliști americani, majoritatea reporteri pe zona securității naționale, a contactat PSD, inclusiv prin firmele de lobby, pentru a-și construi o imagine pozitivă în SUA. Nici un jurnalist nu a dat însă curs solicitărilor, emailurile PSD și ale lobbyștilor ajungând în majoritatea lor în spamurile căsuțelor de mesagerie ale ziarelor din SUA. Un calcul simplu arată că peste 1000 de dolari din bani publici costă „spamul PSD”.

Mesajele prin care PSD-ul lui Marcel Ciolacu încearcă să-și clădească o imagine pozitivă în SUA au fost însă puse la dispoziție de jurnaliștii din Washington DC.

CONTRACTUL. Afară este vopsit gardul: „paravanul republican”

În vara anului trecut, PSD – prin președintele său, Marcel Ciolacu, și secretarul general, Paul Stănescu, au semnat un contract de lobby, consultanță politică și relații media cu firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC, înregistrată în statul Delaware, cunoscut ca „raiul american” al offshore-urilor. Firma de lobby americană, destul de nouă pe piața lobby- ului, are 3 directori: David Tamasi, Matthew Epperly și Oswaldo Palomo. Iar contractul cu PSD este făcut pe o perioadă de 1 an. De la 1 septembrie 2022 până la 1 septembrie 2023. În prezent este în derulare.

Așa se face că Chartwell Strategy Group LLC taxează PSD cu 40.000 de dolari pe lună pentru „servicii de consultanță politică prestate”. Iar PSD plătește firma de lobby „cu respectarea dispozițiilor art.25 din legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și campaniilor electorale”. Adică din bani publici.

În contract se menționează că serviciile firmei de lobby sunt convenite prin email, video conferințe, mesaje SMS sau fax iar serviciile lunare presate de Chartwell Strategy Group LLC sunt aprobate de PSD, printr-un raport lunar, astfel încât să se realizeze și plata/ facturarea.

Tot din bani publici PSD se angajează să plătească firmei Chartwell și „transportul aerian la business (dacă este cazul)” dar și cazările la hotel, „pentru prezentarea personală și discuția rezultatelor”. În plus, PSD este de acord să plătească firmei și „onorarii și alte compensații stabilite” dar și orice cheltuială individuală de peste 500 de dolari dacă este aprobată în prealabil și în scris de PSD, se arată în contract.

Contractul dintre PSD și Chartwell Strategy Group LLC este unul destul de standard și este semnat din partea Chartwell de managing directorul Matthew Epperly iar din partea PSD de: Marcel Ciolacu, președinte PSD, Paul Stănescu, secretar general, Marius Ionel Iacu, trezorier PSD și de Elena Vlad, director economic al PSD.

SUBCONTRACTORUL. Înăuntru este „democratul”

Deși contractul de consultanță politică și relații cu mass-media al lui Marcel Ciolacu și PSD este semnat cu firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC, plățile PSD pentru perioada 1 septembrie 2022 – 28 februarie 2023 s-au făcut către un subcontractor, o altă firmă de lobby numită Dorval Strategies LLC, condusă de Christopher Dorval, așa cum arată actele.

Practic, în fiecare dată de 16 a fiecărei luni PSD plătește către lobbyiști tranșe de câte 39.975 de dolari, bani publici.

Până la 31 martie 2023, PSD condus de Marcel Ciolacu a plătit 5 tranșe de bani publici– fiecare în valoare de 39.975 de dolari, totalul plătit fiind de 199. 840 de dolari.

Pe 16 aprilie 2023 – PSD urmează să plătească a 6-a tranșă de bani: 39.975 de dolari. Și, astfel, totalul plăților se va ridica la 239.815 dolari.

În plus, încă un comision de 10.000 de dolari a fost plătit/ va fi plătit de PSD din bani publici către Christopher Dorval (Dorval Strategies LLC), așa cum arată documentele.

În total putem vorbi de – 209.840 de dolari/ 249.815 de dolari, din bani publici, sunt plătiți la finalul lui martie/ aprilie 2023 de PSD către lobbyiști.

Poate vă întrebați de ce PSD a semnat un contract cu o firmă pentru ca respectivul contract să fie subcontractat către o altă firmă. Răspunsul este simplu: pentru ca legăturile PSD cu administrația și presa americane să fie bi-partizane. „Acoperirea” contactelor să fie completă din punct de vedere politic.

Astfel, firma de lobby Chartwell Strategy Group LLC este cunoscută prin legăturile și donațiile către lideri republicani, în timp ce a doua firmă (subcontractorul) – Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval este recunoscută prin legăturile și donațiile către lideri democrați.

Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval a susținut/ donat, de-a lungul timpului, pentru lideri democrați ca: Biden for President, Biden Victory Fund, The Lincoln Project, Jared Golden for Congress, Franken for Senate, Janet Mills for Governor, Mark Kelly for Senate, Bullock for President etc. Toți democrați.

Chartwell Strategy Group LLC a susținut/ donat, de-a lungul timpului, pentru lideri republicani ca: Trump Victory Fund, Team Ryan (Paul Ryan), RNC (Republican National Committee), Elect Kevin McCarthy,  Tom Cotton Victory, Scalise Leadership Fund, National Republican Senatorial Committee, Ryan Costello for Congress, Citizens for Turner ( Mike Turner) etc. Toți republicani.

O altă întrebare este: ce profil are șeful firmei de lobby care a fost intercalat în contractul pe bani publici al PSD?

În acest caz, răspunsul îl dă chiar prezentarea publică a firmei de lobby: Christopher Dorval a fost, în trecut, vicepreședinte al Băncii de Export – Import a Statelor Unite – numit de fostul președinte al SUA, Bill Clinton. În 2011, Christopher Dorval s-a mutat la Departamentul de Stat al SUA ca și consilier principal al șefului diplomației americane de atunci, Secretarul de Stat – Hillary Clinton. După ce familia democrată Clinton a părăsit administrația americană, Christopher Dorval s-a apucat de consultanță și și-a făcut o firmă de lobby, conexiunile și susținerea avându-le pentru Partidul Democrat.

Peste 200.0000 de dolari pentru 10 întâlniri față-n față și 1 singur apel telefonic cu un congresman SUA

Din septembrie 2022 până la finalul lunii martie 2023, datele arată că lobbyiștii Chartwell Strategy Group LLC/ Dorval Strategies LLC/ Christopher Dorval au „facilitat” PSD în schimbul a aproape 210.000 de dolari bani publici – 196 de contacte cu administrația și presa americane. O foarte mare parte din aceste 196 de contacte s-au realizat prin e-mail. Adică firmele de lobby au trimis cu mult peste 100 de emailuri în numele clientului lor (PSD) către o serie de reprezentanți ai administrației și mass-mediei americane. Emailurile nici măcar n-au ajuns direct la congresmani americani, ci destinatarii preferați și bombardați cu „prezentări PSD” au fost secretarii, consilierii, directorii, șefii de cabinet, în general persoanele din staff-urile parlamentarilor americani.

Din cele 196 de contacte, de exemplu doar 7 au însemnat apeluri telefonice directe. Iar din cele 7 apeluri telefonice directe numai 1 (apel telefonic) l-au avut liderii PSD cu un parlamentar SUA. Este vorba de Andy Kim, din Camera Reprezentanților, parlamentar democrat.

În ceea ce privește întâlnirile, din cele 196 de contacte între firmele de lobby și administrația și presa SUA pentru PSD – doar 18 au însemnat discuții față în față. Dintre acestea, doar 10 au fost direct cu parlamentari americani. Subiectul? „Romania update/ overview”.

Din date reies două vizite ale PSD în SUA și întâlniri bi-partizane, așa cum arată și contractele de lobby:

• Pe 5 decembrie 2022 – a existat o întâlnire cu Chris Smith și stafful său ( republican, fost democrat)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Tim Burchett ( republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Greg Steube (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Joe Wilson (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Robert Aderholdt (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Chris Smith (republican)
• Pe 6 decembrie 2022 – întâlnire cu Veronica Escobar (democrată)
• Pe 7 decembrie 2022 – întâlnire cu Brad Schneider (democrat)

• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Tim Walberg (republican)
• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Robin Quinville, de la Wilson Center, fostă ambasadoare SUA în Germania
• Pe 31 ianuarie 2023 – întâlnire cu Mike Quigley (democrat)

Restul întâlnirilor liderilor PSD, intermediate de lobbyști, au fost cu staffuri ale parlamentarilor, nivelul fiind mult mai mic.

16 jurnaliști americani au fost contactați în numele clientului PSD. Niciunul n-a publicat nimic. Mesajele PSD au ajuns în „spam”

16 jurnaliști americani au fost contactați de cele 2 firme de lobby în numele PSD, în ultimele 6 luni.

O particularitate a acestui contract de lobby al PSD o reprezintă „țintele” din zona presei. Adică jurnaliștii din presa americană care au ajuns să fie „bombardați” de firmele de lobby din SUA în numele partidului condus de Marcel Ciolacu ca să scrie ceva despre PSD.

Spre deosebire de alte contracte, în care țintele sunt jurnaliștii care relatează îndeosebi pe teme de politică internă sau cele europene, de data aceasta vizați cu precădere au fost jurnaliștii americani care relatează îndeosebi pe subiecte ce țin de securitatea națională, intelligence, defense. Un singur jurnalist american din cei 16 a fost contactat de 3 ori de lobby-ști în numele PSD, deși el relatează și este specializat pe subiecte ce țin de probleme climatice.

Majoritatea celor contactați scriu pe teme de securitate națională, unii dintre ei, fiind de exemplu, acreditați pe Pentagon.

O altă particularitate a contractului PSD cu cele 2 firme de lobby o reprezintă rezultatul obținut la capitolul „relatări în presa americană” – parte a contractului.

În ciuda faptului că au fost contactați 16 jurnaliști, niciunul – în acea perioadă sau în perioada următoare – n-a scris nici despre PSD, nici despre vreun lider PSD, nici măcar despre România.

Un singur jurnalist din cei 16 a scris două reportaje de la Baza Kogălniceanu, fără nicio legătură cu acest contract, jurnalistul fiind acreditat pe Pentagon și în echipa de presă a acreditaților pe instituție, atunci când oficiali ai Statului Major al Armatei SUA au vizitat România.

Practic, la peste 200.000 de dolari plătiți din bani publici, „relatările” în presa americană dorite de Marcel Ciolacu pentru PSD au fost zero. Un lucru destul de neobișnuit. Ceea ce înseamnă că banii publici dați lobbyștilor pentru „cosmetizarea” PSD și a lui Marcel Ciolacu în presa SUA – au fost degeaba.

Sub protecția anonimatului, mai mulți jurnaliști americani au explicat că nu este un lucru neuzual ca să fie bombardați cu mesaje din partea firmelor de lobby în numele diverșilor clienți ai acelor firme, că în general presa americană se ferește de asemenea contacte, firmele de lobby având uneori clienți controversați, că astfel de mesaje nu sunt luate în seamă de marile redacții și ajung în spamurile mail-urilor lor sau ale instituțiilor de presă la care lucrează.

Astfel că mulți dintre cei 16 jurnaliști americani contactați în numele PSD ori și-au șters mesajele primite, ori le-au considerat neimportante, ori nu mai au aceleași adrese de contact, ori erau în concedii atunci când mail-urile au fost primite.

Cert este că niciunul nu a răspuns „solicitărilor” venite de la firmele de lobby plătite de PSD. Ca atare, din motive lesne de înțeles, numele, adresele dar și datele contactării jurnaliștilor americani nu vor fi publicate, ei fiind implicați fără voia lor în acest angrenaj.

Cum și cu ce a bombardat PSD presa americană

Cu toate acestea, câțiva din jurnaliștii din Washington au pus la dispoziție cererile PSD și ale firmei de lobby trimise lor în numele clientului PSD.

Așa se face că încercarea de a influența presa americană pentru ca PSD să obțină o imagine pozitivă pe bani publici s-a realizat prin două metode:

Primul pas. Jurnaliștii americani au primit direct de pe adresa de email a PSD (newsletter@psd.ro) o ediție a unui newsletter PSD, numit „PSD News/ PSD Romania News”, în limba engleză, prin care erau prezentate presei din SUA o serie de subiecte referitoare la România și la liderii PSD. Subiectele erau:

• „Românii cresc cheltuielile de apărare și depășesc obiectivul NATO”
• „Liderii Senatului României, Oprea și Cazanciuc, s-au întâlnit la Washington cu principalii lideri democrați din Congresul SUA și de la nivel internațional. I-am informat pe liderii cheie despre rolul central al României în regiunea Mării Negre”
• „Președintele Parlamentului European vizitează România, este întâmpinat de Marcel Ciolacu: PSD a dus România în UE, în NATO”
• Marcel Ciolacu, ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiștilor democrați: „Consolidăm politicile democratice la nivel mondial”
• Pe 12 decembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a ținut un discurs prin care a sărbătorit adoptarea unei declarații parlamentare de susținere a cotelor de gen în Parlamentul României.

Primul mesaj trimis de PSD către presa americană era însoțit de fotografii cu vizita/ întâlnirea lui Radu Oprea și Robert Cazanciuc cu congresmanul Chris Smith și poze cu Marcel Ciolacu cu Roberta Metsola, cu Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Victor Negrescu și Radu Oprea și o fotografie cu un avion.

Haios este că respectivul newsletter trimis presei americane era atât de triumfalist, propagandist și de basic realizat încât poate fi încadrat la maculatură de orice redacție care se respectă. Strategii PSD nu au făcut niciun minim efort pentru o prezentare „dedicată”, să zicem, presei americane. Practic au trimis direct newsletterul PSD în mailurile jurnaliștilor americani, newsletterul PSD care poate fi ușor accesat direct și de pe siteul PSD (dublu click).

Al doilea pas. Al doilea email primit de jurnaliștii americani era în relaționare cu primul email. Practic, de pe adresa de email a firmei de lobby Chartwell Strategy Group LLC, managing directorul Matthew Epperly le-a scris jurnaliștilor din SUA un mesaj personalizat prin care le spunea că Radu Oprea și Robert Cazanciuc sunt în Washington, ce funcții au cei doi politicieni PSD în Parlamentul României și le prezenta pe scurt temele de discuție despre Flancul Estic al NATO, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, securitatea la Marea Neagră, situația refugiaților și faptul că România „furnizează 90% din energia pentru Republica Moldova” și facilitează accesul navelor Ucrainei prin porturile sale.

Mailul lobbystului pentru presa americană se termina cu formularea că, în opinia consultantului, „povestea despre vizita lui Radu Oprea și Robert Cazanciuc în SUA ar putea să intre în brief-ul” din acea zi prezentat de edițiile presei americane.

Niciun jurnalist american n-a dat curs acestei sugestii.

Cine a făcut-o? Bogdan Popescu – „strategul” PSD

Se poate pune întrebarea: cine este în spatele acestui demers ratat de „cosmetizare” a PSD în exterior pe bani publici, cu solicitări care au ajuns în spam-urile multor emailuri?

Bogdan Popescu, strategul PSD. Sursa: http://https://strictsecret.substack.com/

Contractul este în derulare, este din banii cetățenilor, plata a ajuns la peste 200.000 de dolari, iar rezultatele de până acum sunt cele de mai sus. Mulți îl indică ca responsabil pentru acest demers început abia în toamna anului trecut (în 2023 urmând să se facă rocada premierilor) pe consultantul PSD, strategul PSD și al lui Marcel Ciolacu – Bogdan Popescu.

Bogdan Popescu nu este o figură publică, nici măcar o parte din ziariștii care „colaborează” cu PSD habar n-au că el este strategul PSD. Numai că influența lui Bogdan Popescu asupra lui Marcel Ciolacu și asupra deciziilor PSD a ajuns să fie foarte mare.

Bogdan Popescu este „hashtag”, îl descrie un lider al partidului, care explică și faptul că Popescu este muncitor, un om care stă mult la serviciu și care este pasionat de sport.

În fapt, Popescu este personajul din partid care ține legătura cu ambasada americană la București. Și el stabilește strategia politică a partidului. De contractul PSD din bani publici care încearcă să „cosmetizeze” fața externă a PSD în SUA – nu poate fi străin „strategul” Bogdan Popescu.

Bogdan Popescu este strateg/consultant pentru președinții PSD încă din 2007-2008, de când președinte al partidului era Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO.

Pe Bogdan Popescu l-a adus însă în partid Viorel Hrebenciuc, fostul lider de grup al PSD din Camera Deputaților. De altfel, Popescu nu este singurul consultant adus de Hrebenciuc în PSD. Mai sunt și alții.

Însă Bogdan Popescu a ajuns să cunoască tot partidul pentru că a lucrat foarte mult cu organizațiile PSD din teritoriu. Victor Ponta, următorul președinte al partidului, n-a lucrat însă cu Bogdan Popescu atunci când Ponta a condus PSD. Au lucrat în schimb ca strateg cu Bogdan Popescu – Valeriu Zgonea și Liviu Dragnea. Viorica Dăncilă, următorul lider PSD, nu l-a folosit nici ea pe Popescu pentru că și-a folosit echipa de la guvern. Pe Popescu l-a readus la vârful partidului Marcel Ciolacu, cei doi cunoscându-se de când Ciolacu era simplu deputat de Buzău iar Bogdan Popescu se ocupa inclusiv de organizația Buzău.

53 de milioane de lei a cheltuit numai în 2022 PSD din bani publici pentru propagandă, ca să anestezieze presa din România. 38,5 milioane de lei, tot pentru propagandă, a cheltuit și PNL, potrivit AEP.

În total, cu 18,3 milioane de euro din taxele și impozitele cetățenilor, „Puterea PSD și PNL” și-a cumpărat liniștea, cu acceptul unei importante părți din presa din România. Cele două partide se opun cu vehemență demersului de publicare a contractelor, PSD securizându-și șefia AEP în acest sens.

În paralel, PSD – la cârmă cu strategul Bogdan Popescu și cu președinte Marcel Ciolacu, printr-un contract cu firme de lobby, a crezut că „faceliftul” plătit cu peste 200.000 de dolari, tot din bani publici, „ține” și la presa și administrația americane. Numai că demersul, în ciuda faptului că este în derulare, deja a eșuat.

Presa americană n-a acceptat sugestiile PSD și instituțiile americane dar și jurnaliștii au pus la dispoziție documentele. Paradoxal, în România, s-a ajuns astfel în situația în care poți să probezi mai ușor un traseu de bani publici aruncați pe fereastră folosit extern, decât unul folosit intern.

Deși firescul ar fi fost ca lucrurile să stea pe invers.

O ciuntește, o mutilează, o ciopârțește, o pocește, o urâțește, se strâmbă la ea, o schimonosește, îi inventează cuvinte, îi schimbă sensul, o rupe, o frânge și o sfâșie sintactic și logic aproape la fiecare frazare.

Pentru că…n-o cunoaște. Probabil că n-a iubit-o deloc în școală.

Ieri, Marcel Ciolacu, pe șantier cu Sorin Grindeanu, a spus echipei că „imposibilul se poate”. După câteva anacoluturi.

Lupta lui Marcel Ciolacu cu limba română continuă și pe autostradă: „Imposibilul se poate”

Astăzi, Dexonline l-a mai prins pe Marcel Ciolacu cu un plural incorect.

„Luceferii” – în exprimarea șefului PSD – au devenit…„luceafări”.

„Luceafării care au fost înainte…care-i găsiți pe la televizor și….”

Un fel de „almanahe” pe model tradițional PSD – Marian Vanghelie.

Marcel Ciolacu, președintele PSD și liderul Camerei Deputaților, dorește să fie premier al României.

Studiile lui Marcel Ciolacu rămân în continuare un mister în presa din România, deși liderul PSD avansează pe treptele puterii.

Potrivit CV-ului său public, Marcel Ciolacu a absolvit la 28 de ani Universitatea Bioterra, catalogată drept “fabrică de diplome” în România.

Macron este criticat și pentru „momentul Kennedy” din China:

#Macron meeting people chosen by a totalitarian regime to greet him with the greatest possible euphoria.

How stupid is this?…
pic.twitter.com/HZdpJIsuZ3

— Daniel Foubert 🇵🇱 (@d_foubert) April 7, 2023

Iată analiza Financial Times:

„Președintele francez Emmanuel Macron și-a încheiat vineri vizita de stat în China, luând ceaiul cu omologul său Xi Jinping în Guangzhou, mega-orașul manufacturier aflat în centrul economiei chineze bazate pe exporturi.

Alegerea orașului Guangzhou, unde tatăl lui Xi a fost un oficial de rang înalt, a vrut să transmită apropierea personală din partea liderului chinez față de Macron. Dar a dat, de asemenea, un indiciu asupra interesului francez de a menține interesele economice și comerciale cu China, în ciuda indignării occidentale față de sprijinul lui Xi pentru Vladimir Putin și eșecului de a se opune invaziei Rusiei în Ucraina.

Macron, care a mers în China alături zeci de importanți oameni de afaceri francezi, a fost însoțit, pentru o parte din vizita sa de trei zile, de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un gest european comun față de Beijing.

Cu toate acestea, orice sentiment de unitate a fost subminat de aranjamentele Chinei care l-au flatat pe liderul francez cu un banchet, o paradă militară și alte accesorii ale unei vizite de stat, în timp ce von der Leyen a fost exclusă de la câteva dintre evenimentele fastuoase.

Primirea șefei Comisiei Europene în China.

John Delury, un expert în China de la Universitatea Yonsei din Seul, a declarat că vizita a reflectat „două capete ale spectrului european, în ceea ce privește modul în care trebuie transmis mesajul față de China”.

„Strategia lui Xi este: Macron vine cu mâinile întinse, așa că îl îmbrățișează China; [von der Leyen] articulează poziția europeană mai dură, iar ei încearcă să o lase pe margine”, a spus el.

Noah Barkin, analist la Rhodium Group, a declarat că Macron a ratat o oportunitate de a folosi influența economică colectivă a Europei pentru a obține mai mult de la chinezi în cadrul întâlnirilor. Orice speranță că Parisul va face din această călătorie promovarea sentimentului unui front unit în politica europeană privind China s-a dovedit a fi deșartă, a spus el.

„Macron pare să fi crezut că, aducând-o pe von der Leyen cu el, transmitea un mesaj de unitate a UE, chiar dacă cei doi au transmis mesaje diferite atunci când au fost la Beijing„, a spus el. „Se pare că Macron și-a jucat greșit mâna„.

Într-un discurs deosebit de șovin săptămâna trecută, înaintea vizitei, von der Leyen l-a avertizat pe Xi că interacțiunile Chinei cu războiul lui Putin „vor fi un factor determinant pentru relațiile UE-China”. De asemenea, ea a remarcat o „întărire deliberată” a poziției strategice a Chinei, după cum a adăugat că Beijingul devine „mai represiv acasă și mai asertiv în străinătate”.

În timp ce a subliniat obiectivul său repetat de a „de-risking” în comerțul cu China, în loc de o „decuplare” în stil american, von der Leyen a promis o mai mare vigilență în protejarea intereselor europene și asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderile din UE care doresc să facă comerț cu această țară.

În China, ea a dat o notă descurajatoare în ceea ce privește relațiile economice, avertizând asupra „practicilor neloiale” care dezavantajează semnificativ companiile europene.

Macron, între timp, a încercat să respingă orice sentiment de „spirală inevitabilă” a tensiunilor cu Beijingul.

Zsuzsa Anna Ferenczy, autoarea cărții „Europe, China și limitele puterii normative”, a declarat că, deși von der Leyen a fost „asertivă” în încercarea de a-l trage la răspundere pe Xi pentru sprijinul acordat lui Putin, liderii europeni au eșuat în cele din urmă în formarea unui front unit.

„China este atât de clară și puternică în ceea ce privește propriile linii roșii. Noi nu avem această forță atunci când vorbim cu China despre propriile noastre probleme„, a declarat Ferenczy.

„Beijingul a preferat întotdeauna să trateze cu statele membre . . și să submineze deciziile europene și Uniunea Europeană în ansamblu„, a adăugat ea.

Diferența dintre ceremonia acordată lui Macron și recepția mult mai discretă pentru von der Leyen, care a plecat cu un zbor comercial spre Beijing, a reflectat parțial faptul că președintele francez se afla într-o vizită de stat în această țară.

Într-un comunicat comun, cele două guverne – francez și chinez – au convenit să „îmbunătățească accesul pe piață” pentru întreprinderile celeilalte părți.

De asemenea, Franța va trata „în mod echitabil și fără discriminare” cererile de licență ale întreprinderilor chineze în domeniul economiei digitale și al 5G.

Impactul unei astfel de promisiuni rămâne neclar, având în vedere că Franța a impus deja restricții furnizorului chinez de echipamente de telecomunicații Huawei.

Cele două părți au convenit să desemneze anul 2024 drept „Anul cultural și turistic China-Franța„, cu parteneriate între diverse situri culturale franceze și chineze. Franța speră să atragă din nou turiștii chinezi cu cheltuieli mari de la relaxarea restricțiilor de călătorie în caz de pandemie.

Nici diferențele de la ceremonie, nici comunicatul nu au sporit unitatea pe care UE spera să o proiecteze într-un moment în care se află sub o presiune intensă din partea SUA pentru a adopta un curs mai dur în ceea ce privește relațiile cu China.

Mikko Huotari, director al Institutului Mercator pentru Studii Chineze din Berlin, a declarat că era de așteptat ca Beijingul să „exploateze” diferențele de stil diplomatic care au rezultat din rolurile diferite ale celor doi europeni și că, prin urmare, este important să nu se exagereze acest aspect.

Dar Huotari a adăugat că au existat diferențe de fond între președintele Comisiei și principalele capitale ale UE în ceea ce privește modul de abordare a relațiilor UE-China.

„Atât Berlinul, cât și Parisul, precum și alte capitale, vor trebui în continuare să fie convinse de abordarea „de-risking” prezentată de von der Leyen și de implicațiile acesteia”, a spus el.

În ceea ce privește Ucraina, Macron a declarat că se bazează pe Xi pentru a „aduce Rusia la rațiune” în legătură cu războiul, iar diplomații francezi au declarat anterior că speră că discuțiile cu Xi ar putea ajuta la crearea premiselor pentru viitoarele discuții de pace, dacă și când Ucraina și Rusia le vor începe.

Dar Xi nu și-a schimbat limbajul cu privire la conflict, nici nu a sugerat că își va folosi influența asupra lui Putin și nu s-a angajat să vorbească cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy.

„China nu s-a clintit de la sprijinul său pentru invazia Moscovei în Ucraina de la începutul războiului, așa că ultimele vizite ale liderilor europeni nu sunt susceptibile să miște niciun ac„, a declarat Soo Kim, fost analist CIA, în prezent la LMI, o firmă de consultanță americană.

Delury, de la Yonsei, a declarat că, pe termen lung, abordarea lui Macron ar putea avea merite. În urma intermedierii de către Beijing a discuțiilor dintre Arabia Saudită și Iran, Occidentul nu ar trebui să excludă ca China „să ofere cadrul” pentru discuțiile dintre Ucraina și Rusia, a spus el.

„[Francezii] au propriile interese economice în relațiile lor cu China și nu au înghițit teoria decuplajului. Iar în cazul în care China joacă un rol pe parcurs, s-au gândit că va fi bine să avem o relație prin care să avem o pârghie acolo”, a spus el”.

Tea with Xi: Macron gets personal touch as China visit highlights EU differences https://t.co/eAH8T4Szq1

— Financial Times (@FT) April 7, 2023

From Beijing to Guangzhou, I have met students who are learning our language, enthusiastic and dynamic young people, entrepreneurs keen to innovate, and artists inspired by France. There is so much for us to do together. Long live the friendship between China and France! pic.twitter.com/Y3DEz8mAtb

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 7, 2023

Emmanuel Macron received a rapturous welcome at the Sun Yat-sen University in Guangzhou. 🇨🇳👏🇫🇷

Macron is on a three-day trip to China where he has held talks with President Xi Jinping on a range of issues including Ukraine. pic.twitter.com/QhV6L0PPRY

— CGTN Europe (@CGTNEurope) April 7, 2023

Someone asked me to comment on #Macron's @EmmanuelMacron visit to #China. Here are my main points:
1. He must be feeling extremely well, as even former #US President #Trump didn't get the kind of treatment he is receiving now: a reception in #Guangzhou City by #XiJinping. He… pic.twitter.com/atMcZ6EvmN

— Inconvenient Truths by Jennifer Zeng 曾錚真言 (@jenniferzeng97) April 7, 2023

China, France make peace pledge on Ukraine as Macron caps trip with Xi meeting https://t.co/IYcwhPgjpw via @scmpnews

— Nino Brodin (@Orgetorix) April 7, 2023

Macron got a super nice red-carpet treatment with a parade at the Tiananmen Square in Beijing. He also sold 160 Airbus planes during this trip.

Meanwhile, American puppet and EU traitor Von der Leyen got to enter #China like a regular air passenger at the airport! 😂 pic.twitter.com/QhHu8rlaId

— S.L. Kanthan (@Kanthan2030) April 6, 2023

Mai mulți participanți la ședința coaliției s-ar fi opus acestor măsuri, vociferând că deciziile pe care urma să le voteze coaliția sunt ne-constituționale și vor pica la CCR. Alții au spus că trebuie să fie votat doar proiectul CP, fără pragul pentru abuz în serviciu, nu și modificările din CPP care introduceau SRI în Justiție. Câțiva dintre lideri au fost foarte vehemenți.

Însă, potrivit relatărilor coroborate, „decizia schimbării” hotărârilor coaliției ar fi fost a liderului PSD, Marcel Ciolacu, care a fost primul care s-a exprimat în acest sens.

În plin scandal în ședință, Marcel Ciolacu ar fi susținut că modificările CP și CPP să treacă de Parlament așa cum erau în proiectul trecut prin Guvern de Cătălin Predoiu (PNL), cu introducerea SRI în Justiție, deși în Senat aceeași coaliție stabilise modificarea proiectelor.

Cine a „dat semnalul” către coaliție pentru a se vota proiectele ne-constituționale? Aici, relatările se bat cap în cap. Unii spun că „semnalul” a venit de la Președintele Klaus Iohannis printr-un intermediar, alții spun că „semnalul” a venit „din pădure”/ SRI, câțiva susțin că o anumită ambasadă și „semnale externe” ar fi intervenit în decizie.

Cert este că și alți reprezentanți ai coaliției au fost și ei anunțați că se „schimbă schimbarea”. „Am crezut că nu aud bine”, relatează un alt reprezentant al coaliției.

Cu decizia deja luată de Marcel Ciolacu, la care a achiesat și Nicolae Ciucă, a fost chemată șefa comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol (PSD), în acea pauză de 20 de minute a comisiei, să i se spună că toată coaliția s-a răzgândit și că se va vota CP și CPP în variantele neconstituționale. Ceea ce s-a și întâmplat.

În paralel, liderii coaliției care dezbăteau faptul că modificările sunt clar neconstituționale au vorbit cu judecătorii CCR pentru a obține „unda verde” de la Curtea Constituțională ca, în cazul în care cineva atacă modificările la CP și CPP la Curte, aceste sesizări să pice, să nu fie acceptate de CCR iar legile votate să rămână în vigoare chiar și neconstituționale.

Acceptul CCR a fost luat de coaliție, relatează surse coroborate. Cine exact din coaliție a sunat să intervină ilegal la CCR – nici aici nu este foarte clar, dar relatările merg spre 2 persoane care participau la acea ședință, ca și spre 2 dintre judecătorii CCR.

Potrivit legii de funcționare a CCR, 47/ 1992, art 1, alin (3) „Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi„.

Potrivit configurației politice a CCR și surselor coroborate, actuala coaliție PSD – PNL care a hotărât să voteze proiectele neconstituționale se poate baza pe voturile a 6 din cei 9 judecători CCR: Marian Enache (PSD), Livia Stanciu (Klaus Iohannis), Elena Tănăsescu (Klaus Iohannis), Mihaela Ciochină (Klaus Iohannis), Laura Scântei (PNL), Bogdan Licu (PSD).

Până în prezent, niciun partid politic de opoziție, nici ÎCCJ, nici Avocatul Poporului nu au sesizat neconstituționalitatea proiectelor de modificare a CP și CPP la CCR. „S-a vorbit și acolo, la Opoziție”, relatează surse.

În ciuda faptului că în instanța constituțională coaliția PSD-PNL-UDMR are majoritate absolută, nici în CCR lucrurile nu sunt prea „vesele”. „Puterea în CCR” pe „deciziile sensibile” și-o dispută de ceva vreme Marian Enache (PSD) cu Laura Scântei (PNL).

Ultima gafă de zile mari a instituției a fost să citeze familii de oameni decedați la sediul Curții Constituționale, pentru ca judecătorii să le judece excepțiile de neconstituționalitate din dosare.

Astfel, potrivit portalului CCR, pe 4 aprilie 2023, CCR a citat-o la sediul său pe Gabriela Florentina Barbir, decedată, într-un dosar din 2019 cu excepție de neconstituționalitate pe OUG 80/2013.

Iar pe 27 aprilie 2023, într-un alt dosar cu excepție ridicată în 2020 pe CP și CPP, judecătorii CCR i-au citat să se prezinte la instituție pe Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu, ambii decedați.

Iulie 2021.”Incoruptibilul 1″. Cazul Drulă, ministrul Transporturilor – Dosar DNA: „Nu pot să spun că-i om, e un câine acest Drulă” 

Interceptările din dosar au apărut atunci publicate pe siteul G4Media și arătau o serie de bârfe și răfuieli între PNL și USR, irelevante din punct de vedere penal.

Cu toate acestea, bârfele din interceptări au fost introduse în dosar și au creionat la acea vreme, la nivelul publicului, imaginea unui ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, „incoruptibil”: „este o problemă cu acest om care este un câine…(…) trebuie găsită o soluție”, (…) dar este totuși o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine acest Drulă, și trebuie să găsim o soluție pentru el”.

Interceptările pot fi găsite pe siteul G4media.ro:

BREAKING STENOGRAME Cum încercau să intervină doi liberali cu influență pe lângă ministrul Drulă ca să le țină oamenii în funcții: ”Domnule ministru, fac ce vrei tu!”/ Afaceriștii reținuți de DNA: ”Drulă nu e om, e câine (…) Omul e nebun! Nu se înțelege cu nimeni”

După acest moment, liderul USR, Cătălin Drulă, și partidul său au exploatat la maximum din punct de vedere al imaginii aceste replici pe care și le-au asumat, USR făcând chiar și caricaturi cu liderul său pe care-l prezenta „mai mult câine decât om”, invitând totodată și românii să se înscrie în USR, pentru că USR are un lider „incoruptibil”.

În fapt, DNA sub conducerea lui Crin Bologa, se transformase într-un reportofon de captare de bârfe în biroul Ministrului Transporturilor, deși legal DNA poate obține autorizări de supravegheri în biroul unui demnitar/ fie el și ministru, doar dacă există suficiente indicii că în acea locație ar putea să se petreacă acțiuni/ fapte penale. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Ulterior, după ce i s-a făcut imagine pozitivă ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, dosarul DNA în care se luaseră măsuri preventive a trecut în irelevanță, doar o parte din el fiind disjunsă și în prezent trimisă în judecată, potrivit portalului DNA.

„Incoruptibilul 2”. Aprilie 2023. Cazul Grindeanu, ministrul Transporturilor – Dosar DNA Otopeni: „Grindeanu nu se bagă în combinații”

La începutul lunii aprilie 2023, interceptări irelevante penal dintr-un al dosar DNA apare pe G4media.ro. Rețeta și modul de operare? Aceleași.

Subiectul: prelungirea contractelor de închiriere a spațiilor comerciale de pe Aeroportul Otopeni. Conținut? Bârfe irelevante din punct de vedere penal. Cine era vizat de bârfe? Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, Rareș Bogdan, lider PNL. În înșiruirea bârfelor dintre „afaceriști” apar nominalizați și Marcel Ciolacu, Gheorghe Flutur, Iulian Dumitrescu ( care apare și în dosarul în care și-a făcut imagine Cătălin Drulă), Mihai Tudose și alți câțiva lideri PSD și PNL. Cine iese bine din punct de vedere al imaginii? Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. „Grindeanu este un personaj ciufut, nu se bagă în combinații, omul se visează președintele țării”. Pe de altă parte, Marcel Ciolacu este descris ca „un țăran de la Buzău” care „vine să conducă”.

STENOGRAME Cum vorbeau patronii celor două firme din dosarul Otopeni despre liderii PSD: Grindeanu e un personaj ciufut / Nu se bagă în combinații, omu’ se visează preşedintele ţării / Marcel este un țăran de Buzău / Vine țăranul ăsta să mă conducă!

Astăzi, aflat la Timișoara, Sorin Grindeanu, ca și predecesorul său de la Transporturi, Cătălin Drulă, și-a asumat replicile irelevante penal din dosarul Otopeni pentru a se descrie pe sine și pentru a-și construi o imagine de „incoruptibil”.

„Înțeleg că sunt ciufut, nu am anturaj și nu merg pe combinații”, a declarat Grindeanu, repetând mot a mot replicile afaceriștilor din interceptări, suspectați de fapte de corupție.

Spre deosebire de cazul Drulă, în cazul Grindeanu, interceptările irelevante penal din dosarul DNA Otopeni nu au fost scurse din parchetul anticorupție, ci au fost furnizate de avocații inculpaților din dosar, inculpați care susțineau că au conexiuni politice.

Sorin Grindeanu, despre stenogramele din dosarul Otopeni: Înţeleg că sunt ciufut, nu am anturaj şi nu merg pe combinaţii / Contractele de închiriere pentru magazinele din aeroport, prelungite două luni, până la finalizarea licitației

Judecătorul Juan Merchan, magistratul care s-a mai ocupat de un dosar al Trump Organization și care se ocupă în prezent și de dosarul penal al fostului președinte Donald Trump în Manhattan, a făcut donații simbolice pentru campania lui Joe Biden, actualul președinte SUA.

O asemenea acțiune pune în discuție serios imparțialitatea judecătorului în orice proces referitor la Trump.

Judecătorul Juan Merchan.

Merchan a donat 35 de dolari pentru cauze democrate în 2020, dintre care 15 dolari pentru campania președintelui Biden și 10 dolari pentru un grup dedicat „rezistenței … moștenirii radicale de dreapta a lui Donald Trump”.

Înregistrările Comisiei Electorale Federale arată că Merchan a făcut trei donații de mici sume de bani în decurs de două zile în iulie 2020 prin ActBlue, platforma preferată de colectare de fonduri online a Partidului Democrat.

Judecătorul veteran a contribuit cu 15 dolari destinați campaniei „Biden for President” pe 26 iulie 2020, iar apoi, în ziua următoare, a făcut contribuții de 10 dolari pentru Progressive Turnout Project și Stop Republicans.

Misiunea declarată a Progressive Turnout Project este de a „aduna democrații la vot”, potrivit site-ului grupului.

Stop Republicans este o filială a Progressive Turnout Project și se descrie ca fiind „un efort finanțat de la bază, dedicat rezistenței față de Partidul Republican și față de moștenirea radicală de dreapta a lui Donald Trump”.

Înregistrările FEC arată că Merchan și-a menționat ocupația de „judecător” pe formularul de donație, iar angajatorul l-a trecut ca fiind Biroul de Administrare a Curții din statul New York.

Trump, în vârstă de 76 de ani, s-a dezlănțuit împotriva lui Merchan încă de la punerea sa sub acuzare, ridiculizându-l drept „judecătorul care îl urăște pe Trump”.

„Judecătorul ‘desemnat’ pentru cazul meu de vânătoare de vrăjitoare, un ‘caz’ care nu a mai fost niciodată acuzat, MĂ URĂȘTE. Numele lui este Juan Manuel Marchan, a fost ales cu mâna lui Bragg & procurorii”, a scris Trump pe Truth Social săptămâna trecută, scriind greșit numele lui Merchan.

Trump a adăugat că Merchan „este aceeași persoană care l-a ‘dirijat’ pe fostul meu director financiar, Allen Weisselberg, în vârstă de 75 de ani, pentru a accepta un acord de ‘pledoarie’ (Pledează vinovat, chiar dacă nu ești, 90 de zile, luptă cu noi în instanță, 10 ani (pe viață!) de închisoare”.

Weisselberg, fostul director financiar al Trump Organization, își ispășește pedeapsa în Rikers Island după ce a pledat vinovat la o serie de acuzații de fraudă fiscală.

Judge Juan Merchan, who is overseeing Trump case, donated to Biden campaign in 2020 https://t.co/fR5M4y9uka pic.twitter.com/ms4LfSmWXL

— New York Post (@nypost) April 7, 2023

Fata judecătorului, înregistrată democrată, a lucrat în campania lui Biden – Harris

În discursul său de marți de după punerea sub acuzare, ținut la complexul său Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, Trump s-a luat și el de familia lui Merchan.

Judecătorul Juan Merchan și Donald Trump.

„Am un judecător care îl urăște pe Trump, cu o soție și o familie care îl urăște pe Trump, a cărui fiică a lucrat pentru Kamala Harris și care acum primește bani de la campania lui Biden Harris – și foarte mulți”, a afirmat el.

Fiul cel mare al fostului președinte, Donald Trump Jr. a distribuit marți pe rețelele de socializare un link care includea o fotografie a fiicei lui Merchan, Loren, susținând că aceasta a lucrat în campania prezidențială Biden-Harris.

„Pare relevant… încă o legătură în acest proces de spectacol al democraților aleși cu mâna lor. BS nu se termină niciodată, oameni buni”, a scris Trump Jr. în postare.

Loren Merchan a fost inclusă ca democrată pe o listă de onoare pentru 2020 de către Campaigns & Elections, care a detaliat activitatea sa ca președinte și partener al Authentic Campaigns, o agenție digitală orientată spre campaniile politice progresiste.

Trump a pledat nevinovat marți la 34 de capete de acuzare pentru falsificarea unor documente în legătură cu presupusele plăți de bani către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels.

Ieri, au apărut detalii privind modul cum procurorii din Manhattan au gestionat, fără imparțialitate, cazul Trump. Dezvăluirile pot fi citite mai jos.

Procurorii SUA care-l anchetează pe Trump s-au dat singuri de gol. Și-au descris certurile și au recunoscut cum îl comparau pe Trump cu mafiotul John Gotti și cu liderul al Qaeda, Osama bin Laden

O modificare mai puțin cunoscută și deloc relatată de presă, votată de partidul lui Marcel Ciolacu și cel al lui Nicolae Ciucă, se referă la îngrădirea dreptului la apărare, fundamental a fi independent în orice sistem democratic.

Astfel, după ce coaliția a votat că datele obținute din mandatele de siguranță națională pot fi probe în dosarele de corupție instrumentate de parchete (DNA), acum și avocații de penal care apără persoane inculpate în acele dosare, ca să aibă acces la informațiile din dosare, trebuie să obțină certificatele de acces la informații de la SRI.

Situația halucinantă este relatată de avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător, fost membru CSM.

„Organele profesiei de avocat, de altfel atât de bine reprezentată politic în Parlament, iarăși au ratat șansa de a opri slăbirea funcției de apărare în procesele penale.

Printre modificările rușinoase la Codul de procedură penală se află și aceea potrivit cu care avocații care mai doresc să își exercite profesia în materie penală sunt obligați să obțină certificatul ORNIS, cel dat de SRI, dacă printre probe să află și informații obținute prin mandate de siguranță națională. În caz contrar, avocatul ales este înlocuit cu un avocat din oficiu care deține acest certificat.

Cam aici punem cruce dreptului părților în procesul penal de a-și alege singuri avocatul și a fi apărate de cine își doresc. Avocații devin și ei mici „parteneri de nădejde” ai serviciilor secrete, pentru că trebuie să te porți frumos pentru a fi premiat cu autorizarea necesară, nu?

Art. 2 alin 4 din Legea 51/1995, cea care organizează avocatura și pe care organele profesiei ar trebui să îl considere sfânt și să-l apere până în pânzele albe pentru că este fundamentul dreptului la apărare, poate fi aruncat la gunoi: „Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul.””, a scris Adrian Toni Neacșu.

Până în prezent, niciun partid nu a atacat modificările la CPP la CCR.

Liderii de partide care au susținut și votat modificările anti-democratice, de inspirație sovietică, au avut de-a lungul timpului legături cu SRI.

• Marcel Ciolacu, președintele PSD, este fost doctorand SRI.
• Sorin Grindeanu, lider PSD, este fost membru al Comisiei de control al SRI. În plus, pe vremea când Sorin Grindeanu era șeful ANCOM, soția prim-adjunctului SRI, Răzvan Ionescu, a aterizat brusc și ea la ANCOM.
• Mihai Tudose, lider PSD, a fost de-a lungul timpului în afaceri cu șefi SRI locali.
• Rareș Bogdan, lider PNL, este colegul de facultate al actualului director SRI.
• În relații de prietenie cu șefii SRI se află și liderii PNL – Iulian Dumitrescu și Lucian Bode, al cărui doctorat plagiat constatat de UBB a fost coordonat chiar de către Adrian Ivan, rector al Academiei SRI.

Jim Jordan. Republican, președintele Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților.

În scrisoarea Congresului SUA către Mark Pomerantz este relatat și scandalul dintre procurorii din Procuratura Districtuală din Manhattan pe anchetarea lui Donald Trump, scandal care a început în 2021 și durează de 2 ani.

Procurorul Mark Pomerantz, după ce a demisionat, a scris și o carte pe care a publicat-o în februarie 2023 și a participat în emisiuni tv în care a povestit totul.

Procurorul Mark Pomerantz, care voia în acea perioadă să-l ancheteze cu orice preț pe Donald Trump, descrie în carte certurile cu alți procurori din Parchet care îi tot spuneau că speța pe Donald Trump este destul de slabă juridic.

În timpul discuțiilor, Mark Pomerantz le reproșa colegilor săi că sunt prea leneși să-l investigheze penal pe Trump și chiar, la un moment dat, procurorul dezvăluie ca a fost dispus să facă consultanță gratuită pentru a-l ancheta pe Trump.

Mark Pomerantz, fost procuror la Procuratura Districtuală din Manhattan, fost coleg al actualului procuror care-l anchetează pe Trump.

Pomerantz, coleg de biroul cu actualul procuror Alvin Bragg care-l anchetează pe Trump, îl compară pe Trump cu John Gotti, șeful clanului mafiot, spune că îl vedea pe fostul președinte al SUA ca pe un narcist malign care-l înfuria și dezgusta și susține că visa să-l ancheteze.

La un moment dat, Pomerantz face comparația între Trump și Osama bin Laden, liderul al Qaeda, care a bombardat ambasadele SUA din Kenya și Tanzania.

PresaCurată.ro vă prezintă în continuare integral scrisoarea Congresului SUA prin care-l citează pe Mark Pomerantz.

„Stimate domnule Pomerantz:

Comisia pentru afaceri judiciare efectuează o supraveghere a Procuraturii districtului New York County, din New York, față de acuzațiile fără precedent aduse împotriva unui fost președinte al Statelor Unite și a actualului candidat declarat la această funcție.

La data de 22 martie 2023, v-am solicitat ca, în mod voluntar, să cooperați cu supravegherea noastră prin furnizarea de documente și mărturii relevante referitoare la rolul de procuror special asistent al procurorului districtual care a condus investigația în cazul fostului președinte al SUA.

Am primit o scrisoare de răspuns la data de 27 martie 2023, în care se precizează că, la indicația lui biroului procurorului districtual al comitatului New York, nu veți coopera cu supravegherea noastră.

Dumneavoastră ați anexat o copie a unei scrisori din partea Procuraturii Districtului din New York County prin care vi se ordonă să nu cooperați.

Curtea Supremă a recunoscut că Congresul are o putere „largă și indispensabilă” de a efectua o supraveghere, care „cuprinde anchete privind administrarea legilor existente, studii asupra legilor propuse și anchete în sistemul nostru social, economic sau politic în scopul de a permite Congresului să le remedieze”.

Articolul X din Regulamentul Camerei Reprezentanților autorizează Comisia pentru justiție să efectueze supravegherea chestiunilor legate de justiția penală pentru a fundamentarea unei potențiale legislații.

Congresul are un interes specific și vădit important în prevenirea urmăririlor penale motivate politic ale actualilor și foștilor președinți de către președinții aleși de stat și procurori locali, în special în jurisdicții – cum ar fi cea a comitatului New York – în care procurorul este ales în mod popular, iar judecătorii de primă instanță nu au mandat pe viață.

Printre altele, în cazul în care procurorii de stat sau locali sunt capabili să se angajeze în procese motivate politic împotriva președinților de Statelor Unite (actuali sau foști) pentru acte personale, acest lucru ar putea avea un impact profund asupra modului în care președinții aleg să își exercite puterile în timpul mandatului.

De exemplu, un președinte ar putea alege să evite să întreprindă acțiuni pe care le consideră de interes național, deoarece acestea ar avea efecte negative asupra avea un impact negativ asupra orașului New York, de teamă că ar putea face obiectul unei urmăriri penale de represalii în New York City.

Ca urmare, procurorul districtual al comitatului New York, fără precedent în materie de urmărire penală, necesită o supraveghere care să stea la baza examinării unor potențiale reforme legislative care ar putea, dacă ar fi adoptate, să îi protejeze pe actualii și foștii președinți de astfel de procese de stat motivate politic.

Aceste potențiale reforme legislative pot include, printre altele, lărgirea dreptului legal existent de retragere a anumitor cauze penale de la instanțele de stat la instanța federală.

De asemenea, urmărirea penală la nivel local a unui fost președinte ridică potențialul de conflict între oficialii federali de aplicare a legii, obligați de legislația federală să protejeze un fost președinte și funcționarii locali de aplicare a legii care trebuie să aplice o punere sub acuzare și să exercite controlul asupra acestuia pe toată durata prezenței sale în sistemul local de justiție penală. Comitetul poate lua în considerare reforme legislative pentru a aborda sau a remedia acest potențial conflict.

În plus, Biroul procurorului districtual din comitatul New York a recunoscut că a utilizat fonduri federale de confiscare în investigațiile sale asupra președintelui Trump, inclusiv în timpul mandatului dumneavoastră în această funcție și în perioada în care fostul președinte Trump era în funcție și candidat la realegere.

Comitetul poate, prin urmare, să ia în considerare o legislație care să consolideze cerințele de raportare privind utilizarea fondurilor federale de confiscare, pentru a interzice utilizarea fondurilor federale de confiscare pentru a investiga un actualul sau fostul președinte sau candidat la președinție, sau pentru a restricționa eligibilitatea unei jurisdicții de a să primească fonduri federale în cazul în care aceasta se angajează în urmăriri penale discriminatorii pe bază de partizanat, apartenență sau convingeri politice.

Pe baza rolului tău unic de procuror asistent special care conduce ancheta privind finanțele președintelui Trump, sunteți situat în poziția unică pentru a furniza informații relevante și necesare pentru a informa Comitetul de supraveghere și potențialele reforme legislative.

Deși biroul procurorului districtual din comitatul New York v-a dat instrucțiuni să nu cooperați cu ancheta, ați discutat deja multe dintre subiectele relevante pentru ancheta noastră într-o carte pe care ați scris-o și publicat-o în februarie 2023, precum și în mai multe interviuri publice pentru a vă promova cartea.

Prin urmare, nu aveți niciun motiv să refuzați să depuneți mărturie cu privire la aspectele prezentate în fața Comitetului pe care le-ați discutat deja în cartea dvs. și/sau într-o emisiune de televiziune la o oră de maximă audiență cu o audiență de milioane de persoane, inclusiv pe baza unei pretinse obligații de confidențialitate.

Cartea dvs. dezvăluie diverse detalii despre procurorul districtual al comitatului New York Office care se ocupă de președintele Trump, inclusiv deliberări interne cu privire la investigație.

Într-adevăr, discutați despre modul în care membrii Biroului au privit credibilitatea unui important martor cheie în acest caz și ați remarcat îngrijorarea acestora cu privire la perspectivele slabe ale cazului.

De exemplu, în cartea dumneavoastră, relatați o „mini-revoltă” care a avut loc în urma unei reuniuni interne a Oficiului privind din 21 septembrie 2021, cu privire la investigațiile asupra președintelui Trump.

Oferiți detalii despre un dezacord între dvs. și șefa Biroului pentru infracțiuni economice majore al Oficiului, Julieta Lozano, cu privire la credibilitatea lui Michael Cohen ca martor în cadrul anchetei.

De asemenea, vă plângeți cu privire la preocupările exprimate de Chris Conroy, șeful Diviziei de investigații a Oficiului, în timpul unei întâlniri din 12 noiembrie 2021.

Potrivit dumneavoastră, Conroy „a vorbit despre îndoielile sale” cu privire la investigația Trump, care proveneau dintr-un caz recent care implica aspecte financiare și contabile, acuzații de fraudă contabilă care reflectau acuzațiile pe care Oficiul avea în vedere să le urmărească împotriva lui președintele Trump.

Acel caz se pare că s-a încheiat prost pentru districtul din comitatul New York Attorney’s Office.

La fel ca Lozano, Conroy și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la credibilitatea lui Cohen în calitate de martor. Îi acuzați pe ceilalți procurori că sunt „implacabil de negativi, insistând asupra tuturor dificultățile și problemele legate de caz și refuzând să recunoască aspectele pozitive” în timpul unei ședințe interne din 10 decembrie 2021, referindu-vă la foștii dvs. colegi ca fiind „contestatari conștiincioși” doar pentru că au opinat că dosarul era „slab” și au indicat „numeroasele sale defecte fatale”.

În cele din urmă, le respingeți preocupările lor cu privire la anchetă sugerând că fie erau prea leneși pentru a face munca, că nu cunoșteau dovezile sau că le era cumva frică să aducă acuzații împotriva președintelui Trump.

Cartea dvs., descrisă ca un „exercițiu de 300 de pagini de reglări de conturi și de dispreț” dezvăluie, de asemenea, că măsura în care investigația procurorului districtual din New York a președintelui Trump pare să fi fost motivată politic.

Mai exact, descrieți dorința dvs. să-l investigați pe președintele Trump, scriind că ați fost „încântat” să vă alăturați unui grup neplătit de avocați care oferă consultanță cu privire la investigațiile lui Trump, și glumind că negocierile salariale au mers „grozav”, deoarece ați fi plătit pentru a vă alătura investigației.

Îl comparați în mod frivol președintele Trump cu șeful mafiot John Gotti, și susțineți că Biroul Procurorului General al Districtului a fost „justificat să arunce cartea „pe președintele Trump, deoarece, în opinia dumneavoastră, acesta „a devenit un maestru în a încălca legea în moduri care erau greu de atins”.

Explicați că acest lucru „greutate colectivă” a comportamentului președintelui Trump de-a lungul anilor „nu a lăsat nicio îndoială în mintea [dvs.că [președintele] Trump merita să fie urmărit penal.

Cu alte cuvinte, în calitate de asistent special al districtului procuror districtual special, se pare că, din motive care nu au legătură cu faptele acestei investigații particulare, ați fost în căutarea oricărui temei pentru a formula acuzații penale.

Deși susțineți că ați fost „capabil să lăsați deoparte [sentimentele personale cu privire la [președintele] Trump” în timpul investigației, profunzimea animozității dumneavoastră personale față de acesta este evidentă în scrierile dumneavoastră.

Ați scris despre președintele Trump:

„L-am văzut ca pe un narcisist malign și poate chiar ca pe un megalomanic care reprezenta un pericol real pentru țară și pentru idealurile care contau pentru mine. Comportamentul său m-a înfuriat, m-a întristat și chiar m-a dezgustat”.

În plus, „v-ați minunat la gândul” de a fi „în centrul a ceea ce ar putea deveni unul dintre cele mai importante cazuri penale care au avut vreodată consecințe„.

Reflectați asupra „singurei dvs. experiențe similare”, care, după cum ați indicat, a fost „punerea sub acuzare a lui Osama bin Laden și a altor membri al Qaeda pentru atentatul cu bombă asupra ambasadelor Statelor Unite din Kenya și Tanzania.

Faptul că faceți o paralelă între aceste două chestiuni extrem de diferite vorbește foarte mult despre mentalitatea pe care ați ați adus la investigarea președintelui Trump.

Aceste percepții par să vă fi influențat activitatea în calitate de asistent special al districtului procuror adjunct special, până la punctul în care chiar ați demisionat pentru că ancheta asupra președintelui Trump a fost nu se desfășura suficient de repede pentru a fi pe placul dumneavoastră.

În scrisoarea de demisie, ați adus prejudecăți asupra rezultatelor investigației procurorului districtual, scriind că „Donald Trump este vinovat de numeroase infracțiuni încălcări grave ale legii” și jurând să nu fiți un „participant pasiv” la „un grav eșec al justiției”.

Demisia publică l-ar fi lăsat pe procurorul districtual Bragg „profund afectat” și l-a determinat să să emită o declarație publică „neobișnuită”, „subliniind faptul că investigația asupra lui Trump și asupra afacerilor sale era departe de a se fi încheiat.

Cartea dvs. a contribuit, de asemenea, la „presiunea politică” asupra procurorului districtual procurorului Bragg pentru a formula acuzații împotriva fostului președinte Trump.

În consecință, din aceste motive și având în vedere că nu ați ținut cont de acordul nostru voluntar anterior, vă rugăm să găsiți atașată o citație care vă obligă să vă prezentați pentru o depoziție”.

Read the subpoena cover letter to Pomerantz: https://t.co/chCrDtTSAI

— House Judiciary GOP (@JudiciaryGOP) April 6, 2023

Ca răspuns la citația trimisă în această seară de Congres procurorului Mark Pomerantz, Alvin Bragg susține că republicanii din Camera Reprezentanților încearcă să-i submineze ancheta penală împotriva lui Trump și să interfereze cu aceasta.

Alvin Bragg, procurorul șef al Procuraturii Districtuale din Manhattan, care-l anchetează pe Donald Trump.

Alvin Bragg îi acuză pe republicani că îl hărțuiesc și îl intimidează și mai spune că el nu se va opri din a-și face meseria. Alvin Bragg le transmite republicanilor din Camera Reprezentanților că statul New York este suveran în fața Congresului în privința anchetelor aflate în investigare.

Într-o măsură fără precedent, marți, Donald Trump a fost inculpat într-un dosar penal privind decontări ilegale din campania prezidențială din 2016.

Dosarul Procuraturii districtuale din Manhattan, votat de Marele Juriu, are 34 de capete de acuzare la adresa fostului președinte SUA, care includ plăți de 30.000 de dolari dintr-o schemă „catch and kill” către un fost portar al Trump Tower care susținea că Trump are un copil din flori cu o menajeră, plăți de 150.000 de dolari către o vedetă Playboy și de 130.000 de dolari către actrița porno Stormy Daniels, pentru ca Donald Trump să-și păstreze integritatea și să-l protejeze rezultatele campaniei prezidențiale din 2016.

Primele audieri în acest caz penal în care a fost inculpat pentru prima dată un fost președinte al SUA, în speță Donald Trump, vor începe în decembrie 2023.

https://t.co/60cewA5Nc0 pic.twitter.com/wZ4X6SVDLy

— Alvin Bragg (@ManhattanDA) April 6, 2023

Fratele cel mare al lui Berlusconi și copiii s-au dus din nou să-l viziteze astăzi.

Buletinul medical dat publicității arată că Silvio Berlusconi suferă de leucemie mielomonocitară cronică: „Președintele Silvio Berlusconi este în prezent internat la terapie intensivă pentru tratamentul unei infecții pulmonare . Evenimentul infecțios se înscrie în contextul unei afecțiuni hematologice cronice de care suferă de ceva vreme. Strategia terapeutică în vigoare prevede vindecarea infecției pulmonare, un tratament citoreductor de specialitate care vizează limitarea efectelor negative ale hiperleucocitozei patologice și restabilirea stărilor clinice preexistente”.

Situația rămâne complexă, dar stabilă pentru Berlusconi care este internat de ieri la San Raffaele.

Noaptea a trecut-o cu bine, fostul premier este mereu treaz, a aflat de dimineață agenția de presă ANSA din cercuri apropiate fostului premier. Acesta continuă terapia intensivă pentru restabilirea oxigenării corecte a sângelui.

A început chimioterapia pentru a lupta împotriva unei forme de leucemie care l-a lovit și i-a forțat spitalizarea. Prima administrare a chimioterapiei a avut loc ieri, după internare.

Problemele grave de oxigenare, care au pus sub stres sistemul cardiovascular și respirator, cu riscul de infecții, inclusiv pneumonie, ar putea deriva și din dificultăți în funcționarea măduvei spinării, se spune în cercurile apropiate fostului premier.

Ieri, toți copiii au trecut pe la unitate pentru a-l vizita. Astăzi au sosit Marina și Luigi, precum și fratele lui Silvio Berlusconi, Paolo, care a părăsit apoi spitalul San Raffaele.

„Există îngrijorare, dar suntem optimişti”. 

 Președintele Mediaset, Fedele Confalonieri, a spus acest lucru când a vorbit cu reporterii, când a părăsit San Raffaele din Milano, unde l-a vizitat pe prietenul său Silvio Berlusconi. „Cum era azi?” „Mult mai bine decât ieri. Medicii sunt acolo. Dormea – a conchis Confalonieri, presat de reporterii care i-au cerut noutăți.

BREAKING:

86-year-old Silvio Berlusconi is at an intensive care unit in Milan and has been diagnosed with leukemia.

Source: Corriere della Sera pic.twitter.com/3fRItNLVX4

— Visegrád 24 (@visegrad24) April 6, 2023

Fie că se află în studiouri de televiziune prietene unde nu este deranjat cu întrebări importante, fie că face declarații publice pe holurile Parlamentului, la evenimente sau în alte locații, Marcel Ciolacu – președintele PSD care dorește să ajungă premier al României – nu reușește sub nicio formă să ajungă la pace cu limba română.

Astăzi, dorind să arate public faptul că nu are nicio divergență cu prim – vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, (subiect speculat de presă în ultimele săptămâni) și, din punct de vedere al imaginii, că este gata să preia frâiele Guvernului, Marcel Ciolacu și-a pus vestimentația de șantier și l-a însoțit pe actualul ministru al Transporturilor pe șantierul autostrăzii Buzău Focșani, unde au fost așternuți primii 3 km de asfalt pe Autostrada Moldovei.

Ca atare, în loc să transmită echipei ideea că „ tot ceea ce s-a crezut mereu a fi imposibil – iată că a devenit posibil ca să se realizeze”, Marcel Ciolacu a terminat declarația de pe șantier spunând textual că „imposibilul se poate”, schimbând astfel pe invers sensul ideii exprimate, din cauza exprimării sale deficitare.

Mai mult, Marcel Ciolacu și-a întrerupt des cursul frazei, fiind un campion absolut în anacoluturi, o greșeală gramaticală preferată – caracterizată prin discontinuitate și ruptură logică și sintactică a frazei și propoziției, detectată și de Dexonline.

Iată declarația lui Marcel Ciolacu pe autostradă:

„Domnul ministru, eu o să fiu foarte scurt. O să vreau întreaga echipă de la minister…normal, este coordonată de către domn ministru, și pe domn director…și vreau să-i mulțumesc colegului meu, Sorin Grindeanu, pentru că acum 6 ani a făcut o promisiune domnului primar din Râmnicu Sărat, că aici o să facă o autostradă…Cred că în momentul acela nici primarul nu credea și vreau să-l felicit că, în sfârșit, după 30 de ani de promisiuni, în sfârșit, Moldova va avea autostradă. N-am cum să-l….să nu mă adresez…și…ceea ce-l privește pe constructor…Mă bucur și mai mult că este un constructor român care a dovedit încă o dată că…imposibilul se poate. Mulțumesc mult și felicitări Sorin și eu am ieșit din peisaj, vă las aici cu echipa, felicitări încă o dată”.

Studiile lui Marcel Ciolacu rămân în continuare un mister în presa din România, deși liderul PSD avansează pe treptele puterii. Potrivit CV-ului său, Marcel Ciolacu a absolvit la 28 de ani Universitatea Bioterra, catalogată drept „fabrică de diplome” în România.