„Șeful Serviciului de Informații Externe, instituție secretă unde rigoarea ar trebui să facă diferența între profesionalism și eșec și în care integritatea este condiție obligatorie, are declarații de avere din care lipsesc apartamente sau împrumuturi primite de familia sa, prin soția Ramona Miriam Vlase. Informațiile au fost descoperite în declarația de avere a acesteia. Un apartament și o mașină nouă care au intrat în posesia soției în 2021 nu apar în declarația soțului. Banii și împrumuturile date de șeful SIE, Gabriel Vlase, lipsesc din datele declarate de Ramona Miriam Vlase”, semnalează Valeriu Nicolae, într-un articol pentru cititorii Libertatea.

Informațiile care se bat cap în cap în declarațiile de avere ale directorului SIE, Gabriel Vlase, și ale soției. Lipsesc mulți bani și o locuință

Citiți aici: https://t.co/1TJSUp57WG#opinii #psdpartidulsocialdemocrat #gabrielvlase pic.twitter.com/nLU4ohKzGq

— Libertatea (@libertatea) April 20, 2023

Documentele militare secrete ale SUA scurse în public au devenit un „coșmar” pentru Five Eyes, fiind informații SUA clasificate să nu fie împărtășite cu alte state care conțin detalii despre operațiuni viitoare. Ele vizează rapoarte CIA despre liderii Mossad, discuțiile din guvernul Coreei de Sud privind vânzările de arme către Kiev, rutele aeronavelor SUA și aliate din Marea Neagră, situația militară din indo-pacific, informații sensibile despre China, informații despre terorism și planurile SUA pentru ajutorul Ucrainei. Mai mult, sunt dezvăluite și rapoartele zilnice ale șefului Pentagonului și șefului Statului Major al Armatei SUA.

Documentele provin de la CIA, centrul de operațiuni CIA, NSA, Agenția de Informații pentru Apărare a Pentagonului, National Geospatial-Intelligence Agency și de la Biroul de Informații și Cercetare al Departamentului de Stat.

Documentele au fost postate pe panoul de mesaje Discord al fanilor jocului pe computer Minecraft în jurul datei de 1 martie.

Mai jos, relatările celor 2 ziare – The Wall Street Journal și The NYTimes – despre uriașa scurgere de informații din SUA:

Breaking News: A new batch of classified documents that appear to detail U.S. security secrets from Ukraine to the Middle East to China have surfaced online. https://t.co/gj5xmNhpDb

— The New York Times (@nytimes) April 7, 2023

Un nou lot de documente clasificate care par să detalieze secrete de securitate națională americane din Ucraina, Orientul Mijlociu și China a apărut vineri pe site-urile de socializare, alarmând Pentagonul și sporind agitația față de o situație fără precedent care pare să fi luat prins administrația Biden cu garda jos.

Amploarea scurgerii de informații – analiștii spun că este posibil să fi fost obținute peste 100 de documente – împreună cu sensibilitatea documentelor în sine, ar putea fi extrem de dăunătoare, au declarat oficialii americani.

Un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații a numit scurgerea de informații „un coșmar pentru Five Eyes”, făcând referire la Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și Canada, așa-numitele națiuni Five Eyes, care împărtășesc în general informații.

Cele mai recente documente au fost găsite pe Twitter și pe alte site-uri vineri, la o zi după ce oficiali de rang înalt ai administrației Biden au declarat că investighează o altă scurgere de planuri de război ucrainene clasificate, inclusiv o evaluare a capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei.

Unul dintre documente, datat 23 februarie, este etichetat „Secret/NoForn”, ceea ce înseamnă că nu a fost conceput pentru a fi împărtășit cu țări străine.

Mick Mulroy, un fost oficial de rang înalt al Pentagonului, a declarat că scurgerea documentelor clasificate reprezintă „o breșă semnificativă în securitate” care ar putea împiedica planificarea militară ucraineană. „Având în vedere că multe dintre acestea erau fotografii ale documentelor, se pare că a fost o scurgere deliberată făcută de cineva care a dorit să dăuneze eforturilor Ucrainei, SUA și NATO”, a declarat el.

Un analist a descris ceea ce a apărut până acum ca fiind „vârful aisbergului”.

La începutul zilei de vineri, înalți oficiali din domeniul securității naționale care se ocupă de scurgerea inițială, care a fost raportată pentru prima dată de New York Times, au declarat că a apărut o nouă îngrijorare: Au fost aceste informații singurele informații care au fost scurse?

Până vineri după-amiază, aceștia au avut răspunsul. Chiar în timp ce oficialii de la Pentagon și agențiile de securitate națională investigau sursa documentelor care apăruseră pe Twitter și pe Telegram, un altul a apărut pe 4chan, un forum de mesaje anonim și marginal. Documentul de pe 4chan este o hartă care pretinde că arată starea războiului în orașul Bakhmut din estul Ucrainei, scena unei bătălii crâncene care a durat luni de zile.

Dar documentele scurse par să meargă mult mai departe de materialele strict secrete privind planurile de război ale Ucrainei. Analiștii în domeniul securității care au examinat documentele care au apărut pe site-urile de socializare spun că această cantitate tot mai mare de documente include, de asemenea, slide-uri de informare sensibile despre China, teatrul militar Indo-Pacific, Orientul Mijlociu și terorism.

Pentagonul a precizat joi, într-o declarație, că Departamentul Apărării investighează problema. Dar, în privat, oficiali din mai multe agenții de securitate națională au recunoscut atât graba de a găsi sursa scurgerilor de informații, cât și potențialul a ceea ce un oficial a spus că ar putea fi o scurgere constantă de informații clasificate postate pe site-uri.

Documentele privind armata ucraineană apar sub forma unor fotografii ale unor diagrame cu livrările anticipate de arme, efectivele de trupe și batalioane și alte planuri. Oficialii Pentagonului recunosc că sunt documente legitime ale Departamentului Apărării, dar copiile par să fi fost modificate în anumite părți față de formatul lor original. Versiunile modificate, de exemplu, supraestimează estimările americane privind morții de război ucraineni și subestimează estimările privind trupele rusești ucise.

În spatele ușilor închise, oficialii de securitate națională, mâhniți, încercau să găsească vinovatul. Un oficial a declarat că este probabil ca documentele să nu provină de la oficiali ucraineni, deoarece aceștia nu au avut acces la planurile specifice, care poartă amprenta birourilor Statului Major al Pentagonului. Un al doilea oficial a declarat că determinarea modului în care documentele au fost scurse va începe cu identificarea oficialilor care au avut acces la ele.

Prima tranșă de documente pare să fi fost postată la începutul lunii martie pe Discord, o platformă de chat pe rețelele de socializare populară printre jucătorii de jocuri video, potrivit lui Aric Toler, analist la Bellingcat, site-ul olandez de investigații.

Primele documente ar fi fost fost de fapt postate pe panoul de mesaje Discord al fanilor jocului pe computer Minecraft în jurul datei de 1 martie. În timp ce multe dintre ele au fost șterse recent, analiștii în înformații susțin că au fost deja descărcate peste 60 de fișiere.

Documentele conțin o varietate de informații privind chestiuni interne despre multe națiuni, inclusiv Israel și Coreea de Sud.

Alte documente conțineau informații detaliate despre orarele și rutele aeronavelor de recunoaștere americane și aliate în Marea Neagră; vulnerabilitățile unora dintre armele americane furnizate Ucrainei ; și componența și armamentul celor nouă brigăzi ale armatei ucrainene antrenate de SUA și aliați pentru viitoarea ofensivă de primăvară. Avioanele rusești au forțat o dronă americană MQ-9 Reaper să se prăbușească în Marea Neagră pe 14 martie, la două săptămâni după ce aceste fișiere au fost postate.

Pe lângă documentele referitoare la războiul din Ucraina, dosarele scurse includ pretinse copii ale raportului zilnic de informații furnizat secretarului Apărării Lloyd Austin și șefului Statului Major Comun al Armatei SUA, Mark Milley, rapoarte ale Agenției Centrale de Informații (CIA) despre liderii serviciului de spionaj Mossad al Israelului și informații despre discuțiile din cadrul guvernului Coreei de Sud cu privire la vânzările de muniție de artilerie către Kiev.

Majoritatea documentelor sunt datate în februarie și par să fi fost postate online la scurt timp după crearea lor. Multe conțin detalii despre operațiuni viitoare.

„Dacă un tip de pe Minecraft Map Discord a reușit să le găsească și să le împărtășească la câteva zile după ce au apărut pentru prima dată pe 1 martie, există șanse destul de mari ca informațiile ruse să poată arunca și ei o privire asupra lor”, a spus dl. spuse Toler.

La marginile unor pagini sunt tipărite marcaje comune documentelor extrem de secrete, inclusiv agenția guvernamentală care le-a produs și nivelul de clasificare. Documentele includ actualizări de la Centrul de operațiuni al CIA, precum și materiale de la o serie de alte unități de informații.

Acestea includ Agenția de Informații pentru Apărare a Pentagonului; National Geospatial-Intelligence Agency, care analizează datele de la sateliții spion; Agenția Națională de Securitate (NSA) care interceptează; și Biroul de Informații și Cercetare al Departamentului de Stat.

Oficialii americani din apărare au spus că cred că cel puțin unele dintre imagini au fost scurgeri de documente produse de șefii de stat major comun, care este compus din comandanți militari de top pentru fiecare dintre servicii care îl sfătuiesc pe președintele SUA.

Generalul Milley a fost informat miercuri după-amiază despre primul lot de documente scurse la suprafață, la fel ca și domnul Austin, au spus oficialii apărării, înainte de descoperirea celor mai recente documente suspectate.

Deoarece documentele clasificate pot fi tipărite numai pe sisteme aprobate, guvernul SUA va avea probabil o evidență despre cine le-a produs, a declarat Aram Gavoor, decan asociat pentru afaceri academice la George Washington University Law School și expert în securitate națională.

Documentele primesc o desemnare Top Secret atunci când oficialii americani cred că dezvăluirea lor ar putea cauza daune excepțional de grave securității naționale. „Asta înseamnă că eliberarea neautorizată a acestora ar putea duce la pierderi de vieți omenești în interiorul Ucrainei”, a spus domnul Gavoor. Multe dintre aceste documente sunt marcate NOFORN, ceea ce înseamnă că nu pot fi eliberate nici măcar celor mai apropiați aliați ai Americii.

„Ținând cont de faptul că marea majoritate a documentelor clasificate nu se scurg niciodată, riscul unei scurgeri crește într-un mediu ca acesta în care Statele Unite se angajează într-o operațiune de informații, consiliere și logistică fără precedent în sprijinul Ucrainei”, a spus dl. Gavoor, expert în securitate națională la George Washington University Law School.

It may be one of the worst intelligence breaches in recent decades. DOD investigates the leak of potentially hundreds of highly classified documents about the war in Ukraine and other matters, from Israel to South Korea. My latest with @nancyayoussef https://t.co/FqXQyK6O2g

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) April 7, 2023

CITEȘTE ȘI…

NYTimes: Planurile secrete de război ale SUA și NATO pentru Ucraina au fost scurse pe Internet

Dacă vineri, în mod fals, ministrul Bode susţinea că „demnitarul nu are dreptul să-i spună şoferului să meargă mai tare sau mai încet”, astăzi, premierul Orban susţine contrariul: „Deci (n.m SPP) are dreptul legal să refuze orice solicitare din partea demnitarului. Asta este legea”.

Premierul Ludovic Orban îl chemase de urgenţă pe Lucian Bode la Guvern.

„La ce atitudine vă referiţi? În conformitate cu legea, atunci cand este transportat cu o maşina condusă de SPP, demnitarul trebuie să comunice destinaţia şi ora de ajungere la destinaţie. Nu are dreptul legal de a solicita niciun fel de ritm de deplasare. În ceea ce mă priveşte pe mine fac acelaşi lucru.

Eu v-am spus ce spune legea si care este relatia legala intre un demnitar care beneficiaza de serviciile furnizate de SPP si echipa SPP-ului, aghiotantul si soferul. Nu este obligat echipajul SPP. Deci are dreptul legal sa refuze orice solicitare din partea demnitarului. Asta este legea„, a declarat Ludovic Orban, citat de ziare.com, întrebat luni cum vede atitudinea lui Lucian Bode care a dat vina pe soferul de la SPP si ca nu i-a spus acestuia sa se grabeasca.

De subliniat că Ludovic Orban nu spune adevărul: în lege nu scrie că ofiţerii SPP pot refuza solicitările demnitarilor.

Seful Executivului a adăugat ca i s-a cerut soferului de la SPP sa ajunga doar la o anumita ora si ca deciziile privind o coloana oficiala care sa insoteasca autoturismul respectiv nu sunt luate de catre demnitar.

„Dar stiti dumneavoastra despre faptul ca i s-a cerut sa se deplaseze? Nu. I s-a cerut sa ajunga la o anumita ora. In ceea ce priveste modilitatea de deplasare, daca utilizeaza sau nu utilizeaza prevederile legale referitoare la deplasarea in ceea ce se numeste coloana oficiala, toate nu sunt deciziile demnitarului”, a explicat Orban.

Chestionat de ce l-a chemat pe Lucian Bode duminica seara, la ora 20.00, la Guvern, premierul a replicat: „Nu l-am chemat numai pe domnul Bode. Aveam o discutie cu mai multi colegi referitoare la motiunea de cenzura”.

De notat că Lucian Bode a comunicat public faptul că nu i-a comunicat nimic şoferului SPP, pentru că dormea în maşina cu sirene şi slalomuri pe contrasens, aberaţie susţinută pe TVR 1 chiar de Raluca Turcan, vicepremier al României, de care ulterior au râs mulţi utilizatori ai internetului, prin declaraţiile sale Turcan dorind să-l scape pe Lucian Bode de orice răspundere penală.

Raluca Turcan a susţinut şi că Lucian Bode a suferit un accident, nicidecum că a cauzat/provocat un accident cu răniţi.

Deplasarea maşinii SPP ministrului Bode a fost filmată de un motociclist iar imaginile au arătat că ministrul folosea sirenele, semnalele luminoase, circula cu vitează şi făcea slalom printre participanţii la trafic pe contrasens, încălcând legea.

Ulterior, mai multe sindicate din Poliţie şi chiar foşti demnitari l-au acuzat pe Bode că minte public, demnitarul fiind cel care comunică SPP regimul şi modalitatea de deplasare.

Pe de altă parte, procurorii din Piteşti au mutat dosarul penal la Tribunalul Militar Bucureşti iar după ce s-a aflat public faptul că SPP a refuzat să comunice Parchetului accidentul şi numele şoferului, procurorul general al României, Gabriela Scutea, s-a implicat în dosar, luând dosarul şi mutându-l la secţia Parchetelor Militare din Parchetul General, cimitir al dosarelor.

De notat că de vineri, SPP condus de 15 ani de controversatul Lucian Pahonţu refuză să comunice date publice, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, încălcând flagrant legea şi nedând nici măcar numere de înregistrare solicitărilor legale.

Citeşte şi…

Aşa se face că, într-un comunicat public, postat chiar pe siteul Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu anunţă că astăzi a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi a „continuat, spre exemplu”, să discute cu toţii „soluțiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Numai că decizia 55/2020 a CCR nu este o decizie simplă a CCR ( dublu click- diferenţe tip de decizii CCR ) prin care să se constate neconstituţionalitatea integrală sau parţială a unei prevederi, este o soluţie interpretativă, aşa cum se şi arată în conţinutul ei. Ca atare, Ministerul Justiţiei sau Legiutorul nu au ce „soluţii legislative” să promoveze pentru că decizia CCR este pentru interpretarea magistraţilor- judecători şi procurori.

Spre deosebire de deciziile simple ale CCR, cele interpretative vizează înţelesul constituţional al unor norme şi, pe cale de consecinţă, soluţiile vizează ca numai anumite înţelesuri să fie aplicate de instanţele de judecată sau de către magistraţi.

În soluţiile interpretative, CCR stabileşte înţelesuri ale normelor în conformitate cu Constituţia iar acestea există pentru a fi puse în aplicare de magistraţi şi nu sunt dedicate Legiuitorului, pentru că nu el aplică normele respective.

Ca atare, decizia 55/2020 interpretativă a CCR sună astfel: „ Admite excepția de neconstituționalitate, ridicată de același autor în același dosar, și constată că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Definitivă și general obligatorie”.

Decizia 55/2020 a CCR, venită după decizia 51/2016 a CCR, arată că instanţele şi procurorii nu pot folosi ca probe datele rezultate din mandatele de siguranţă naţională ale SRI pentru că dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991- legea care asigură cadrul legal SRI.

Potrivit datelor publice ale ÎCCJ şi SRI, SRI a dezvoltat o adevărată industrie a mandatelor de siguranţă, în ultimii ani fiindu-i aprobate peste 28.000 de MSN, restrângând fără indicii clare drepturile şi libertăţile a sute de mii de persoane.

Citeşte şi…

Primarul a făcut în septembrie 2017 un protocol cu DGIA, UM 02605, condus de directorul general al Direcţiei de Contrainformaţii şi Securitate Militară, Marian Hăpău, prin care a oferit acces DGIA la sistemul de supraveghere din sectorul 3.

Protocolul Negoiţă- DGIA a activat timp de 1 an, cu posibilitate de prelungire prin acte adiţionale şi este semnat de Robert Negoiţă, şefi din Primăria Sectorului 3, Marian Hăpău, şeful DGIA şi alţi şefi din DGIA.

Protocolul Negoiţă- DGIA cuprinde locaţiile şi cele 42 de camere amplasate pe raza Sectorul 3 iar scopul său este „obţinerea, prelucrarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor şi datelor obţinute prin intermediul sistemelor video referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi non-militare, care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar.”

Comentând ieri seară, 23 iulie 2020, la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu, nişte incidente cu interlopi din Capitală, Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 şi candidat în viitoarele alegeri locale, a recunoscut că a dat acces la sistemul de supraveghere structurilor de informaţii ale României pe motiv de siguranţă naţională, a admis că Primăria Sectorului 3 are în continuare protocol cu acestea şi se declara mândru de realizarea sa:

„Sectorul 3 este cea mai supravegheată zonă din România, supravegheată video mă refer. Dacă e să întample ceva, noi îi cam filmăm şi măcar putem să îi tragem la răspundere ulterior, să îi identificăm. Nu trebuie să vină ei să ia imaginile, pentru că noi avem protocol cu dânşii și dânşii au acces la datele noastre în timp real. Adică nu au nevoie de acceptul nostru permanent pentru că noi l-am dat permanent, este cu caracter permanent accesul dânşilor la datele noastre. Să ştiţi că de cele mai multe ori le-au folosit. Noi am simţit chestiunea asta. Pur şi simplu, când s-au întâmplat evenimente în sectorul 3, evenimente rutiere şi de alt gen, au cam fost identificați. Iată de ce este important un sistem de supraveghere extins”, a declarat ieri seară, Robert Negoiţă.

În 2017, când Robert Negoiţă a aprobat protocolul cu DGIA, presa a relatat că proiectul „urma să se deruleze prin firma de IT proaspăt înființată de Robert Negoiță, „Internet și Tehnologie S3”, condusă de dna. Cristina Arghir, sora fostei sale soții„.

Tot atunci, în presă s-a scris că în Consiliul Local al Sectorului 3, „consilierii USR s-au opus acestei forme a protocolului de colaborare, el fiind aprobat de majoritatea PSD-ALDE”.

Consilierul USR Stelian Ene a declarat atunci, în cadrul ședinței: „Discutăm în esență de instituirea unei forme de supraveghere masivă a cetățenilor Sectorului 3. Chiar dacă avem de-a face cu serviciu de informații militar, pe timp de pace datele private se accesează cu mandat de la un judecător; jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului spune că tot ce înseamnă date privind imaginea persoanei pot avea și caracter de date private în unele situații, pentru că permit identificarea”.

Generalul Marian Hăpău este în continuare şef al DGIA iar Robert Negoiţă- candidat în alegerile locale şi fondator al unui nou partid- Bucureşti 2020. Marian Hăpău activează în structurile Armatei încă dinainte de Revoluţia din 1989, arată CV-ul său.

• ·        Ministerul Justiţiei a cumpărat direct de la Unifarm mănuşi şi echipamente de protecţie pentru judecători şi instanţele din România de 60.000 de euro

• ·        Policlinica SRI şi Serviciul de Informaţii Externe au cumpărat de la Unifarm măşti şi materiale împotriva COVID 19 de peste 70.000 de euro

• ·        Nuclearelectrica, MAI, Hidroelectrica, ministere, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, Direcţia Generală Anticorupţie, ANAF instanţe, primari şi prefecţi au cumpărat produse Unifarm de mii de euro

Compania Naţională Unifarm SA, societate cu capital deţinut integral de statul român şi aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, a vândut instituţiilor şi autorităţilor statului român, produse şi echipamente de protecţie necesare luptei cu pandemia COVID-19 pe care le achiziţionase de pe piaţă, în valoare de 8.054.737 de euro (38.662.740,6 lei), prin 613 contracte făcute doar prin achiziţie directă.

De la jumătatea lunii martie 2020, din momentul intrării României în stare de urgenţă, şi până pe 23 iunie 2020, ziua inculpării de către DNA a fostului director general al Unifarm, Adrian Ionel, în 3 luni, societatea condusă de acesta a făcut 558 de contracte doar cu instituţii de stat şi numai prin vânzare directă, în valoare totală de 7, 6 milioane de euro.

Inculparea lui Adrian Ionel a redus semnificativ contractele directe încheiate de Unifarm SA, asftel că în ultima lună acestea au fost doar 55 în valoare totală de 428.000 de euro.

Curtea de Conturi cumpără mănuşi de aproape 4000 de euro de la Unifarm, apoi constată că Unifarm a vândut materiale statului şi cu adaos de 71%

Dacă procurorii DNA l-au acuzat pe Adrian Ionel doar în privinţa modului cum acesta a obţinut şi încheiat contracte cu firme private, furnizori şi intermediari, ca să facă rost de materialele de protecţie împotriva COVID 19, Curtea de Conturi, într-un raport de control făcut în iunie 2020 la Ministerul Sănătăţii, a constatat că Unifarm SA că a vândut ulterior instituţiilor publice materiale achiziţionate – în acest caz, chiar ministerului Sănătăţii- cu un adaos comercial „superior” care a ajuns la 71%. Adaosul mediu al Unifarm în martie- mai 2020 era de doar 12,90%, susţin auditorii.

Curtea de Conturi, în raport, pe lângă multe alte nereguli, arată că „preţuri supraestimate” au fost şi la cumpărarea produselor de către Unifarm de pe piaţă, de la furnizori interni, dar şi ulterior, la vinderea de către Unifarm a produselor către unele instituţii publice.

Surprinzător este că înaintea controlului făcut de Curtea de Conturi la Ministerul Sănătăţii care devoala probleme inclusiv la Unifarm, şi Curtea de Conturi a cumpărat mănuşi de protecţie şi securitate de la Unifarm.

Pe 21 mai 2020, Curtea de Conturi a comandat şi a achiziţionat prin cumpărare directă de la Unifarm mănuşi în valoare totală de 3.775 euro (18.120 lei). Totalitatea auditorilor, funcţionarilor şi personalului contractual al Curţii de Conturi este de 1684 de persoane, potrivit raportului Curţii din 2019.

Caruselul contractelor Unifarm: materialele de protecţie, uneori neconforme, luate fără procedură, apoi vândute la alte preţuri direct către sute de instituţii din România

Datele vânzărilor CN Unifarm SA, extrase din sistemul electronic de achiziţii publice, arată că pe perioada stării de urgenţă şi după aceea, societatea a vândut materiale de protecţie şi produse pentru combaterea COVID-19 către sute de spitale judeţene, municipale, orăşeneşti din România, către spitale specializate, spitale militare, institute de specialitate, institute regionale, centre medicale, servicii de ambulanţă din mai multe judeţe, prin achiziţii directe.

Multe dintre spitale şi instituţii au cumpărat de mai multe ori produse de la Unifarm, prin mai multe contracte.

Cumpărăturile pe bani publici de la Unifarm diferă. Dacă, de exemplu, UM 02489 Galaţi, Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Aristide Serfioti, a luat de la Unifarm  măşti chirurgicale, viziere premium, combinezoane de protecţie biologică şi măşti chirurgicale, în aprilie 2020, de 43.157 de euro, UM 02474 – Spitalul Militar de Urgenţă Regina Maria- a cumpărat teste imunocromatografice pentru diagnosticul rapid serologic Covid-19 IgM/IgG, în mai 2029, de doar 2000 de euro.

Unele materialele de protecţie împotriva COVID- 19 erau la rândul lor obţinute de Unifarm prin contracte negociate şi atribuite de la firme private şi intermediari „practic fără nicio procedură” iar un lot de 1 milion de măşti – din cele 3 milioane din Turcia-  erau chiar neconforme cu cele care au constituiau obiectul contractului, potrivit DNA

Unifarm SA a vândut apoi materiale de protecţie împotriva COVID-19 şi către Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), către mai multe Inspectorate Judeţene de Poliţie ( Mureş, Vrancea, Dolj, Mehedinţi, Iaşi), către Inspectoratul General pentru Imigrări, către Inspectorate de Jandarmi, către Inspectorate Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră, către Direcţiile de Sănătate Publică din Mehedinţi, Bistriţa, Gorj, Dolj, Cluj şi Bucureşti, către Peniteniciarele din Mioveni, Botoşani sau Dej, către Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj, dar şi către structuri de forţă sau alte instituţii publice din România.

Aşa se face că Unifarm SA a vândut direct echipamente de protecţie împotriva COVID-19 şi dezinfectanţi şi către:

Ministerul Justiţiei – (mănuşi şi măşti de protecţie, echipament de protecţie pentru personal instanţe de judecată, pentru instanţele judecătoreşti şi pentru personalul din instanţe) în 5 contracte, încheiate în mai şi iunie 2020, în valoare totală de 55.924 euro (268.435,77 de lei).

Policlinica SRI (UM 0510 BUCURESTI) – (echipamente de protecţie, măşti chirurgicale, combinezoane- achiziţie în stare de urgenţă). 1 contract în valoare totală de 43.220 euro (207.455 de lei).

SN Nuclearelectrica SA- (combinezoane de protecţie, dezinfectant suprafeţe, materiale de protecţie sanitară COVID-19, mănuşi nitril, dezinfectant 5 litri, măşti cu 3 pliuri, 120 de bucăţi de teste rapide COVID-19), pe 15 mai 2020, în valoare totală de 36.339 de euro (174.428, 6 lei).

Serviciul de Informaţii Externe – (mănuşi, mănuşi nitril, măşti de unică folosinţă cu 3 pliuri, alcool sanitar, materiale de protecţie COVID, dezinfectant tegumente, măşti chirurgicale)- în valoare totală de 28.426 de euro (136.443 de lei) prin 7 contracte, cumpărări directe, în timpul stării de urgenţă şi după inculparea lui Adrian Ionel.

Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia de Asigurare Logistică MAI-  (materiale de prevenţie igienico- sanitară pentru uzul curent, dezinfectanţi, măşti şi mănuşi de protecţie), pe 19 şi 26 martie 2020, în valoare totală de 27.413 euro (131.584 de lei).

Hidroelectrica SA- (mănuşi nesterile, combinezoane de unică folosinţă, dezinfectanţi de suprafeţe şi alcool sanitar), în valoare totală de 23.479 euro (112.700 de lei).

Curtea de Apel Suceava- (echipamente de protecţie COVID) în valoare totală de 14.344 euro (68.855 lei). 

Ministerul Fondurilor Europene – (mănuşi de protecţie de unică folosinţă, dezinfectant igienă umană, dezinfectant suprafeţe, alcool sanitar cu 70% ethanol, măşti de protecţie respiratorie), în mai 2020, în valoare totală de 11.108 euro (53.320 de lei).

Institutul Naţional de Sănătate Publică – (materiale sanitare Bucureşti, Timişoara, materiale sanitare şi consumabile medicale), în aprilie şi mai 2020, în valoare totală de 7.628 euro (36.619 lei).

CN CFR SA- (măşti chirurgicale de unică folosinţă SRCF TM), în mai 2020, în valoare totală de 6187 euro (29.700 de lei).

Consiliul Judeţean Ialomiţa- (măşti şi mănuşi chirurgicale) în valoare totală de 5.513 euro (26.461 de lei).

Institutul de Medicină Legală Cluj Napoca- ( îmbrăcăminte de uz profesional, specială de lucru şi accesorii), pe 15 aprilie 2020, în valoare totală de 3842 de euro (18.445 de lei).

Curtea de Conturi a României- (mănuşi), pe 21 mai 2020, în valoare totală de 3.775 euro (18.120 lei).

ANAF- (mănuşi de unică folosinţă- 30.000 de bucăţi), pe 20 mai 2020, în valoare totală de 15.000 lei, costul unei mănuşi fiind de 0,5 lei bucata. Pe 18 mai 2020, ANAF mai cumpără de la Unifarm Spirt/alcool sanitar 70 de grade de 0,5l- 74 de sticle, în valoare totală de 414, 5 lei. Ca atare, ANAF a cumpărat produse în valoare totală de 3211 euro (15.414, 4 lei).

Ministerul Apărării– Direcția Generală de Informații Apărării prin Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (UM 02605 București)- (materiale sanitare pentru prevenirea COVID-19, mănuşi, dezinfectant), la data de 2 aprilie 2020, în valoare totală de 2708 euro (13.000 de lei).

Direcţia Generală Anticorupţie- MAI (echipamente de protecţie de unică folosinţă, dezinfectant mâini), pe 5 mai 2020, în valoare totală de 1918 euro (9208,5 lei).

Primăria Mangalia -(combinezon de protecţie), pe 29 aprilie 2020, în valoare totală de 1020 euro (4900 de lei).

Prefectura Constanţa -( mănuşi sterile latex, mască de protecţie 3 pliuri- 400 de bucăţi, mască de protecţie FFP2- 10 bucăţi, combinezon de protecţie 6 bucăţi, alcool sanitar Ana 70% x 500 ml- 120 bucăţi), în aprilie 2020, în valoare totală de 910 euro (4368,2 de lei ). 1 mănuşă latex era vândută de Unifarm pe 28 aprilie 2020 cu 0,6 lei.

SC Uzina Termoelectrica Midia Năvodari SA -(măşti faciale, dezinfectant de mâini), pe 30 martie 2020, în valoare totală de 882 de euro ( 4234,5 de lei).

Tribunalul Caraş Severin -(500 bucăţi măşti şi 400 bucăţi mănuşi) în valoare totală de 376 de euro (1805 de lei).

Ministerul Finanţelor Publice- (mănuși chirurgicale – 20 cutii a câte 100 buc/cutie marimea M) în valoare totală de 333 euro(1600 de lei). Pe 3 iunie 2020, Unifarm vindea mănuşa cu 0,8 lei.

SRI Constanţa ( UM 0764 Constanţa) – (recipienţi pentru dezinfectanţi), în 27 martie 2020, în valoare de 126 de euro (606,69 de lei).

Pe 23 iunie 2020, DNA l-a inculpat şi pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pe fostul director general al Unifarm SA, Adrian Eugen Ionel. Acesta este acuzat de procurori de mai multe fapte de corupţie şi de faptul că a pretins de la un intermediar suma de 760.000 de euro pentru un singur contract de achiziţie, atribuit fără nicio procedură, pentru echipamente de protecţie pe perioada pandemiei COVID-19. Din cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, procurorii susţin că în România au ajuns doar 1 milion de măşti care nu corespundeau specificaţiilor tehnice şi doar 26.000 de combinezoane, estimând că prejudiciul din patrimoniul CN Unifarm SA se ridică la 2,38 milioane de lei. Mai mult, DNA îl acuză pe Adrian Eugen Ionel că a ajuns în 2016 şef al Unifarm cu încălcarea legii. Adrian Eugen Ionel a respins acuzaţiile pe care i le aduc procurorii şi susţine că este nevinovat.

Informaţiile au fost confirmate astăzi de avocatul lui Adrian Ionel, Alexandru Morărescu, în exclusivitate pentru Presa Curată, după ce pe portalul instanţelor nu a apărut nicio solicitare de contestare a măsurii preventive a DNA în cazul lui Adrian Ionel, deşi a trecut 1 săptămână de la anunţul oficial al DNA.

Potrivit Codului de Procedură Penală, art 213 (dublu click CPP), Adrian Ionel avea dreptul să exercite calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispus de procuror, împotriva ordonanţei DNA, în termen de 48 de ore de la comunicarea actului, în demersul său de susţinere a nevinovaţiei, lăsând decizia în ceea ce-l priveşte în mâna judecătorilor.

Cel care urma să judece contestaţia lui Adrian Ionel, acuzaţiile aduse pentru luarea măsurii preventive şi ordonanţa DNA era un judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia îi revenea competenţa să judece cauza în fond, respectiv Tribunalul Bucureşti.

Avocatul Alexandru Morărescu a explicat pentru Presa Curată că s-a consultat cu clientul său când s-a luat această decizie- de necontestare a măsurii DNA, că mişcarea face parte dintr-o strategie de apărare a clientului său iar, aşa cum a susţinut şi într-o poziţie publică, Adrian Ionel doreşte acces la propriul dosar. (dublu click poziţie avocat Ionel)

Potrivit legii şi deciziilor în vigoare, consultarea dosarului poate fi restricționată, motivat, doar de procuror și numai dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale, iar după punerea în mișcare a acțiunii penale, restricționarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.

Pe 19 mai 2020, Adrian Ionel, director general Unifarm, a dobândit calitatea de suspect al DNA în dosarul în care este acuzat că a pretins suma de 760.000 de euro mită dintr-o mită mai mare de 1,21 milioane de euro, iar pe 23 iunie 2020, DNA l-a inculpat pe Adrian Ionel în dosarul privind achiziţia a 250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale, fără nicio procedură şi cu acuzaţii grave de corupţie. (dublu click DNA)

Potrivit DNA, „pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Adrian Eugen Ionel trebuie să respecte o serie de obligații între care:
– să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm SA,
– să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”.

În mod obişnuit, inculpaţii pentru fapte de corupţie şi nu numai îşi exercită drepturile conferite de lege şi contestă acuzaţiile şi măsurile dispuse de DNA, în demersul lor de apărare şi de susţinere a  nevinovăţiei.

Deşi în acest caz, potrivit comunicatului avocatului său, Adrian Ionel susţine că nu a solicitat sume de bani în legătură cu importurile de măşti, combinezoane şi echipamente, este cel puţin bizar că, faţă în faţă cu acuzaţiile grave de corupţie şi o măsură preventivă dispusă de DNA, inculpatul acuzat- Adrian Ionel- nu contestă acuzaţiile grave care i se aduc motiv pentru care procurorii au dispus măsura preventivă a controlului judiciar şi nu lasă decizia în mâna judecătorilor.

Mai multe voci din spaţiul public au criticat procurorii DNA pentru că în acest caz– cu acuzaţii grave de corupţie, prejudiciu mare estimat din banul public, sume de bani uriaşe vehiculate, periculozitate în ceea ce priveşte acţiunile descrise şi implicările la nivel de funcţionari publici – au dispus doar cea mai blândă măsură preventivă- controlul judiciar– spre deosebire de alte cazuri – în care au reţinut inculpaţii pe acuzaţii mult mai slabe, sume mai mici şi prejudicii inexistente din bugete publice- când au propus judecătorilor cea mai dură măsură- aceea a arestului preventiv.

În direct, la cadru, Adrian Ionel.

„Mega greu. Ne luptăm. Eroul zilei! Adrian Ionel, Unifarm! Explicaţiile lui sunt cele mai pertinente! Bravo, Adi! You are an angel!”

În plină pandemie şi în criză de echipamente, şeful Unifarm era prezentat în acea perioadă publicului din România ca un „erou”, „înger” iar el se întrecea în interviuri pentru a-şi face imagine publică pozitivă.

Libertatea a arătat astăzi că Adrian Ionel a plătit 10.900 de euro din bani publici pentru un interviu al său într-o revistă obscură unde au apărut şi Victor Ponta, Liviu Dragnea, Mircea Cosma, baronul PSD de Prahova, Teamnet fondată de mogulul fugar al RTV Sebastian Ghiţă, ministrul Bogdan Aurescu şi chiar şi Claudiu Georgescu de la Asociația Materialelor de Construcție, înregistrat de Libertatea când cerea șpagă din fonduri europene într-un hypermarket.

Şpagă de 1,21 milioane de euro numai din contractul cu transportul de 1 milion de măşti din Turcia transmis live. 760.000 de euro ar fi pretins doar şeful Unifarm

Cu o zi înainte, BSG Business Select SRL a Simonei Ciulavu şi iranianului Alireza Yousefi Joubrari, fostă SC Medical Saint SRL, cu contract încheiat de iranian cu Unifarmul condus de Adrian Ionel, achitase firmei din Turcia 2.03 lei (0.42 euro) pe o mască şi 36.32 lei (7,5 euro) pentru un combinezon de protecţie. În total, 614.000 de euro (2.976.030 lei), potrivit informaţiilor din presă ulterior. (dublu click)

După venirea transportului din Turcia, Adrian Ionel reziliază contractul cu BSG Business Select SRL. (dublu click)

Din 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, din contractul fără niciun fel de proceduri negociat prin intermediar pe clauze şi preţ de Adrian Ionel de la Unifarm la restaurantul Bârlogul Lupilor, veniseră de fapt doar 1 milion de măşti neconforme contractului şi doar 26.000 de combinezoane.

Din contract, Adrian Ionel pretinsese mită 760.000 de euro. Iar intermediarul ceruse şi el 18% pentru el şi funcţionari ai Unifarm. În total, 5,8 milioane lei, potrivit DNA. Adică 1.210.453 de euro.

Ionel, la venirea milionului de măşti pentru colegii din linia întâi: „A întâmpinat numeroase peripeţii (sic!)”

Dar ce le spunea românilor Adrian Ionel, şeful Unifarm, la venirea transportului cu peripeţii din Turcia, ajuns parte a dosarului cu acuzaţii de corupţie al DNA?

Reporter A3: „Bună ziua. În primul rând, spuneţi-ne ce se va întâmpla cu acest 1 milion de măşti şi peste 30.000 de combinezoane?”

Adrian Ionel, director general Unifarm: „Combinezoanele vor pleca o dată cu măştile către colegii noştri din linia întâi, medicii care sunt în spitalele special desemnate ca să trateze coronavirusul. După recepţia lor, în maximum 2 ore din acest moment, vor ajunge deja primele seturi în spitale”.

Acest transport, aşa cum bine aţi spus mai devreme, a întâmpinat numeroase peripeţii. După cum ştim bine, Turcia a decis să-şi închidă graniţele din punct de vedere comercial iar producţia să fie reorientată doar către consumul intern„.

„Un efort conjugat al lui Bogdan Aurescu, MAI, MAE, domnul premier”

Adrian Ionel, director general Unifarm: „La vama turco-bulgară a stat blocat. Un efort conjugat al diplomaţiei noastre prin domnul Bogdan Aurescu şi domnul ministru de Interne, precum şi tuturor colegilor de la Ministerul de Interne şi MAE, dar şi al domnului ministru şi al domnului premier, au făcut ca această situaţie să se deblocheze.

Am monitorizat cu toţii azi noapte permanent pe GPS situaţia camionului, TIRului, să vedem dacă se mai bloachează pe undeva, ca să ştim dacă mai e nevoie să intervenim pentru deblocarea situaţiei. De la vama Giurgiu a fost preluat şi creat un culoar de viteză pentru el iar cei de la vamă, ofiţerii vamali, au făcut vama exact aici, în timp util şi în timp record.

Le mulţumim tuturor pentru eforturile depuse şi de aici încolo cade în sarcina noastră să distribuim cât mai repede în toate spitalele necesare”.

„Este primul dintr-o serie lungă, pentru că am făcut contracte ferme”

Adrian Ionel, director general Unifarm: „Este primul dintr-o serie mai lungă, pentru că am făcut contracte ferme şi livrările vor trebui să continue zi de zi către noi pentru aparatură medicală, de tipul ventilatoarelor, da, exact, pentru teste rapide, teste PCR, măşti, combinezoane, ochelari de protecţie şi absolut tot ceea ce e nevoie în această luptă împotriva virusului, în spitalele noastre, pentru colegii noştri din prima linie”.

Reporter A3: Când vor ajunge în ţară?

Adrian Ionel, director general Unifarm: „Ce anume?”

Reporter A3: Ventilatoarele şi restul…

Adrian Ionel, director general Unifarm: „Echipamentele şi tot ce am comandat vin începând de astăzi într-un interval de 15 zile, urmând ca după aceste 15 zile să mai vină cu ciclicitate pentru acest lucru. Cantităţile comandate şi semnate ferm şi plătite de către noi sunt pentru 3 luni de zile din acest moment, cel puţin, iar în faza a 3-a vom trece după spitale şi instituţii ale statului român şi la aprovizionarea în circuit deschis prin farmacii pentru populaţie”.

Reporter A3: Vă mulţumesc tare mult. Vedem aşadar că peste 1 milion de măşti şi spuneam – peste 30.000 de combinezoane au ajuns în ţara noastră. Acestea vor ajunge prima dată la cei care se află în linia întâi, şi ne referim aici la medici şi la asistente. Vor ajunge în spitalele în ţară acolo unde sunt trataţi pacienţii care sunt infectaţi cu acest coronavirus”.

Cele 30.000 de combinezoane transmise în direct de Antena 3 erau de fapt 26.000 din totalul de 250.000 din contract. Au fost aduse şi 1 milion de măşti neconforme contractului din cele 3 milioane

Şeful Unifarm a avut pe mână 250 de milioane de euro

Cele 30.000 de combinezoane transmise în direct de Antena 3 erau de fapt 26.000 din totalul 250.000. Cele 1 milion de măşti erau ne-conforme pentru oamenii din linia întâi şi erau de fapt doar o treime din cât era contractul. Iar Adrian Ionel nici nu putea să facă contractele „ferme” dintr-o „serie lungă” pentru că Unifarm nici nu era autoritate contractantă. (dublu click)

Adrian Ionel, acum fostul director general Unifarm, spune că nu era obligat să respecte legea 98/2016 iar respectarea ei şi organizarea unor proceduri de achiziţie publică, ar fi dus la întarzieri nejustificate în aprovizionare, ce s-ar fi soldat cu pierderi de vieţi omeneşti”. DNA spune că respectivul contract a fost atribuit de fapt fără nicio procedură.

În câteva luni, numai prin Unifarm SA, condus de Adrian Ionel, s-au cheltuit peste 250 de milioane de euro pe o linie de credit deschisă şi garantată de stat la Eximbank SA. (dublu click)

Pe contractul cu transportul din Turcia cu transmis în direct la televizor cu participarea lui Adrian Ionel din propriul dosar, DNA estimează un prejudiciu din patrimoniul CN Unifarm SA de 2,38 milioane de lei. Adică aproape 500.000 de euro, bani publici. (dublu click)

Alireza Yousefi Joubrari (56 de ani) este un cetăţean iranian, domiciliat în Iran, devenit cetăţean român după ce s-a căsătorit cu ieşeanca Cornelia Constanţa Joubari Yousefi (51 de ani). Cuplul Alireza şi Cornelia Yousefi Joubrari au stat o perioadă în Piteşti, au început să facă afaceri în Bucureşti, ulterior mutându-se în capitala României.

Datele oficiale arată că, în 23 de ani, iranianul Alireza Yousefi Joubrari a avut 2 afaceri care erau falimentare pe teritoriul României, neavând în ultimii ani niciun fel de tranzacţii şi date financiare declarate autorităţilor fiscale.

Cu toate acestea, pe vremea pandemiei de nou coronavirus, una dintre firmele sale fără activitate a ajuns să intre într-o relaţie de afaceri pe sume uriaşe publice cu şeful Unifarm, Adrian Ionel, suspectat de pretindere de mită de 760.000 de euro pe contractul cu firma deţinută la acel moment de iranianul Alireza Yousefi Joubrari.

Firma iranianului cu care Adrian Ionel a făcut contractul urma să furnizeze măşti chirurgicale şi combinezoane din Turcia, Turcia fiind un partener strategic al Iranului.

PRIMA FIRMĂ A IRANANULUI CONTRACTAT DE ADRIAN IONEL DE LA UNIFARM: Prezentare de rochii de mireasă- Rafael Collection, societate FĂRĂ ACTIVITATE în ultimii 2 ani

În 1997, Alireza Yousefi Joubrari şi soţia sa româncă, Yousefi Joubrari Constanţa Cornelia, şi-au făcut o primă firmă pe teritoriul României, specializată în prezentarea rochiilor de mireasă: SC Rafael Collection SRL.

De-a lungul timpului, pe această firmă, Alireza Yousefi Joubrari a deschis puncte de lucru în mai multe locaţii, şi-a extins activitatea în comerţul cu îmbrăcăminte, inclusiv produse din blană, piele, import- export, comerţ de tot felul de produse- de la cosmetică ceramică, la ceasuri, obiect de uz gospodăresc, bijuterii şi televizoare, având la un moment dat magazin prezentare de rochii de mireasă în Bucureşti, sectorul 3, str. Sfânta Vineri şi pe str. Lipscani dar şi în alte zone expoziţionale.

Afacerea cu rochii de mireasă a lui Alireza Yousefi Joubrari n-a avut succes în România, astfel că datele ministerului de finanţe arată că firma iranianului, Rafael Collection SRL, nu avea de 2 ani activitate şi nu avea tranzacţii şi date financiare declarate autorităţilor fiscale.

A DOUA FIRMĂ A IRANANULUI CONTRACTAT DE ADRIAN IONEL DE LA UNIFARM: SC Medical Saint SRL, devenită BSG Business Select SRL, fără activitate în ultimii 6 ani

În paralel, în martie 2005, iranianul Alireza Yousefi Joubrari şi-a mai făcut o firmă pe teritoriul României: SC Medical Saint SRL. Fondator şi asociat unic era tot el iar administator Mihaela Crişan.

Firma se ocupa la înfiinţare cu „sănătatea umană, medicină naturistă, homeopatie, presopunctură, reflexoterapie, aromoterapie, cristaloterapie, bioterapie, cromoterapie, masaj medical şi kinetoterapie”.

Pe 1 noiembrie 2019, firma iranianului, SC Medical Saint SRL, îşi mută sediul social din sectorul 3, în Pantelimon, judeţul Ilfov, demite administratorul- pe Mihaela Crişan- îşi completează obiectul cu o serie de activităţi (asistenţă stomatologică, fabricarea de articole din hârtie din carton, dezvoltare imobilitar, construcţii, comerţ cu autoturisme, intermedieri în comerţul de material lemnos, cereale, seminţe, comerţ cu flori, plante, animale, fructe carne, produse lactate, zahăr, cafea, alimente, îmbrăcăminte, mobilă, televizoare, transport taxi, transport, plasare a forţei de muncă, întreţinere corporală, consultanţă pentru afaceri şi management) şi îşi schimbă şi denumirea în BSG Business Select SRL.

Astfel, SC Medical Saint SRL Bucureşti a lui Alireza Yousefi Joubrari devine la sfârşitului anului 2019- BSG Business Select SRL.

Din 2014 până în 2019, timp de 6 ani, potrivit datelor ministerului de finanţe, firma lui Joubrari- SC Medical Saint SRL/ BSG Business Select SRL nu avusese niciun fel de activitate.

Proprietar al 2 firme inactive, la iranianul Alireza Yousefi Joubrari apare…Adrian Eugen Ionel, director general Unifarm pe timp de pandemie şi apropiat SRI.

La 4 zile după ce Adrian Ionel/Unifarm face contract cu firma fără activitate a iranianului, acesta îşi completează obiectul de activitate. La 6 zile, o introduce şi îi cedează o parte din firmă controversatei Simona Ciulavu

La 4 luni după ce iranianul îşi modificase denumirea firmei inactive de cel puţin 6 ani şi îşi completase obiectele de activitate, pe 5 martie 2020, Adrian Ionel face contract cu acestă firmă a lui Alireza Yousefi Joubrari, potrivit datelor din presă.  (dublu click)

Pe 9 martie, la 4 zile după încheierea contractului cu Unifarmul condus de Adrian Ionel, Alireza Yousefi Joubrari îşi mai completează încă o dată obiectul de activitate cu: comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate, comerţ cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice şi comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice.

Ulterior, după alte 2 zile, pe 11 martie 2020, în firma iranianului cu contact cu Unifarm- numită acum BSG Business Select SRL intră Simona Ciulavu iar acesta îi cedează o parte din societate. Simona Ciulavu ajunge să aibă 60% din firmă iar Alireza Yousefi Joubrari doar 40%.

Din aceeaşi zi, 11 martie 2020, BSG Business Select SRL/fosta SC Medical SRL are 2 administratori: pe iranianul Alireza Yousefi Joubrari şi pe Simona Ciulavu.

Cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, contractate de Adrian Ionel, un apropiat al SRI, urmau să vină din Turcia, partener strategic şi de încredere al Iranului

DNA susţine în comunicatul de presă că tot la începutul lunii martie, Ionel ar fi pretins de la un intermediar pe acest contract cu firma de atunci a iranianului suma de 760.000 de euro ca mită iar contractul ar fi fost negociat de Ionel, cu intermediarul la restaurantul Bârlogul Lupilor din sectorul 6, Bucureşti, unde „practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție”.

În acelaş timp, DNA susţine că din totalul echipamentelor, ar fi fost livrată din Turcia doar o parte- 1 milion de măşti şi 26.000 de combinezoane, măştile fiind neconforme cu standardele stipulate în contractul cu iranianul iar Adrian Ionel nu ar fi urmat nicio procedură în acest contract.

„Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură”, arată DNA.

Adrian Ionel a recunoscut ieri public într-un comunicat faptul că nu a organizat nicio procedură pentru că Unifarm nu este autoritate contractantă iar „organizarea unei proceduri de achiziţie publică, neobligatorie potrivit celor de mai sus, ar fi dus la întarzieri nejustificate în aprovizionare, ce s-ar fi soldat cu pierderi de vieţi omeneşti„. (dublu click)

Ulterior, după încheierea contractului cu iranianul fără activitate- Alireza Yousefi Joubrari, potrivit datelor din presă, Adrian Ionel a început să se certe cu cea care a preluat firma acestuia- controversata Simona Ciulavu, condamnată într-un dosar al Clanului Sportivilor şi prezentată drept o apropiată a premierului Ludovic Orban care a lucrat atât în primăria Capitalei când Ludovic Orban era viceprimar cât şi în Ministerul Transporturilor când acesta era ministru.

În scandalul Ionel- Ciulavu, ar fi intervenit chiar premierul Ludovic Orban, ministrul de Finanţe Florin Cîţu şi ambasadorul României în Turcia.

Pe 19 martie 2020, firma deţinută şi de Ciulavu, nu numai de iranian, aduce cele 1 milion de măşti din 3 milioane. Măştile ajung din Turcia în România dar Adrian Ionel, pe fondul scandalului, reziliază contractul pe care el îl „negociase” iniţial cu o pretindere de mită susţinută de DNA de 760.000 de euro.

După aproape 1 lună, pe 15 aprilie 2020, pe fondul certurilor dintre Adrian Ionel şi Simona Ciulavu, materialul despre controversata Simona Ciulavu şi Filiera Turcia apare în Rise Project, lămuriri pe subiect fiind oferite chiar de Adrian Ionel.

Ludovic Orban, premier al României, recunoaşte atunci că a intervenit pentru deblocarea cantităţilor contractate, înainte premierul lăudând Unifarmul condus de Adrian Ionel.

Pe 23 iunie 2020, marţi, Adrian Ionel, apropiat al SRI- introdus în 2012 la Unifarm, este inculpat şi pus sub control judiciar de DNA, pe luare de mită, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influenţă, instigare la fals intelectural şi folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane. (dublu click comunicat DNA)

O altă zonă a achiziţiilor controversate din România, inclusiv pe filiera Turcia, este Mihaela Elena Neagu. (dublu click)

CITEŞTE ŞI…

Pe o acuzaţie de luare de mită, în formă continuată, de 10.000 de euro şi 120.000 de lei, fără niciun prejudiciu din bani publici, fără punerea în pericol a vieţii populaţiei, cu o percheziţie pe post de flagrant, DNA a reţinut inculpatul şi a cerut arestarea sa.

Din moment ce vom pronunţa despre cine este vorba în cele 2 cazuri- petrecute factual doar la 4 luni distanţă- vom începe să înţelegem fatidicul dublu standard.

În prima speţă, este vorba de Adrian Ionel, directorul Unifarm, om al SRI, transpartinic şi folositor guvernărilor de orice coloratură politică. Iar în a doua speţă este vorba despre Sorina Pintea, manager de spital Baia Mare, reprezentant al Opoziţiei.

De ce la unii da şi la alţii ba? De ce acolo unde te împinge cazul- nu mergi la arestare şi acolo unde nu te împinge cazul, probatoriul- mergi? Care este criteriul de referinţă, unitatea de măsură, unde este conformitatea speţelor?

Ei bine, nu este.

Pitagora era cel care ne transmitea să nu cumva să năzuim ca proştii la himera unei democraţii pure pentru că egalitatea perfectă există numai la morţi.

Însă legea- unicul sistem de referinţă- este totuşi pentru cei vii, poate vă veţi întreba.

Da, dar nu este chiar aşa, vor spune procurorii. Speţele diferă, strategiile de anchetă diferă, oamenii diferă, la unii am mers la arestare, cu alţii nu, instanţele se schimbă, judecătorii care arestau pe bandă acum nu mai merg pe măsuri preventive.

Nu mai merg când nu sunt influenţaţi, nu sunt pe comenzi, nu sunt pe telefoane, plicuri şi bileţele, sindicate rezistente, sloganuri şi când nu sunt probe, aş spune eu.

Este adevărat că DNA n-a mers la arestare nici cu Sorin Mândruţescu/USA, nici cu Gigi Becali, nici cu Sebastian Vlădescu, nici cu Cristian Boureanu, nici cu mulţi alţi grei. Dar întrebarea tot rămâne: de ce?

Este la fel de adevărat că după industria arestărilor- balamucul 2014-2015, în care DNA s-a umplut de achitări şi eşecuri, tacticile acum diferă pentru că şi procurorii mai diferă. Procurorul este perfect independent pe cazul său, el decide, nici măcar şeful nu-i poate impune, legal şi teoretic, nimic.

Însă când este vorba de un pion al SRI suspectat de jafuri de proporţii sau altă piesă importantă mufată la putere – parcă ne gândim de 100 de ori şi tăiem o singură dată. Răspunsul este mereu: nu, nu mergem cu ăsta la arestare.

Păi, de ce?

Şi aici vine adevărata explicaţie a dublului standard. Părtinirea, lipsa de imparţialitate şi de obiectivitate. Explicaţiile lumeşti, bias-ul, viciul: Păi, cine ştie pe cine dă în primire? Poate ne afectează chiar pe noi, poate ne complică viaţa, jobul, weekendurile, traiul liniştit urmat de pensii speciale. De ce să ne legăm la cap dacă nu ne doare? Vitejia se plăteşte scump zilele acestea cu o putere soviet ce doreşte linişte totală, fără critici şi competitori. Deci ia mai bine să stăm noi liniştiţi, pe româneşte. Doar n-om demola noi acum tot statul român.

Este adevărat că nu este rolul unui procuror să demoleze statul, nici serviciile de informaţii, pentru că rolul lui unic este să vegheze la aplicarea şi respectarea legii. Dar dacă firul anchetei arată că exact cei care ar fi trebuit să protejeze starea de sănătate a populaţiei – guvernanţi, decidenţi, servicii, funcţionari de rang înalt, gulere albe- chiar ei comiteau infracţiunile afectând populaţi, foarte siguri pe ei, foarte protejaţi, ani în şir, atunci ce faci? Te opreşti de teamă pentru propria-ţi piele?

Atunci eşti complice, prins indirect în acelaşi cerc vicios. Atunci nu te faci procuror. Te faci orice: negustor, negociator. Legea nu se discută, se aplică. Acelaşi standard trebuie să existe pentru toţi. Nimeni nu este mai presus de lege, stă scris în legea fundamentală. Cetăţenii sunt egali în faţa ei şi în faţa autorităţilor, fără privilegii şi discriminări. Acesta este singurul standard. Unicul.

Să-i dai unui denunţător al SRI scoatere din dosarul Pintea şi altuia trimitere, acesta nu unic standard, este dublu. Ne întoarcem mai sus, de unde-am plecat.

Nu ne place unicul standard? Atunci să-l scoatem sau măcar să nu-l mai clamăm pe frontispiciu ipocrit.

De 18 ani, de la înfiinţare, DNA se loveşte continuu de problema dublului standard, aşa cum se lovesc majoritatea instituţiilor de law enforcement slabe ale lumii.

Unicul standard este cel care te face puternic şi indestructibil, în faţa oricăror interferenţe, pentru că tu eşti în căutarea şi probarea nu a unei minciuni- ci a adevărului judiciar.

Unicul standard în instituţii ca DNA, este adevărat, nu se poate pune în aplicare decât cu oameni puternici şi experimentaţi în profesie. Oamenii slabi, influenţabili, pe care decidenţii sunt siguri că nu mişcă-n front, persoanele maleabile, predictibile, deci controlabile- sunt secretare, aspiratoare de scame, nu folosesc în măreţia istoriei la nimic. Pentru că nu lasă nimic în urma lor.

Lumea în care trăim este de multe ori îngrozitor de simplă.

Oamenii care au schimbat lumea au fost acei pe care totuşi influenţele nefaste ale lumii nu i-au putut schimba. Doar cei care au o mare pasiune pot schimba lumea în bine, pasiunea generează curaj, progres în beneficul său înţeles, obişnuia să spună Steve Jobs.

Steve Jobs a schimbat lumea. Chiar după ce n-a mai fost, este şi va fi. Peste toate timpurile, oamenii şi vremurile, a rămas.

2014: Bârlogul DIPI, serviciul secret al Ministrului de Interne

Rechizitoriul DNA în care a fost implicat un alt serviciu secret al României- serviciul secret al Ministerului de Interne- DIPI- arată că în aprilie 2014, senatorul PSD, Marius Isăilă se întâlnea în aceeaşi locaţie cu şeful DIPI de atunci, Gelu Marin Oltean, cu chestori de poliţie, secretari de stat din MAI, cu şefii juridicului DIPI, cu ofiţeri de protecţie internă ai DIPI, cu şeful de atunci al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor. Infracţiunile se desfăşurau în local şi în parcarea localului „Bârlogul Lupilor”, acolo unde mai marii serviciului secret se simţeau atât de protejaţi încât aduceau alţi oameni din MAI, de la compartimentul de supravegheri oprative al DIPI, să verifice maşina senatorului PSD ca să vadă dacă nu este urmărită , să o scaneze, să vadă dacă nu are amplasate pe ea sisteme electronice de monitorizare şi supraveghere.

Senatorul Isăilă a fost condamnat în 2016 de ÎCCJ la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

2020: Bârlogul „oamenilor SRI”

Mai trec 6 ani. Şi în martie 2020, Adrian Ionel, un om apropiat şi pion important pentru SRI, cu şcoală şi doctorand SRI, director general al Unifarm, pe timp de pandemie de coronavirus, se simţea şi el atât de sigur încât negocia şi el cu intermediarul contractului pentru care potrivit DNA a cerut mită de 760.000 de euro, tot la „Bârlogul Lupilor”.

Acolo, potrivit DNA, „s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție”. (dublu click comunicat DNA)

Atracţia, siguranţa şi protecţia „Bârlogului” pentru DIPI şi SRI. Dar ce este cu „Bârlogul”? Al cui este?

Lucruri importante, ilegale, dorit a fi secrete, negociate în acelaşi loc.

Oare ce le deterimă pe toate aceste personaje, şefi de servicii secrete, poliţişti importanţi, şefi de instituţii publice, teoretic instruiţi, să fie atât de siguri ca să se ducă toţi în „Bârlogul Lupilor” să discute, să negocieze sau să săvârşească ilegalităţi?

O fi oare meniul? O fi ambientul? Muzica lăutărească? Lumea petriţă şi interlopă, moguli care se peridă? Sau pur şi simplu le place paranghelia?

Sau poate este ceva mai mult.

Siguranţa şi protecţia puterii banului. Sau…nu.

Bine aţi venit de fapt la…SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL. Siguranţa şi protecţia puterii banului

Datele publice arată că locaţia cunoscută „Bârlogul Lupilor” se numeşte de fapt SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL.

Societatea a fost înfiinţată în 2010, acum 10 ani, şi a avut până recent 2 personaje implicate în ea: Daniel Marius Grecu, asociatul unic şi Gabriel Delea, administratorul.

Dar cine este patronul SC Grota Lupilor Activi SRL? În timp ce este patron de restaurant important care tot apare în dosarele DNA, Registrul Comerţului arată că patronul Grecu mai are şi alte preocupări.

• SC Smart House Concept SRL (cu Petre Niculae, Gelu Năstase, Petruţ Cornel Ion)

• SC Orhideea Developement SRL (cu SC Asti Automation SRL/Tiron Petrea Roxana, Gheorghiu Alexandra, Petre Florina, Herascu Raluca Gabriela)

• SC 777 Vertenerg Est SRL (cu Marian Nica, Petruţ Cornel Ion, Hanifi M Kheir)

Asociatul patronului SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- Regele Blocurilor din Sectorul 6, apropiat PSD, fratele magnatului Alin Niculae

Asociatul lui Grecu – patronul SC Grota Lupilor ACTIVI SRL- în SC Smart House Concept SRL, este implicat în afaceri imobiliare de proporţii, fiind asociat cu Regele Blocurilor din Sectorul 6, milionarul Petre Niculae.

Petre Niculae este prezentat de-a lungul timpului în presă ca „stâpânul spaţiilor publice”, „mogulul imobiliar”, este apropiat de PSD şi primarul sectorului 6, Gabriel Mutu,  Niculae având legătură cu societăţile: Oscar H Drinks SRL/Oscar Downstream SRL ( cu Alin Niculae), SC Pedro Company Constructexim SRL, Activ Global Construct SRL ( cu Lucia Niculae, Daniel Niculae), Smart House Concept ( cu Gelu Năstase, Daniel Marius Grecu, Petruţ Cornel Ion), SC Imob Construct Center SRL (cu Marinela Niculae, Petre Niculae, Alin Niculae), SC Rezident Suport SRL (cu Marinela Niculae), Zen Living Apartments SRL ( cu Marinela Niculae), SC Pepe Tower SRL (cu Daniel Petre, Lucia Radu), SC Politehnica Business Tower SRL ( cu Daniel Niculae, Lucia Niculae).

Fratele lui Petre Niculae (60 de ani), partenerul patronului de la SC Grota Lupilor ACTIVI SRL, este nimeni altul decât magnatul Alin Niculae (49 de ani).

Alin Niculae este în top 500 Forbes miliardari din 2019 ai României, pe locul 17, cu afaceri în industria petrolieră şi imobiliare, ca fratele său, şi patronul aşa numitului „Bârlog” al Lupilor, în principal prin afacerile cu Oscar Downstream, ansambluri rezidenţiale şi terenuri în Bucureşti, asigurări, fiind prezentat uneori şi ca miliardarul fără chip- deşi are unul.

Magnatul Alin Niculae apare ca partener de afaceri şi al liderului PSD, Codrin Ştefănescu, pe un teren aflat în Vestul Bucureştiului, pe care Ştefănescu i l-a vândut lui Niculae, către grupul Oscar Downstream- pentru 2 milioane de euro. (dublu click Alin Niculae- Codrin Ştefănescu)

Tot despre Alin Niculae presa a scris că a fost în relaţii de afaceri cu apropiaţi ai fostului şef ANAF, Codruţ Marta, periculoasa Grupare Monaco. (dublu click Alin Niculae – oamenii/reţeaua lui Blejnar)

Asociatul patronului SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- un sirian suspectat de evazine fiscală, partenerul de afaceri al fiului cuplului Florentin Pandele- Gabriela Firea

Un alt asociat al lui Daniel Marius Grecu, patronul „Bârlogului”/Grotei, de data asta în firma  SC 777 Vertenerg Est SRL este sirianul Hanifi M Kheir.

Sirianul face afaceri cu fiul lui Florentin Pandele, primar de Voluntari, şi al Gabrielei Firea, primar al Bucureştiului, fiind suspectat de implicare într-o reţea de evaziune fiscală, potrivit presei.

Sirianul Hanifi M Kheir împarte acelaşi domiciliu şi îl avea co- asociat pe Bogdan Pandele- în SC Activ Imobiliare SRL. (dublu click sirian Pandele Firea)

Administratorul SC Grota Lupilor Activi SRL, Gabriel Delea, potrivit datelor oficiale mai este implicat în SC Ayan & Co Activ SRL (cu Simona Elena Delea, Zenovia Sorina Murdarea) şi SC Gamona’s Activ SRL ( cu Simona Elena Delea).

SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL- profit de 166.000 de euro pe restaurant în 2019. Cifră de afaceri netă de aproape 1 milion de euro!

Ministerul de Finanţe arată că în 2019, SC Grota Lupilor Activi SRL, locaţia preferată a serviciilor secrete pentru ilegalităţi constatate în dosarele DNA a avut un profit de 166.137 de euro, 32 de angajaţi şi o cifră de afaceri netă de 920.707 euro.

2018. SC GROTA LUPILOR ACTIVI SRL, încă un asociat milionar, implicat în retrocedări şi controverse imobiliare. SC Grota Lupilor Activi SRL s-a redenumit SC Le Blanc Ballroom SRL

Însă în 2018, SC Grota Lupilor Activi SRL şi-a luat un nou asociat, implicat tot în afaceri şi controverse pe retrocedări imobiliare–  pe milionara Carmen Ioana Ion (41 de ani, alături de Ion Petruţ Cornel în – Andra Businees Group One SRL, Andra Business Group Two SRL, SC Exigent Developement SRL, Sab Serv Expres SRL, Cian Land Development SRL, AAA Evolution Optimus SRL, SC Grozăveşti Tower SRL- cu afaceristul Alexandru Oprea, domeniul construcţiilor imobiliare), apropiaţi tot de zona PSD- Gabriel Mutu, şi-a schimbat denumirea şi şi-a recondiţionat şi locaţia.

De 2 ani, SC Grota Lupilor Activi SRL se numeşte SC Le Blanc Ballroom SRL. Grota s-a albit şi a devenit şi sală de evenimente.

Datele arată că, în ciuda dosarelor de corupţie ale DNA în care sunt implicaţi oameni ai DIPI şi SRI, chiar şefi de servicii secrete, puterea afacerilor din spate s-a întărit.

Bârlogul Lupilor este – culmea- locul unui alt dosar răsunător de corupţie în care au fost implicaţi şefii serviciului secret al ministerului de Interne, DIPI şi politicieni PSD.

 „Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. (VEZI COMUNICATUL DNA)

În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție”, arată DNA în comunicat.

Potrivit informaţiilor apărute în presă, restaurantul este Bârlogul Lupilor.

Adrian Ionel este un apropiat al SRI, a urmat cursurile Academiei SRI, a fost doctorand SRI, iar pe perioada pandemiei a fost ridicat fals în slăvi de majoritatea televiziunilor, de guvernul Ludovic Orban, de ministrul Sătănăţii, Nelu Tătaru şi de premierul Ludovic Orban. Vezi mai jos detalii- Ionel SRI Televiziuni

În 2014, jurnalista Sorina Matei a prezentat public şi în exclusivitate detalii din dosarul DIPI- senatorul PSD Isăilă, trimis în instanţă de DNA, în care infracţiunile se discutau şi negociau tot în Restaurantul Bîrlogul Lupilor. (dublu click Bârlogul Lupilor 2014)

Isăila a fost condamnat definitiv la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru corupţie iar în 2019 a mai fost condamnat încă o dată la 2 ani cu executare în alt dosar.

DNA arată că „în calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).

Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.

În plus, cele 1 milion de măști livrate și receționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.

Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.

Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, inculpatul Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul.

Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit , inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.

Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.

Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.

Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020).„

Procurorii susţin că înainte să pice de la etajul 5, în interiorul hotelului în care era cazat singur, judecătorul Mansouri hotărâse să părăsească definitiv hotelul Duke, motiv pentru care cu doar câteva minute înainte să pice de la etaj a coborât la recepţie şi şi-a făcut check-out-ul.

„Înainte să pice, şi-a făcut check-out-ul. Cu doar câteva minute înainte”, susţin procurorii.

În privinţa orei decesului lui Mansouri şi telefonul dat de la recepţia hotelului către 112, şi aici se complică lucrurile.

Parchetul susţine că decesul a fost anunţat la ora 13.00, apoi între 13.00 şi 14.00, Poliţia Capitalei a anunţat public ora rotundă de 14.30  la care a fost sesizată de recepţia hotelului iar avocatul lui Mansouri, Amir Hossein Najafpour Thani susţine că la ora 14.24 (15.54 ora Teheranului) clientul său a avut ultima accesare a aplicaţiei Whatsapp. (declaraţii avocat Mansouri)

Dacă aplicaţia Whatsapp arată că Mansouri a accesat telefonul la ora 14.24, acesta nu are cum să fi murit nici la ora 13.00, nici la ora 14.00 aşa cum susţine Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Reprezentanţii PTB susţin că nu au făcut până în prezent percheziţii informatice, nu au nici probele toxicologice ale lui Mansouri, nici datele de la IML, nici nu au terminat analiza imaginilor de pe camerele de luat vederi din hotel. Doar au audiat martori şi au făcut cercetarea la faţa locului. Procurorul PTB care se ocupă de cazul Mansouri este Anghel Alexandru.

Poliţia a anunţat imediat, în ziua decesului, că merge pe varianta sinuciderii.

Managementul hotelului Duke se fereşte de 3 zile să comunice cu presa, inclusiv cu presa internaţională, şefii hotelului fiind de negăsit, lăsând la telefoane angajaţi care nu sunt români şi spun că toată lumea este plecată din hotel, iar ambasada Republicii Islamice a Iranului în România, contactată, nu a vrut deocamdată să facă niciun comentariu pe temă.

Avocatul lui Mansouri, Amir Hossein Najafpour Thani, arată că în ziua decesului, Mansouri a vorbit la telefon, la ora 11.00 ( 9.30, ora României) cu fratele său. Mansouri plănuia să se întoarcă în Iran, deşi avea interdicţie dată de Curtea de Apel Bucureşti de a părăsi teritoriul României şi nu intenţiona să se sinucidă.

Pe 10 iunie 2020, Gholamreza Mansouri ar fi ajuns din Germania în România, a stat o noapte în ambasada Iranului la Bucureşti, se simţea rău, a fost dus la spital, unde a şi fost arestat.

Pe 12 iunie 2020, Curtea de Apel l-a lăsat în libertate sub control judiciar şi cu interdicţia de a părăsi ţara, Curtea de Apel Bucureşti evitând extrădarea lui în Iran şi blocându-l pe teritoriul României, pe 13 iunie 2020, Interpolul a anunţat că Mansouri a fost arestat în România, deşi acesta era în libertate sub măsura preventivă a controlui judiciar.

Pe 10 iulie 2020, urma să se judece următorul termen în proces dar după 7 zile de la decizia instanţei, pe 19 iunie 2020, Mansouri a fost găsit mort.

De asemenea, există informaţii că Mansouri şi-ar fi respectat angajamentele faţă de autorităţile române, respectiv prezentarea la secţia de Poliţie. Chiar şi în ziua decesului, Mansouri ar fi fost şi la Secţia 1 de Poliţie, aflată lângă hotelul Duke şi ambasada Iranului, pentru a semna în procedura impusă a controlului judiciar. Contactată, Poliţia Capitalei a promis că va reveni cu precizări.

Gholamreza Mansouri nu este singurul iranian din establishment care moare în condiţii extrem de controversate pe teritoriul naţional al României. Pe 12 noiembrie 1994, clericul opoziţiei iraniene, Mohammed Ali Assadi, a fost asasinat în Bucureşti.

Citeşte şi…

Ministerul de externe al Republicii Islamice Iran a cerut României un raport privind moartea judecătorului Mansouri.

Ministrul iranian de externe a declarat duminică că Teheran a solicitat măsuri imediate din partea autorităților române pentru a clarifica cauza morții lui Mansouri.

Ministerul Afacerilor Externe l-a invitat pe ambasadorul României la Teheran și i-a dat un memoriu oficial, îndemnându-l să investigheze și să anunțe oficial cauza morții sale.

În cadrul întâlnirii, oficialii iranieni au vorbit despre rolul guvernului român în asigurarea siguranței lui Gholamreza Mansouri, care se afla sub supravegherea poliției române.

Iranul a subliniat, de asemenea, solicitarea familiei decedatului și importanța acestui caz pentru opinia publică, cerând Bucureștiului să accelereze investigațiile medicale și legale privind moartea lui Gholamreza Mansouri și transferul cadavrului său în Iran.

La rândul său, ambasadorul României a declarat că, după obținerea punctelor de vedere ale oficialilor țării sale în acest sens, va oferi rezultatele măsurilor luate oficialilor Republicii Islamice Iran.

Totul este anunţat într-un comunicat oficial al ministerului afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran (dublu click comunicat MAE Iran).

Citeşte aici CUM A MURIT Mansouri, sinucidere cu parfum de asasinat

Mai întâi, şeful DNA, vorbind de cariera sa de procuror şi, lăsând cumva să se înţeleagă că a instrumentat cauze mari şi importante de corupţie de-a lungul timpului, a spus că „visul meu de mic să fie îndeplinite, acela de a face dreptate şi de a găsi adevărul în cât mai multe cauze penale”. Numai că…procurorii nu fac dreptate.

Potrivit legii şi Constituţiei Românie, Justiţia este înfăptuită în numele legii numai de către instanţele judecătoreşti.

„Suferă cetăţenii din cauza nedreptăţilor, suferă ţara din cauza corupţiei, suferă satele şi oraşele, am văzut cum se sifonează banul public”, a povestit Bologa, şeful DNA neinstrumentând cazuri de corupţie de-a lungul timpului, motiv pentru care, inclusiv din cauza atitudinilor şi atmosferei generate, a părăsit în trecut DNA Cluj.

Apoi, şeful DNA a indus ideea că DNA şi prin munca sa a băgat România chiar şi în Uniunea Europeană: „Ambiţia mea a fost ca să fac tot ce îmi stă în putere ca România să îşi urmeze parcursul european” care să ţină şi de o luptă anticorupie, „să păstram acest parcurs european din punct de vedere al luptei anticorupţie”.

Vorbind de ineficienţa DNA şi de scăderea luptei anticorupţie, Crin Nicu Bologa a spus că nu mai vin procurori în DNA din cauza modificărilor la legile Justiţiei ca, după aceea, să spună că totuşi aceştia vin în DNA.

În ceea ce priveşte sesizările de la cetăţeni, şeful DNA a spus că acestea au scăzut dramatic, ca ulterior să spună că „s-au dublat” chiar şi a crescut „încrederea cetăţenilor şi procurorilor în DNA”, mai devreme tot el spunând că acestea au scăzut şi că nu mai vin procurori în DNA din cauza legilor Justiţiei.

Şi a continuat.

Bologa spune că, de când este el la şefia DNA, activitatea DNA a crescut. Factual, DNA central în 5 luni a avut doar 7 trimiteri în judecată

Şeful DNA a susţinut că dosarele şi trimiterile în judecată au crescut de când a venit el în DNA, siteul DNA arătând factual că, din contră, acestea au scăzut la o cotă factuală dramatică, raportat chiar şi la anul precedent. Potrivit siteului DNA, în 5 luni ale anului 2020, DNA central a trimis în judecată doar 7 dosare de corupţie, cu tot cu acorduri de recunoaştere a vinovaţiei.

În ianuarie 2020, DNA central nu a avut nicio trimitere în judecată şi au existat doar 4 trimiteri de către serviciile teritoriale.

În februarie 2020, DNA central a avut doar 2 trimiteri în judecată şi doar 5 trimiteri în februarie de către serviciile teritoriale.

În martie 2020, DNA central nu a avut nicio trimitere în judecată de către structura centrală şi a avut doar 4 trimiteri în judecată de către serviciile teritoriale iar

În aprilie 2020 şi mai 2020, DNA central a avut doar 3 trimiteri în judecată de către structura centrală şi alte 2 trimiteri.

Şeful DNA a susţinut mincinos că DNA a trimis în judecată şi un fost premier al României în judecată şi a făcut cel mai mare flagrant din istoria DNA. Factual, DNA NU a trimis în judecată niciun fost premier al României şi, potrivit DNA, în speţa cu 1.100.000 de euro NU a existat niciun flagrant

În acelaşi interviu, Crin Nicu Bologa a spus că de când a venit el ca şef DNA, structura antirocupţie a trimis în judecată 4 parlamentari, un fost premier al României şi avut  7 acţiuni operative de flagrant. Numai că DNA nu a trimis în judecată în 2020 niciun fost premier al României.

„În această perioadă de 2 luni, 2 luni şi ceva, 3 luni, s-a reuşit trimiterea în judecată a 4 parlamentari, 3 deputaţi şi un senator, a unui fost prim-ministru.

De asemenea, ca acţiuni operative, în 4 dosare am avut 7 acţiuni operative de prindere în flagrant cu sume cerute şi cerute de făptuitori cu sume cuprinse între zeci de mii de euro şi peste 1 milion de euro. Am avut într-o zi, chiar 3 acţiuni de flagrant reuşite în 3 cauze. Acest lucru i-a îmbucurat pe colegii procurori zicând că am adus şi norocul în DNA odată cu numirea mea în funcţie, şi de asemenea, flagrantul de peste 1 milion de euro cu bani cash s-ar putea să fie cea mai mare sumă cash dată într-un dosar al DNA”.

O altă minciună. Potrivit comunicatului DNA, în cazul celor 1.100.000 de euro n-a avut loc nicio acţiune de constatare în flagrant.

Bologa spune că a făcut flagrant la Baia Mare când era oprită circulaţia cetăţenilor. Factual, „aşa zisul flagrant din Baia Mare”, în acte- o percheziţie, a avut loc în 28 februarie 2020 când nu era în România nici măcar stare de urgenţă

Ulterior, acelaşi Bologa, vorbind de dificultăţile DNA pe perioadă de pandemie de coronavirus, a spus că DNA a făcut flagrant în Baia mare „când era oprită deplasarea cetăţenilor”.

Numai că aşa zisul „flagrant” în cazul Pintea/ Baia Mare, dar anunţat de şeful DNA pe Hotnews (fiind de fapt o percheziţie) a avut loc în 28 februarie 2020, când NU era oprită circulaţia cetăţenilor şi nici nu era declarată starea de urgenţă, aceasta din urmă fiind declarată abia pe 16 martie 2020 şi ulterior fiind interzisă şi deplasarea românilor.

Bologa, altă „dudă” : „Volumul de muncă enorm” a dus la… „îngreunarea luptei anticorupţie” şi soluţionării cauzelor DNA

Crin Bologa a spus de asemenea că atacurile la adresa procurorilor a făcut să scadă activitatea de anticorupţie, iar la scădere au contribuit modificările la legile Justiţiei, ne-modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, şi deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu în care pe tentativă a dispus clasarea a 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, şeful DNA nefăcând diferenţa între tentativă (fără prejudiciu) şi infracţiune constatată cu prejudiciu constatat doar prin raport de expertiză şi ulterior de instanţa de judecată.

„Dacă deciziile CCR nu apăreau, erau trimise în judecată”, a spus Bologa, clasările fiind din 2020 iar decizia CCR fără legătură cu prejudiciile lui Bologa a fost totuşi din 2016.

Şeful DNA a spus şi că „volumul de muncă enorm” a dus la îngreunarea luptei anticorupţie şi soluţionării cauzelor DNA şi că constată încetinirea luptei anticorupţie „din punctul de vedere al cetăţenilor”.

Bologa, „lovitura de graţie”. În timp ce DNA şi SRI se chinuie de 4 ani în instanţe să convingă toţi judecătorii că SRI nu administrat probatorii în dosarele DNA, Bologa explică senin că SRI a făcut şi administrat probe în dosarele DNA

În interviu, Crin Bologa a făcut şi o altă gafă uriaşă. În timp ce procurorii DNA se chinuie în instanţe să explice în fel şi chip judecătorilor că SRI nu a făcut probe şi nici probatorii în dosarele DNA, şeful DNA a admis că SRI a făcut şi administrat probe legale în dosarele DNA cot la cot cu procurorii. Iată declaraţia lui Bologa, şeful DNA:

„Altă decizie a Curţii s-a referit la colaborarea dintre DNA şi serviciile de informaţii. O colaborare care era prevăzută de către normele legale şi este prevăzută şi acum această colaborare. Numai că decizia Curţii Constituţionale a stabilit că probele administrate…nu se mai pot administra probe cu ajutorul serviciilor de informaţii. Mai precis, nu se mai pot face înregistrări audio video, înregistrări telefonice, înregistrări ambientale, astfel încât au apărut şi în practica judiciară decizii care con…decizii care au dus la constatarea nulităţii absolute a unor astfel de probe, probe administrate la momentul în care procurorul a parc…a hotârât să facă aceste interceptări, înregistrări cu ajutorul serviciilor de informaţii, probe în coformitate cu prevederile legale de atunci.

Desigur, practica este unit…este neunitară, pentru că avem instanţe de judecată care şi în prezent constată că aceste interceptări făcute cu respectarea legii în vigoare la momentul administrării lor, aceste probe sunt valabile. Dar sunt alte instanţe care au dispus anularea acestor probe şi aceste decizii au dus la restituirea unor cauze către DNA sau pronunţarea unor soluţii de achitare”.

Î: Cam câte dosare au fost compromise de această decizia a CCR?

Cu interceptăr…Ştiu din anul 2019, asta ştiu din raportul de bilanţ, acum nu mai ştiu, 2019, ştiu că pe baza acestor decizii definit…au fost achitaţi definitiv 44 de inculpaţi şi cred că au fost restituite 6 dosare la…Nu, au fost în 6 dosare achitaţi 44 de inculpaţi.

Mai avem astfel de soluţii în dosare nesoluţionate definitiv şi acolo mai avem o şansă ca acele probe să fie apreciate ca legale. Pentru că deciziile Curţii Constituţionale acţionează, îşi fac efectul numai de la data publicării în Monitorul Oficial pentru viitor.

Iar noi în momentul în care am administrat aceste probe cu serviciile de informaţii, probele erau prevăzute în Codul de Procedură Penală. Şi avem alte instanţe care au apreciat şi în continuare apreciază că aceste probe au fost administrate în mod legal şi…le apreciază ca atare în aprecierea ca ansamblu a probatoriului în momentul în care analizează cauza. Acuma să vedem ce se va întâmpla pe viitor în dosarele aflate pe rolul instanţelor”.

Ulteior, şeful DNA a repetat că „decizia CCR a oprit ca parchetele să mai administreze probe împreună cu serviciile de informaţii”.

Şi „dudele” au continuat…

Crin Nicu Bologa a spus că Serviciul Tehnic al DNA „funcţionează cu număr redus de oameni, nu avem dotări tehnice şi nici sprijin financiar suficient în buget, nu facem faţă cerinţelor procurorilor de caz, avem nevoie de pregătire”, are nevoie încă 90 de politişti, situaţia fiind veche în interiorul DNA (din 2016) şi a voribit chiar  de „recuperarea prejudiciului înainte de condamnare”.

În ce priveşte „măsurile pentru evitarea achitărilor atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa de judecată”, Bologa a spus că „achitările au fost de 52% dar, din acestea, doar 23% sunt din alte cauze decât deciziile CCR”, ca apoi să explice că problema este de fapt în DNA.

Şeful DNA a vorbit de o „atentă coroborare a probelor”, de o verificare a lor, de pregătirea profesională a procurorilor care participă în instanţele de judecată, „să respectăm dreptul la apărare în mod eficient ca să nu fie suprize în faţa instanţelor de judecate”, dar „din păcate, în multe din dosarele noastre, apar probe noi în faţa instanţelor de judecată care puteau fi administrate şi în cursul urmăririi penale, care schimbă probatoriul şi părerea judecătorilor”.

Bologa, „suprem”: „Să ducă….la condamnarea unor persoane vinovate”

„Exigenţele instanţelor au crescut, să ţinem cont de ele şi să ducă… la condamnarea unor persoane vinovate. (…) Apare un alt probatoriu care duce şi la achitări…din păcate”, a spus Bologa. Sesizând că a făcut o altă gafă, Bologa a încercat să se corecteze: „Din… acuma…Sigur, din păcate… dacă persoanele ar fi vinovate. Dacă nu, achitarea este o soluţie…sigur că nu este de dorit această soluţie dar eu sunt sigur că nu există procuror DNA care să trimită în judecată oameni nevinovaţi, ştiind că sunt nevinovaţi”.

Deşi la începutul interviului Bologa a spus ca sesizările au scăzut, apoi au crescut, ulterior a spus că „multe sesizări ale cetăţenilor nu sunt de competenţa DNA, fiind certuri cu vecinii sau probleme legate de terenuri”.

Şeful DNA vrea să inventeze noi infracţiuni „pentru abateri mai grave” la legea achiziţiilor publice, dar nu este deranjat că Puterea care, printre altele, l-a şi numit în funcţia de şef DNA, a relaxat legislaţia achiziţiilor publice pe timp de pandemie

DNA participă la a „face dreptate”, arată Bologa, arătând apoi că  Parchetul European ia din competenţa DNA şi chiar solicită modificări legislative care să extindă competenţa DNA pe evaziune fiscală, delapidare, şi „introducerea unor infracţiuni în legea achiziţiilor publice prin care să se incrimineze ca infracţine „abaterile mai grave” de la lege pentru că sunt doar contravenţii iar „prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu sunt foarte greu de urmărit şi de tras la răspundere penală cei care încalcă legea achiziţiilor publice şi obţin foloase pentru ei sau pentru alţii”.

Deşi la legea achiziţiilor publice vrea să inventeze noi infracţiuni, Bologa spune că nu este deranjat de schimbările legislative făcute de politicienii de la putere (care l-au numit în funcţie), legate tot de achiziţiile publice pe timp de pandemie.

În plus, acum câteva zile procurorul şef al DNA, acelaşi Bologa, anunţa că are 33 de dosare penale deschise la DNA, în baza unor sesizări şi arăta că prejudiciile sunt de „sute de milioane de euro”.

La interviul dat siteului apropiat de o anumită zonă din Justiţie, Bologa a declarat acum că „a constatat” că sesizările pe pandemie nu sunt de competenţa DNA şi le-a trimis la alte instituţii, dosarele în lucru sunt peste 30, contractele se ridică la sute de milioane de euro, „dar asta nu înseamnă că au fost stabilite prejudiciile”.

În cele mai multe, s-au sesizat procurorii din oficiu, arată Bologa. Dar…„s-au sesizat din mass media, surse, surse din interiorul instituţiilor statului, de persoane fizice, instituţii ale statului”, susţine acelaşi Bologa.

Citeşte şi…

Totul apare în emailul pe care şi l-a trimis singură Susan Rice, consilierul de atunci pe securitate naţională al preşedintelui Obama, document care a fost transmis Departamentului de Justiţie al SUA şi a fost declasificat aseară de Grenell şi dezvăluit public.

Emailul ridică o serie de întrebări având în vedere că este cel puţin neobişnuit ca un oficial sau un consilier pe securitate naţională să îşi trimită mailuri singură după 2 săptămâni în care să descrie întâlniri la care a participat şi în care s-ar fi insistat, reiterat şi amintit de „respectarea legii” pe un subiect foarte sensibil şi mai multe anchete în desfăşurare care arătau că persoana – Michael Flynn- până atunci nu încălcase legea.

Emailul pe care şi l-a trimis singură Susan Rice pe 20 ianuarie 2017, despre întâlnirea din 5 ianuarie 2017, la 15 zile diferenţă, descrie o întâlnire din Biroul Oval la care au participat preşedintele SUA, Barack Obama, Susan Rice, directorul CIA, John Brennan, directorul DNI, James Clapper, procurorul general adjunct al SUA, Sally Yates şi vicepreşedintele SUA, Joe Biden.

Emailul era clasificat „TOP SECRET” până aseară, a fost declasificat parţial până acum fiind clasificată exact discuţia din biroul Ovan despre generalul Flynn şi ancheta în desfăşurare.

În email, este descrisă întâlnirea dintre cei 6:

„Președintele Obama a început conversația subliniind angajamentul său continuu de a se asigura că fiecare aspect al acestei probleme este gestionat de comunitățile de informații și de aplicare a legii „ca la carte”. Președintele a subliniat că el nu cere, inițiează sau instruiește nimic din perspectiva aplicării legii. El a reiterat că echipa noastră de aplicare a legii trebuie să acționeze așa cum ar face în mod normal, ca la carte.

Din punct de vedere al securităţii naţionale, totuşi, preşedintele Obama a spus că vrea să se asigure că pe măsură ce colaborăm cu echipa care intră în mandat, suntem atenți să aflăm dacă există vreun motiv pentru care nu putem împărtăși informații pe deplin în ceea ce privește Rusia.

Directorul Comey a afirmat că procedează „ca la carte „, în ceea ce privește aplicarea legii.

Din perspectiva securității naționale, Comey a spus că are unele îngrijorări pentru că Flynn, consilierul prezidenţial pe securitate naţională care vine pe funcţie, vorbește frecvent cu ambasadorul rus Kislyak.

Comey a spus că ar putea fi o problemă în legătură cu schimbul de informații sensibile.

Președintele Obama l-a întrebat pe dacă Comey dacă a spus că NSC/Consiliul de Securitate Naţională nu ar trebui să transmită informațiilor sensibile legate de Rusia lui Flynn.

Comey a răspuns „potențial”.

El a adăugat că nu sunt indicii până acum care să arate că Flynn i-a transmis informații clasificate lui Kislyak, dar a menționat că nivelul de comunicare este neobișnuit.

Preşedintele i-a cerut lui Comey să-l informeze dacă ceva se schimbă în viitoarele săptămâni care să afecteze furnizarea de informaţii către echipa care vine la putere. Comey a spus că îl va ţine la curent”.

În ciuda faptului că însuşi Comey spusese în Biroul Oval că nu sunt indicii în ceea ce priveşte transmiterea de informaţii clasificate de către Flynn, în ciuda faptului că FBI recomandase să se închidă ancheta pe contraspionaj pe Flynn pentru că nu găsise dovezi, în ciuda faptului că nici supravegherea lui Flynn prin NSA/GCHQ n-a arătat nimic – deşi identitatea sa fusese dezvăluită unor zeci de oficiali, inclusiv Susan Rice-  Comey a recunoscut ulterior că el a trimis echipa de 2 ofiţeri FBI la Casa Albă să-l intervieveze pe Flynn fără avocat, interviu care a dispărut, dar pe care s-a făcut o acuzare penală că Flynn a minţit FBI.

Flynn a recunoscut în 2 rânduri că se face vinovat de mărturie mincinoasă, datele arătând ulterior că a fost supus unor presiuni din partea comitetului Mueller, inclusiv prin ameninţarea că va fi arestat băiatul său.

Ulterior, s-au declasificat şi alte documente ale FBI şi mesaje sms care arătau că ofiţerii FBI în mod voit şi intenţionat îşi propuseseră în documente să-l determine pe Flynn să mintă ca să fie pus sub acuzare şi îndepărtat din funcţie.

Departamentul de Justiţie a renunţat la acuzarea lui Flynn însă procesul trenează având în vedere că judecătorul din cazul Flynn este democrat. Avocaţii lui Flynn au recuzat zilele acestea judecătorul la Curtea de Apel şi cer să se înceteze cazul.

Republicanii au convocat deja audieri în Congres şi cer în continuare eliberarea şi declasificarea tuturor documentelor din cazul Flynn, procurorul general al SUA spunând deja public că nu a fost nimic în neregulă în discuţiile lui Flynn cu ambasadorul Kislyak.

Citeşte desfăşurarea în cazul Flynn

Ambele licitaţii câştigate pe 11 aprilie 2020 şi 9 mai 2020 sunt în valoare de 5.566.500 de ron. Adică 1,152 de milioane de euro, bani publici, şi amândouă au fost atribuite aceleiaşi firme de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, structuri sub comanda ministrului liberal de Interne, Marcel Vela, membru de frunte al cabinetului Ludovic Orban.

Potrivit siteului de licitaţii publice, în schimbul a 1,152 de milioane de euro, firma Dataware Consulting SRL trebuie să furnizeze un sistem de securitate cibernetică, infrastructură critică pentru statul român, trebuie să ofere MAI şi IGPR o soluţie informatică de identificare şi recunoaştere facială cu minim 2 milioane de entităţi, să ofere licenţire şi soluţii de replicare de baze de date, soluţii de virtualizare, să dea un cluster de servere pentru operaţii mission critical, servere blade, soluţii de stocare, să ofere training pentru recunoaştere facială pentru 250 de persoane, să facă training pentru virtualizare şi sistemele de operare pentru 10 persoane.

Recunoaşterea facială a populaţiei, controversată în UE, se face în aceste 2 contracte folosind diverse surse publice şi private: imagini de pe camerele de supraveghere, telefoane mobile, reţele de socializare, bazele de date de la Evidenţa Populaţiei, Serviciul paşapoarte, Serviciul de eliberare permise.

Un program de recunoaştere facială pentru 3 milioane de oameni deţine şi SRI.

Familia „tehnologia informaţiei„: expertiză în baruri, băuturi, tehnologia informaţiei, publicitate, manichiură, pedichiură, spa şi unghii tehnice în tendinţe

Firma care a câştigat licitaţiile controversatelor programe de recunoaştere facială a populaţiei, Dataware Consulting SRL, este înfiinţată în 2011 şi aparţine unor persoane care se feresc de lumina reflectoarelor: Cristian Cătălin Georgescu (39 de ani) şi Adrian Constantin Savu (46 de ani), ambii fiind şi administratori ai societăţii.

Cei doi au lucrat în trecut la firma Smart Control iar din 2011 se ocupă de SC Dataware Consulting SRL pe care au fondat-o.

Mai întâi, firma avea ca activitate principală serviciile de tehnologia informaţiei, apoi cele de consultanţă în tehnologia informaţiei, pentru ca în 2014 să-şi adauge o serie de obiecte secundare de activitate (fabricare de componente electronice, echipamente de comunicaţii, electronice de larg consum, dispozitive de control, navigaţie, suporţi magnetici şi optice, producţie, transport, distribuţie şi comercializare de energie electrică, activitate de telecomunicaţii prin reţele de cablu şi satelit, închiriere de bunuri imobiliare, cercetare în ştiinţe naturale, repararea aparatelor de uz casnic) iar în 2018 firma să ajungă se ocupe şi de consultanţă pentru afaceri şi management şi publicitate.

Cătălin Georgescu a mai fost până în 2014 acţionar în altă firmă PTC Bistro SRL, o societate care se ocupa cu baruri şi activităţi de servire a băuturilor, alături de Marian Ciprian Tudor.

Ulterior, firma PTC Bistro SRL care se ocupa de baruri şi băuturi, este redenumită, devine Oneid Proffesional Service SRL, apoi Oneid Proffesional Services SRL, şi se ocupă tot de tehnologia informaţiei.

În 2018, soţia lui Cătălin Georgescu, Florentina Daniela Georgescu (35 de ani) preia toată firma Oneid Proffesional Services SRL, şi îşi extinde activitatea cu servicii de agenţii de publicitate, activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

În prezent soţia lui Georgescu se ocupă şi de All Nails Spa, un serviciu de manichiură, pedichiură şi unghii tehnice în tendinţe, cu site creat tot de Dataware Consulting SRL.

În 2018, firma soţiei lui Georgescu, Oneid Proffesional Services SRL, în continuare cu activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, a avut doar 1 angajat, o cifră de afaceri netă de 5726 de lei şi a fost pe o pierdere de 22.000 de euro, potrivit ministerului de Finanţe.

În 2018, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL, a declarat tot la Finanţe 21 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de 6,4 milioane de euro şi un profit net de 296.000 de euro.

În 2019, firma lui Georgescu şi Savu au declarat o cifră de afaceri netă de 5,9 milioane de euro şi un profit net de 227.726 de euro.

Georgescu şi Savu, contracte de peste 6,6 milioane de euro în doar 1 an şi jumătate. Abonaţi la MAI, IGPR, DNA, SGG, Camera Deputaţilor.

Cert este că în ultimul an şi jumătate, potrivit portalului de licitaţii publice, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL a fost abonată la cotracte cu statul, din bani publici, la foc automat.

După jumătatea anului 2018 şi până în prezent, firma celor 2 au avut contracte de cel puţin 6,6 milioane de euro cu MAI, IGPR, IGP Braşov, IGPF, DNA, SRI, Jandarmeria, Secretariatul General al Guvernului, Camera Deputaţilor, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, Primăria Sector 3, ANRE, Romsilva, Ministerul de Finanţe, CFR Călători, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cele mai multe contracte au fost chiar cu structurile MAI, care au mai dat firmei în mai puţin de 1 lună 2 contracte de 1,152 milioane de euro pentru recunoaşterea facială a populaţiei

Firma este abonată la licitaţiile cu Poliţia, cele mai multe contracte din bani publici fiind însă cu structurile MAI.

Aşa se face că, potrivit portalului de licitaţii publice, doar pe anunţuri de atribuire din licitaţii deschise şi proceduri simplificate, de la jumătatea anului 2018, SC Dataware Consulting SRL a lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu a câştigat următoarele 34 contracte din bani publici, pe bandă rulantă, aşa cum arată datele:

• 27.09.2018. Extindere infrastructură hardware şi achiziţionare licenţe pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 514.024 RON.

• 29.10.2018. Achiziţie de echipamente IT proiect SIPOCA 136 pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 69.256 RON.

• 14.11.2018. Echipamente de calcul de restortul IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 428.480 RON.

• 19.11.2018. Servicii de actualizare informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă:14.448 RON.

• 29.11.2018. Achiziţie de copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă:185.950 RON.

• 10.12.2018. Achiziţie de echipamente/soluţii/unităţi de stocare pentru UM 0251 Bucureşti/Jandarmeria României. Sumă: 321.985 RON.

• 12.12.2018. Achiziţie de 25 de computere portabile pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Sumă: 129.250 RON.

• 12.12.2018. Contract de furnizare produse pentru Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov. Sumă: 606.661 RON.

• 18.12.2018. Achiziţie de echipamente IT&C pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Sumă: 653.811 RON.

• 21.12.2018. Achiziţie 5 copiatoare pentru Camera Deputaţilor. Sumă: 212.550 RON.

• 22.12.2018. Furnizare de echipamente IT şi consumabile pentru Primăria Sector 3. Sumă: 3.563.467 RON.

• 1.01.2019. Achiziţie de produse software- licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 1.427.293 RON.

• 3.01.2019. Achiziţie de licenţe soft pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 28.246 RON.

• 16.02.2019. Dotări IT pentru Spaţiile de Învăţământ pentru Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu. Sumă: 99.381 RON.

• 26.03.2019. Sistem de mesagerie electronică la nivelul Poliţiei Române pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 205.000 RON.

• 6.05.2019. Contract furnizare Laborator Forensic pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Sumă: 539.056 RON.

• 27.05.2019. Calculatoare, laptopuri şi licenţe Office pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Sumă: 646.917 RON.

• 28.05. 2019. Achiziţie echipamente hardware pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 70.560 RON.

• 24.07.2019. Servicii actualizarea informatică pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumă: 14.288 RON.

• 9.08.2019. Achiziţie echipamente şi licenţe pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 133.920 RON.

• 26.10.2019. Soluţie redundantă pentru protecţie în reţeaua Extranet pentru Ministerul Finanţelor Publice. Sumă: 584.371 RON.

• 31.10.2019. Servicii de analiză, proiectare, implementare platforma DATA.GOV.RO pentru Secretariatul General al Guvernului. Sumă: 473.100 RON.

• 15.11.2019. Staţii de lucru All in One pentru Regia Naţională a Pădurilor Romsilva SA. Sumă:1.668.000 euro împărţit pe 3 firme.

• 25.11.2019. Computere personale pentru SNTFC CFR Călători SA. Sumă: 132.182 RON.

• 28.11.2019. Copiatoare multifuncţionale pentru Camera Deputaţilor. Sumă:634.015 RON.

• 17.12.2019. Achiziţie de soluţie software de virtualizare pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 217.136 RON.

• 28.01.2020. Echipament tip Switch pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Sumă: 1.349.600 RON.

• 30.03.2020. Aplicaţie soft pentru dotarea structurilor de criminalitate informatică pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.415.056 RON.

• 3.04.2020. Servicii de reînnoire subscripţii licenţe software pentru UM 0296/ Institutul de Tehnologii Avansate/DCTI SRI. Sumă: 53.225 RON.

• 4.04.2020. Acord cadru furnizare echipamente informatice şi licenţe pentru Aparatul Central al MAI pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 5.851.613 RON.

• 11.04.2020. Modernizare sTESTA din cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de identificare şi recunoaştere facială (NBIS) şi interconectarea acestuia cu autorităţile de aplicare a legii din UE prin intermediul sTESTA” pentru Ministerul Afacerilor Interne. Sumă: 787.500 RON.

• 24.04.2020. Echipamente criminalistice pentru copierea/protecţia datelor informatice pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 1.150.880 RON.

• 28.04.2020. Software criminalistice în extragerea/analiza/decodarea datelor pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă: 649.600 RON.

• 9.05.2020. Soluţie informatică pentru recunoaştere facială pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sumă:4.779.000 RON.

În aceeaşi perioadă, pe atribuiri din cumpărare directă, firma a avut contracte de peste 114.000 de euro cu:

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Complexul Energetic Oltenia SA, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi ANRE.

În 2016, Georgescu şi Savu s-au înscris în asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, pentru recunoaşterea facială a 3 milioane de persoane făcută de SRI prin SII Analytics

În 2016, firma lui Cătălin Georgescu şi Adrian Savu, SC Dataware Consulting SRL s-a înscris şi la licitaţia SII Analytics a SRI, de 25,5 milioane de euro care includea şi licenţe pentru sistemul de recunoaştere facială pentru 3 milioane de subiecţi, sistem pe care îl deţine în prezent Serviciul de Informaţii.

Firma lui Georgescu şi Savu s-a aflat atunci în participarea la licitaţie într-o asociere cu firma partenerului fiicei generalului SRI, Dumitru Zamfir, fost director adjunct condamnat definitiv al SRI, ca subcontractant.

SC Dataware Consulting SRL n-a fost aleasă în 2017 să realizeze programul SRI, fiind aleşi atunci alţi „băieţi deştepţi” şi controversaţi.

Dataware Consulting a asigurat mentenanţa paginii web a Guvernului României pe vremea lui Dacian Cioloş, a furnizat laptopuri la Palatul Cotroceni sub Klaus Iohannis, a câştigat licitaţii pe documentaţie întocmită de DGPI

În 2016, firma SC Dataware Consulting SRL a lui Georgescu şi Savu s-a ocupat chiar de mentenanţa paginii web a Guvernului României când premier era Dacian Cioloş (dublu click).

Tot în 2016, aceeaşi firmă a furnizat calculatoare, laptopuri, servere, echipamente şi infrastructură de reţea Palatului Cotroceni sub Klaus Iohannis (dublu click).

În 2018, firma lui Georgescu şi Savu, câştiga licitaţia de 4 milioane de lei cu MAI pe o documentaţie întocmită pentru Forensint, de protecţie a spaţiului cibernetic, întocmită de serviciul secret al MAI, DGPI (dublu click).

Ziarul Adevărul scria în iunie 2018 că Dataware Consulting a ajuns să fie un jucător pe piaţa serviciilor de securitate IT, deşi în 2014 nu avea niciun angajat, iar obiectul său de activitate era cu totul altul: cultivarea cerealelor.

Mai precis, Dataware Consulting se ocupa de „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase“. Adevărul arăta că printre clienţii importanţi ai firmei erau şi sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO şi Ministerul Comunicaţiilor (dublu click).

Utilizatori de platforme sociale, cunoscători ai pieţei, au remarcat că firma care a câştigat delicatele licitaţii ale MAI, pentru sistemul de recunoaştere facială a populaţiei, nu are nici expertiză şi nici experienţă în recunoaştere facială, aşa cum arată contractele din bani publici pe bandă rulantă din ultimii ani şi istoricul patronilor şi apropiaţilor acestora.

„Încă o ţeapă dată statului”, au remarcat utilizatorii.

Numai că organizatorul este chiar statul, programul vizează oamenii iar banii sunt publici.

În ciuda regulamentelor militare ale SPP şi protocoalelor în cazul demnitarilor, serviciul pe bani publici condus de generalul Pahonţu, printr-un ofiţer SPP a apelat la serviciul de urgenţă 112 pentru a solicita o ambulanţă în cazul liderului PSD, şef al Camerei Deputaţilor şi beneficiar legal de protecţie SPP iar SPP nu avea nicio asistenţă pregătită în asemenea situaţii.

Regulamentele SPP prevăd şi ambulanţa ca parte a configurării sistemului de protecţie a unui demnitar. „Ambulanţa  se foloseşte pentru a asigura asistenţă medicală de urgenţă demnitarului şi delegaţiei, ca mijloc alternativ de evacuare a demnitarului când acesta este rănit sau când are o problemă gravă de sănătate”.

SPP- nefiind pregătit- a apelat serviciul 112, ambulanţa a întârziat, liderul PSD ducându-se pe picioarele lui la Spitalul Militar, desemnat în acest caz – potrivit protocolului- pentru asistenţa medicală acordată primilor demnitari ai statului iar după un consult a fost externat.

Nu este pentru prima oară când SPP, condus de Lucian Pahonţu, gafează în misiunea sa fundamentală: protecţia demnitarilor, capitolul asistenţă medicală.

În 2006, şi Călin Popescu Tăriceanu, premier al României atunci, a avut un accident de motocicletă, rupându-şi piciorul, SPP nereuşind nici atunci să protejeze demnitarul, neavând la vremea respectivă toate actele în regulă pentru ca Tăriceanu să fie lăsat prin trafic, pe proprie răspundere, să meargă singur pe motocicletă.

SPP îşi majorează constant bugetele publice, fiind condus de 15 ani de controversatul general, Lucian Pahonţu, personaj aflat sub „protecţia” ultimilor 2 preşedinţi ai României şi acuzat des de implicare în jocuri politice şi nu numai.

Recent, cel care a fost mâna dreaptă a lui Lucian Pahonţu, prim adjunctul SPP, generalul locotenent SPP Gabriel Creţu, a fost dat jos din funcţie după ce a fost găsit la o descindere DIICOT consumator de substanţa Ayahuasca, într-o reţea condusă de fostul şef DIPI, Gelu Oltean. Creţu este martor în dosar, fiind audiat de DIICOT.

Pe 7 mai 2020, Klaus Iohannis, „protector” al lui Pahonţu, a dat un mesaj cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea SPP, spunând, în ciuda evidenţelor, că SPP s-a evidenţiat prin „profesionalism şi competenţă”.

Această mutare este o răsturnare uimitoare pentru unul dintre cazurile instrumentate de Robert Mueller.

În documentele care au fost depuse joi, Departamentul de Justiție a declarat că renunță la cazul „după o examinare analizată a tuturor faptelor și circumstanțelor acestui caz, inclusiv a informațiilor recent descoperite și dezvăluite”.

Departamentul de Justiție a spus că a ajuns la concluzia că interviul lui Flyn de către FBI nu a fost „ nejustificat de investigația de contrainformații a FBI asupra domnului Flynn” și că interviul din 24 ianuarie 2017 a fost „realizat fără nicio bază de investigație legitimă”.

Documentele au fost obținute de The Associated Press.

În acest moment, după un coşmar de 3 ani, generalul SUA nu mai este acuzat de nimic şi anchetatorii generalului sunt investigaţi, urmând audieri în Congresul SUA şi nu numai.

Citeşte Watergate 2.0, desfăşurarea în cazul Flynn

Brandon L. Van Grack nu a prezentat motivele pentru care astăzi a decis să renunţe în a mai instrumenta acuzarea în cazul generalului Flynn.

În ultimele zile, în presa americană s-a dezbătut intens dacă procurorul principal Brandon L. Van Grack din cazul Flynn a respectat sau nu legea, în sensul prezentării în instanţă a dovezilor care erau în favoarea generalului sau chiar îl disculpau, având în vedere că documentele FBI – prin care ofiţerii FBI plănuiau să fabrice cazul şi să-i întindă capcane lui Flynn astfel încât să-l de determine să mintă, să fie pus sub acuzare penală pentru a-l denunţa pe preşedintele SUA – existau, au fost ascunse 3 ani prin mai multe complicităţi în instituţiile publice iar acum au fost declasificate, prezentate instanţei, avocaţilor şi publicului.

Procurorul s-a retras astăzi din mai multe cazuri pe care le susţinea în instanţele de judecată.

Brandon L. Van Grack care era şi procurorul principal în dosarul Flynn, este șeful unității de înregistrare a agenților străini (FARA) din cadrul Departamentului Justiției, el supraveghea investigațiile și urmărirea penală în cadrul Departamentului de Justiție care implicau influenţele străine, fiind expert în contraspionaj.

Procurorul a ocupat anterior funcția de consilier special adjunct al echipei speciale a lui Robert Mueller, desemnată să ancheteze eforturile guvernului rus de a interveni în alegerile prezidențiale din 2016 și a complota cu echipa lui Donald Trump.

Van Grack a fost şi consilier al procurorului general adjunct pentru securitate națională, unde a sfătuit conducerea departamentului de justiție cu privire la probleme de securitate națională, inclusiv sancțiuni economice, controale de export, investiții străine și amenințări cibernetice.

El a lucrat şi la biroul procurorului general SUA pentru Districtul Estic al Virginiei, unde a instrumentat primul caz de cyberterorism al Departamentului de Justiție.

Van Grack este specialist în anchete de spionaj, spălare de bani și atacuri cibernetice, absolvent al Harvard Law School și al Universității Duke şi a fost asociat în trecut şi al firmei de avocatură Baker Botts LLP, specializat ca avocat de penal/ gulerele albe și litigii corporative complexe.

Dezvăluirile din cazul Flynn cutremură toată Justiţia americană. Departamentul de Justiţie şi Procurorul general al SUA conduc în aceste zile o anchetă pe investigatorii care au instrumentat teribilul caz Flynn.

Citeşte Watergate 2.0, desfăşurarea în cazul Flynn